Aspecte energetice privind extinderea actionirilor cu turafie variabils pentru reglarea debitelor fluidelor tehnologice 1. Introducere in procesele tehnologice, solutia generalizaté de reglare a debitelor fluidelor tehnologice se bazeazi pe utilizarea robinetelor, acjionate manual sau cu servomecanisme, introduce sau nu in bucle de reglare automata. Cirea 40% din energia consumata in industrie este utilizata pentru circularea si comprimarea fluidelor tehnologice (pompe, ventilatoare, compresoare acjionate cu motoare electrice), Dezavantajele solutiei bazata pe folosirea robinetelor sunt urmatoarele: 1, Necesita un supliment de putere (energie) procentual egal cu caderea de presiune pe robinet (circa 30%). 2. Implic’ 0 exploatare si intretinere costisitoare datorita uzur conditiile in care fluidul este coroziv, fierbinte, abraziv mai ales in 3. Montarea in circuitul hidraulic pune probleme de spatiu si etansare. 4. Produce, in aval de robinet, zgomote, vibrajii sau lovituri de berbec cu efecte nefavorabile in instalatie. Fabricarea robinetelor este costisitoare mai ales cdnd trebuie respectat un anumit profil al partii mobile de strangulare pentru a asigura o anumita caracteristicd debit-cursa robinet, conform legii de reglare a debitului Solutia mai bund care trebuie extinsd este reglarea debitului de fluid prin modificarea turatiei agregatului respectiv (pompa, ventilator) Figura | prezint& solutia de principiu pentru reglarea debitelor fluidelor tehnol folosind robinetul Fluid tenotogic: energie electrics Fig.1 Reglarea debitului prin strangulareFig. 2 reda solutia bazaté pe reglarea turayiei motorului de antrenare a pompei FEY Alimenare cv energie eletica it} Fig.2 Reglarea debitului prin variajia turatiei pompei Variatia turatiei pompei se poate realiza prin utilizarea cuplajelor cu variatoare mecanice, hidraulice, electrice fie prin reglarea turajiei motorului de antrenare (actionare reglabila). In acest ultim caz.avantajele sunt: Se poate realiza 0 variatie a turayi ntr-o plaja larga, Se poate mentine cu precizie turatia fixatd Echipamentul electronic se poate integra perfect, usor si fark modifieari intr-o bucld de reglare automata. Nu sunt necesare modificari mecanice sau de amplasament ale instalagiilor hidraulice existente. Echipamentele de comanda a motoarelor electrice se aleg dintr de serie, in functie de tipul si puterea motorului respectiv. Solutiile de principiu pentru reglarea turatiei motoarelor electrice de antrenare a pompelor si ventilatoarelor sunt ils Motor de c.c. comandat prin redresor reglabil; solutia cea mai simpla si bazaté pe © larga experienta industrial dar cu dezavantajele cunoscute ale colectorul acestui motor: intretinere greoaie, dificuzltatea objinerii unor grade de protectie ridicata, limitarea turatiei la eresterea puterii datorita fenomenului de comutatie, etc. Motor sincron autopilotat prin convertizor static de freeventa, solufie unica in domeniul turatiilor de peste 1500 r.p.m. la puteri de peste 1-2 MW Motor asineron cu inele colectoare comandat pe rotor prin convertizor cu tiristoare, solutie aplicaté in domeniul turatiilor de pana la 1500 r.p.m. mai ales lauteri peste 100 kW in cazul unor game reduse de variatie a turatiei. Dezavantajul este existenta inelelor si a periilor colectoare. 4, Motor asincron cu rotorul in colivie comandat prin convertizor static de freeventa. solujie aplicaté la puteri pind la cirea 1-2 MW, mai ales la turatii mari (peste 1500 p.m); solufia este costisitoare dar cu motor foarte robust, realizabil in toate gradele de protectie si utilizat in prezent pe scard larga la actionarea nereglabild a pompelor si ventilatoarelor. Indiferent de solutia aleasa pentru reglarea turatiei motorului de antrenare, schema bloc de principiu a unui sistem de reglare automata este cea din fi Retea alimentare || . 5 Motor Pompa |= [z My Mg Fig. 3 Schema bloc tipica a unui regulator de debit Comparatorul C realizaza diferena intre marimea de referintd Uper si marimea de teactie Ug produsa la iesirea elementului de masurare Mg a parametrului de iesire Q si furnizeazi marimea U, de actionare a rgulatorului R. Acesta prelucreaza informatia de intrare dupa legea impus& prin constructia sa si produce la iesire marimea de comand U, care, comparat succesiv cu marimea de reactie a turatiei U, si cea de limitare a curentului U, se aplica regulatorului de viteza R, care comanda elementul de executie E. Elementul de executie E poate fi un redresor comandat, un convertizor static de freeventa a cdrui marime de iesire este aplicata ansamblului motor-magind de lucru 2. Chestiuni teoretice privind caracteristicile pompelor intre principalii parametri au unei pompe exist urma relagii: a Q)in relatiile de mai sus au fost folosite notatiile: ~ Peeste puterea necesara la arborele pompei [kW]; + Heste inalfimea de refulare [m.col.apal; - Q, debitul pompei [m'/h]; ~ d, densitatea fluidului pompat [kg/dm’} - g,acceleratia gravitayionala [m/s"]; + 7, randamentul pompei Turboagregatele, pompe sau ventilatoare se caracterizez& din punct de vedere technologie printr-o caracteristica H-Q, speciticata de producatorul pompei. Pentru diferite turatii, se obfine o familie de curbe asemanatoare. Pe aceeasi diagram’ H-Q sunt figurate si curbele echipotentiale ale randamentului turbogagregatului rspectiv, conform figurli 4 85 H [m] 7 =0.84 7082 Q[m'] Fig Caracteristiea H-Q a unui turboagregat Punctul de functionare al pompei se gaseste la intersectia caracteristicii H+Q cu cea a rejelei, format din suma etderilor de presiune dinamice datorité rezistenjelor si frecarilor pe diferite elemente ale circuitului hidraulic (conducte, coturi, robinete,etc.) H,=DR,-O, 8) Caracteristica rejelei este o parabola cu origines in punctul 0 sau deplasaté pe ordonaté in cazul existenjei unei presiuni statice in figura 5 se reprezinté punctele de functionare ale unei pompe in situagiile in care, printr-un robinet, se schimb& caracteristica rejelei hidraulice sau se modifica turatia pompeiFig.8 a) Modificarea debitului unei pompe centrifuge cu caracteristica H(Q) fixa prin modificarea caracteristiii R a refelei (robinet de reglare); b) Reglarea debitului prin modificarea caracteristicii H(Q) a pompei (reglarea turaiei); ©) Puterea necesard la arborele pompei in cazurite a) sib)3. Aspeete energetice ale regkirii debitelor Se analizeaza in continuare, prin prisma puterii suplimentare necesare, solutiile posibile de reglaj ale debitului fluidului vehiculat de o pompa centrifuga. Fig.6 prezinta cele trei soluyii posibile de reglare a debitului Fig.6 Solutii de reglare a debitului: a) strangulare cu robinet; b) deviere debit ©) reglare turatie motor antrenare pompa ra 7 sunt prezentate, comparat , situatiile din fig.6. Punctul de funcjionare in planul H-Q se stabileste la interseetia dintre caracteristica pompei $i caracteristica instalajiei alimentate, Acesta este punctul A, din figura 7, caruia ti corespunde debitul Qx Reducerea debitului de la Qs la Qu se poate objine: }) Prin strangularea rejelei cu un robinet, punctul de functionare deplasindu-se in Barg corespunzator noii caracteristici a refelei si avand indlyimea de refulare Haus =Hp +AH unde AH este edderea de presiune pe robinet. 2) Prin deviere, punctul de functionare deplasindu-se in Biever punct care corespunde unui debit total Queviere = Qa AQ unde AQ este debitul deviat. 3) Prin scaderea turatiei pompei, de la Nyx la mi, noulpunet de functionare fiind B. Se analizeazd, in continuare, puterile la arborele pompei necesare in cele trei cazuri. In cazul 3, puterea esteBag Hog Q% A Fig.7 Comparajie, relativ la pierderile de putere, intre cele trei solutii de reglare a debitului P=k-H,-Q, 4) Fata de aceasti putere, in cazul solutiei cu strangularea refelei prin robinet, este necesara o putere suplimentara Mang = He — Hy) Oy =k AHO, (3) in cazul solujiei prin deviere de debit, mw = BH (Qaevene — Op) = “Hy AQ ) Arlile corespunzitoare pierderilor de putere in cele dou situatii sunt prezentate, hasurate, in figura 7. Pierderile ar trebui corectate indnd cont si de modificarea randamentulul pompei, randament care este mai bun in punctul B fata de punctul Burs si, mai ales, in raport cu Bacview (vezi figura 4) ‘Trebuie, de asemenea, luate in consideratie si alte aspecte: a) randamentul pompei in funetie de turatie care, ins, depinde destul de putin de viteza de rotatie ” ” b) randamentul actionarii electrice (motorul alimentat de la convertizor; puterea necesard estein care ~ Myc randamentul motorului alimentat de la convertizor, ceva mai redus decit randamentul motorului in conditii normale de alimentare, din cauza pierderilor suplimentare provocate de armonicele de tensiune si curent datorate convertizorului; + 7, ,randamentul convertizorului ©) pierderile in reyeaua de alimentare cu energie electric’ a acjionatii ce crese si datoriti factorului de putere sc&zut si prezentei armonicelor de curent gi tensiune.Influenfa sareinilor eiclice asupra pierderilor prin efect termic Sarcina ciclic& (CEA, aparate automate de sudurd, pompe cu piston, laminoare, ete.) determina pierderi suplimentare in rejeaua din amonte in special in transformatoare, pierderi proportionale cu Ft Se considera patru cazuri de variagie a curentului de sarcina, fiecare caz fiind caracterizat de acceasi valoare medie: 1 u.r., conform figurii 1 Stuer] 18 16 Fr] 2 wo 4. 2 08 06 04 02 UUU 0 | tur (eo v 1 1 1 ' u um WV Fig.1 Cazurile de variatie a sarcinii luate in considerare pentru determinarea efectului Pt Efectul termic: Cazul | 1-ay 1 paper Cazul Il zlay +508 in acest caz, desi valoarea medie a curentului este aceeasi ca in primul caz, efectul termic este mai mare cu 4%, Cazul I: 24a 4) +210 6)° = 1.16, 0 crestere cu 16%. 18? +02? _3.24+0.04 “> 0.2) Cazul IV: at 8)? +4 = 1.64, cresterea efectului termic este cu 64%. Conelu: Medierea sarcinii pe diferite intervale de timp conduce la subestimarea efectului termic si deci a pierderilor in elementele din amonte faya de punctul de masurare a valoriimedii. Cresterea efectului este puternic dependent de numarul de variayii a sarcinii in jurul valorilor medii, in cazurile uzuale, variatia sarcinii este caracterizata de coeficientul de forma kr al graficului de sarcina care influenjeaza pierderile de putere/energie, De exemplu, pentru 0 linie electric’, pierderile de energie sunt date de relatia: AE, =3-K}- 1073 [kWh] ay in care: ~ ky, coeficientul de forma al graficului de sarcin& ~ Ines, Valoarea medie atitmetic’ a curentului de sarcin& Tak = rp, timpul de funetionare (hh: = Ry, tezistenga liniei (0): Coeficientul de forma se defineste astfel: Q) GB) Un grafic de sarcind constant are k; in exploatare si pentru intocmirea bilanturilor electrice, coeficientul de form’ se poate determina cu relati 4) unde: ~ Exeste consumul de energie activa intr-o perioada T ; ani Tr - AE, este consumul de energie activa in intervalul — 7 ~ Neste numarul de intervale in care se divide perioada TExloatarea optima a transformatoarelor de putere conform criteriului pierderilor specifice minime de putere activi 1. Exploatarea economics a unui singur transformator in raport cu un singur transformator se poate defini o sarcind economica drept sareina la care pierderile active raportate la puterea cedatd refelei (consumatorului) sunt minime. Pierderile de putere activa ce apar la functionarea unui transformator de putere sunt: DEP = Fras Pe 2) a unde Peng = Pray + Hr Q) Pog = Fey + HO 8) {in relatiile (2) si (3) s-au folosit urmatoarele notati ~ Ppo, Feprezint& pierderile nominale in fierul transformatorulu ~ P,,, pierderile nominale in infSsurdrile tansformatorului ~ Ore» pierderi de putere reactiva corespunzitoare magnetiza ‘ransformatorului, la tensiunea nominala zului de fier al ~ 0,,. pierderi de putere reactiva corespunzaitoare cAmpurilor magnetice de dispersie ale {nfisurarilor la sarcina nominald a transformatorului; ~ 1, echivalentul energetic al puterii reactive (0.01 si 015 KW/KVAn). Marimile P,,, si P, sunt date de catalog ale transformatoarelor iar Q,., si Q,, se pot determina prin calcul, folosind alte valori de catalog: J, - curentul de mers in gol si U,, ~tensiunea de scurteircuit. Folosind relatia (1) si raportind suma pierderilor la sarcina la care este inedreat transformatorul, se poate scrie: DP _P, Em a sss i Pentru determinarea minimului pierderilor se calculeazi ae) A Te" =~. (5) és:Rezulta: m= ot be - Sef Z 6 Relatia (6) se poate serie detaliat folosind datele de catalog uzuale ale transformatoarelor: a” 2. Exploatarea optima a mai multor transformatoare identice ce pot fi conectate in paralel Se considera m transformatoare identice care pot fi exploatate in paralel. in cazul in care funcjioneaza k (k S, pierderile sunt mai mici la functionarea ak+] transformatoare. Valoarea S. se determina prin egalarea sumei pierderilor exprimate de relatiile (8) si: 1, (8.) tL, (Sy a = ee alee 1 He str, &) Daw otal § } (10)k+1 trafo (k+)P rm Sena Fig.1 Suma pierderilor la functionare a k sia k+1 transformatoare identice in paralel Din relagia (10) rezulta ay Ss, sae =S, heey 3. Exploatarea economica a dou transformatoare diferite instalate in paralel Transformatoarele se deosebese prin puterile lor nominale, tensiunile de jerderile in fier nominale si cele din infagur’ri nominale dar au aceleasi ara si secundard. Se atribuie indicele 1 transformatorului care are pierderile in fier nominale mai mici: Prom < Prema Se deosebese doua cazuri: A) B) Pierderile totale la functionarea numai a primului transformator sunt date de relatia: sy xa =P Pa) (12)La functionarea numai a transformatorului 2: sy Py = Priya + Poe] 13) DP = Pron + (2) 3) {in cazul functionarii ambelor transformatoare in paralel, pierderile totale sunt: a ; DP oa = Pro + Pres + Paul 2] + Pa 2 a4) Sa) Sy in relayia (12), 4, si 4; sunt coeficientii de repartizare a sarcinii totale S pe cele doua transformatoare care funcfioneaza in paralel. In cazul in care transformatoarele au acelasi cosg,, . atunci: S, S si S,=48 ir A+A, Dac& factorul de putere la scurtcircuit are valori diferite pentru cele dou& transformatoare apare o circulatie de putere intre ele astfel c& 4, +2, > 1. in figurile 2 si 3 sunt reprezentate caracteristicile sumei pierderilor exprimate de relatiile (12), (13) si (14) in funofie de sarcina cerutd S, pentru cazurile A) si B). =P Prima Prem Fig.2 Dependenta pierderilor totale in transformatoare in functie de sarcina cceruta, in cazul A Puterile de comutafie care apar in cele dou figuri sunt: = Sci.1s2 reprezintd sarcina ceruté de la care se recomanda trecerea de la funcjionarea cu primul transformator la functionarea cu cele doua transformatoare in paralel;Prem si Fig.3 Dependenja pierderilor totale in transformatoare in funcfie de sarcina ceruti, in cazul B ~ Sciz, sarcina ceruta de la care se recomanda trecerea de la functionarea cu primul transformator la functionarea cu cel de al doilea transformator; ~ Sc2,1-2,, sareina de la care se recomanda trecerea de la functionarea cu al doilea transformator la functionarea cu cele doua transformatoare in paralel. Determinarea valorii sarcinii de comutare S. 1,2 (fig.2) 1 (12) si (14) si rezulta Se porneste de la egalarea expresi > 2 aS 28 "reat + Pra + 5) on) (is) Rezulta (16) Determinarea valorii sarcinii de comutare S, 12 (fig.3) Se 12 corespunde punctului in care pierderile date de relajiile (12) si (13) sunt egale: s/y sy) rts} eraarn Sf ar Pp. * 2 Folosind relatia (17) rezulta:(18) Se poate observa cA in cazul A), S.12 are 0 valoare imaginara deci aceasta marime nu exist’, Determinarea valorii sarcinii de comutare S¢2,1+2 (fig.3) De aceasti data se egaleaza pierderile date de relatiie (13) si (14) si rezult&: Panes *Pa 22) } a9) (Sa 2 Sarcina de comutare are expresia S, anes Ws: Determinarea coeficientilor de repartizare a sarcinii totale, 4, si 2, (20) Coeficientii de repartizare a sarcinii totale pe cele doua transformatoare se pot determina findnd cont c& existi indeplinita relagia: L @ Transformatoarele avand aceeasi tensiune la borne, rezult’: Sy-Zay = S2°Zu2 @2) Totodata, S; + S; = S. Daca se admite c& cele doud transformatoare au acelasi cosg,., lucru aproape de realitate pentru transformatoarele din statii si posturi de transformare la care Xs: Rec , se poate serie: @3) si, ca urmare (24)astfel c& (25) de unde rezulta (26) de conectare in paralel a dou transformatoare de putere 1) Conditii obligatorit 1.1 Egalitatea rapoartelor de transformare 1.2 Aceeasi grup de conexiuni 1.3 Tensiuni de scurtcircuit egale cu o abatere maxim admis& de 20% 2) Conditii recomandate 2.1 Raportul puterilor transformatoarelor ce se conecteazi in paralel s& nu fie mai mare de 3/1 pentru a nu incrca inadmisibil transformatorul de putere mai mic& 2.2 in cazul puterilor inegale, transformatorul de putere mai redusa s& aibé tensiunea de scurtcircuit mai mare 2.3 La conectarea in paralel, cregeterea puterii de scurtcircuit s& nu suprasolicite, in caz de defect, echipamentul din aval de transformatoare