UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM
Disciplina SINTEZE DE PROIECTARE 3
Anul universitar 2019- 2020
Anul V Semestrul 1
Temă de proiect
SALĂ DE CONCERTE
I.CALENDAR DE DESFĂŞURARE A PROIECTULUI
Perioada de desfășurare a proiectului: 5 noiembrie – 20 decembrie 2019
și 3 - 17 ianuarie 2020
Lansarea temei
Corecturi individuale
Corectură obligatorie cu susținere proiect
– studiu de soluție arhitecturală
Corecturi individuale
Corectură intermediară obligatorie cu susținere proiect
- soluție arhitecturală conturată
Corecturi individuale
Predarea finală cu susținere proiect
- soluție arhitecturală detaliată și soluție structurală
1 octombrie/5 noiembrie
8, 12 noiembrie
15 noiembrie (se notează)
19 – 26 noiembrie
29 noiembrie (se notează)
3 – 20 decembrie,
3 - 10 ianuarie
14, 17 ianuarie (se notează)
II. DATELE PROIECTULUI
1.Date generale şi obiectivele proiectului
Un spațiu dedicat pentru concerte este un privilegiu pentru un oraș de dimensiuni
medii, așa cum este Clujul, și un program aproape de nișă între spațiile consacrate de spectacol.
Acest aspect devine cu atât mai evident dacă de gândim la adaptabilitatea concertelor - în
sensul larg, în raport cu spațiile în care au loc.
Dezvoltată în secolul XIX, odată cu specializarea spațiilor de spectacole, sala de
concerte de mici dimensiuni, ca program de sine stătător, este astăzi adesea consacrată
memoriei și creației marilor personalități ale muzicii culte, un spațiu performativ al excelenței
într-un domeniu muzical foarte precis. Însă într-o perioadă a democratizării spațiilor de cultură
și a căutării justificate a unei mai mari flexibilități a clădirilor pentru dotări publice, sala de
concerte poate deveni astăzi un spațiu relativ versatil în ce privește gama de evenimente pe care
le poate găzdui. În orașe de mai mici dimensiuni, auditoriul, ca variantă simplificată a marilor
săli de spectacole, poate deveni un spațiu de cultură multifuncțional. Nu mai puțin, sala de
concerte poate fi un „venue” privat care găzduiește spectacole din diverse genuri muzicale, dar
și alte evenimente, adresate unor categorii variate de public.
Într-una din aceste ipostaze democratizate, publică sau privată din punct de vedere al
gestiunii, o sală de concerte de mici dimensiuni își poate găsi locul și în Cluj între spațiile de
spectacole existente și alte asemenea funcţiuni preconizate. În oraș există câteva săli de teatru,
săli ale diverselor instituții publice, universitare sau ale diverselor asociații, mai multe săli de
cinematograf aflate în funcțiune sau dezafectate și, desigur, marile dotări care pot găzdui
spectacole: cele două săli multisport și stadionul orașului, astăzi toate trei subutilizate. Pe de
altă parte proiecte ca Centrul Cultural Transilvania, care ar urma să conțină printre altele un
nou sediu pentru Filarmonica din Cluj, sau un nou sediu pentru Conservator, sunt deziderate și
necesități mai vechi în oraș, care încă sunt departe de a deveni realitate. Oportunitatea unui
asemenea program în acest context ține așadar de măsura în care reușește să-și propună și să
atingă o largă accesibilitate, respectiv să se adreseze mai multor categorii de public și să
includă o destul de mare diversitate de evenimente. Aceasta, în acord cu rolul orașului de centru
de cultură regional și cu specializarea sa recentă ca piață de consum și producție culturală sau
artistică - într-un sens larg.
Ceea ce se dorește este un obiect construit care își va propune programatic o abordare
flexibilă si comunicativă, integratoare, care în configurația sa spațială se centrează pe
utilizatorii săi - pe diversitatea publicului și pe tema comunității sau a comunităților, mai mult
decât pe orice alte elemente de concept, și mai ales în defavoarea unei abordări excesiv
sculpturale sau iconice. Arhitectura propusă, contemporană ca expresie, va rămâne însă una
relevantă pentru o dotare (publică) importantă pentru oraș.
Se încurajează flexibilitatea și permeabilitatea spațială, în măsura permisă de
exigențele funcționale și în limita unui buget rezonabil.
Se solicită o configurație spațială care să permită o utilizare intuitivă, care sa elimine
pe cât posibil dificultățile de orientare și care să excludă inegalitățile de accesibilitate.
Se dorește de asemenea o relație permeabilă cu spațiile publice exterioare. Se va ține
cont de specificul ansamblului urban propus, de natura amplasamentului și de relațiile sale în
cadrul orașului. Se va avea în vedere de asemenea relaționarea cu spațiile publice, minerale sau
verzi și cu posibilele funcțiuni conexe generate în urma proiectului de urbanism.
2. Amplasament
Tematica atelierului de Sinteze de proiectare 3 va continua demersul început în cadrul
Atelierului de Urbanism, utilizând soluția predată ca punct de pornire. Soluționarea temei va
utiliza amplasamentul și cubajul propus anterior, continuând detalierea acestora la nivel de
proiect de arhitectură. Se va lucra așadar pe terenul situat în centrul cartierului Mărăști,
delimitat de străzile Fabricii, Fabricii de Zahăr, Trotușului și Grădinarilor, care prin propunerea
urbanistica deja definita în faza anterioară are alocată o zonă bine pusă în valoare din punct de
vedere urbanistic, care să primească o dotare culturală de această importanță. Deși se prevede
amplasarea noii săli de concerte într-un cartier dens, dar lipsit de dotări suficiente, printr-o Suprafață totală cca. 400 mp
măsură de regenerare urbană locală, scara intervenției si dealtfel capacitatea clădirii ce urmează
a fi realizate califică proiectul ca unul de importanță pentru întregul oraș. Proiectul se înscrie IV. Zona administrativă
astfel într-o viziune firească de dezvoltare a orașului în ansamblul său, ce are ca miză creșterea Se află în relație cu zona culiselor, dar comunică și cu zona de acces a publicului. Cuprinde:
calităților sale spațiale și funcţionale și în afara polilor actuali generatori de imagine publică. 1. birou secretar / relații externe și comunicare
2. birou administrator sală
3. arhivă
4. spațiu comun / spațiu primire oaspeți
3. Elemente de temă 5. oficiu
6. grupuri sanitare
I. Zona de intrare-primire, reprezintă zona de acces a publicului și zona unor
evenimente de mică anvergură, dar și interfața consacrată între clădire și vecinătatea Suprafață totală cca. 150 mp
ei, spațiul său cel mai public. Cuprinde holul de intrare și următoarele funcțiuni:

1. birou informații, casă de bilete V. Zona anexelor:

2. zonă de vânzare publicații, materiale audio – video, materiale promoționale
3. cafenea și/sau restaurant cu bucătărie restrânsă
4. garderobă (conform normelor) și dulapuri cu cheie
5. grupuri sanitare (conform normelor)
6. circulații principale și secundare
1. Spații destinate aprovizionării bucătăriei, magazinului, spațiu pentru întreținere și spațiu de
odihnă pentru personalul de întreținere, grup sanitar, accesul / accesele de serviciu.
2. Spații tehnice (centrală termică, centrală de ventilație, generator, spațiu server și
telecomunicații, cabină supraveghere și pază)
3. Adăpost apărare civilă – 300 persoane

Suprafață totală cca. 600 mp Suprafață totală cca 550 mp

II. Sala auditoriu pentru 500 de spectatori, reprezintă unitatea funcțională de bază a
programului în care au loc audițiile, concertele sau alte evenimente (banchete, Garaj subteran cu acces public, conform Anexei nr. 2 din Regulamentul local de urbanism
conferințe etc). Se va opta pentru un sistem de sală de concerte care poate asigura un al mun. Cluj-Napoca.
grad mai ridicat de flexibilitate interioară sau unul care favorizează un anumit tip de
ambianță (inclusiv sonoră) și o anume relație a publicului cu scena. Ea cuprinde în Suprafeţele sunt orientative şi ariile utile cuprind şi zonele de circulaţie aferente funcţiunilor
principiu zona de ședere a publicului, organizată în plan orizontal, pe gradene, galerii enumerate. Se estimează o arie desfăşurată de cca. 3000 mp. Se va asigura accesul persoanelor
sau balcoane sau o combinație a acestor configurații, zona scenei și circulațiile în cu dizabilități în fiecare zonă funcțională cu acces public a clădirii.
interiorul sălii și între sală și spațiile conexe, dar și cele către exterior (foarte
important). Adiacent sălii de concerte se află foaierul, zona de detentă și de pauze,
aflată în același timp în relație cu zona de intrare-primire. Organizarea foaierului se III. CERINŢE MINIME
poate face pe mai multe niveluri sau în module separate, de exemplu, în corelare cu
varianta aleasă de organizare a zonele de ședere ale publicului în interiorul sălii. În 1 . Corectură obligatorie - faza de studiu de soluție arhitecturală
funcție de soluția aleasă, se poate jusitifica și o comasare a foaierului cu zona de hol, Se vor prezenta pe o planşă format A1, poziţionată vertical, următoarele piese, într-o
sau o suprapunere parțială a suprafeţelor aferente celor două. tehnică la alegere, inclusiv desen de mână:
- explicitarea soluției propuse sub formă de scheme, schiţe, montaje foto, text etc, urmărind și
Suprafață totală cca. 1300 mp relația clădirii cu ansamblul din care face parte și cu alte elemente ale amplasamentului.
- plan de situaţie, scara 1:500
III. Zona culiselor - planuri cu rezolvări funcţionale, scara 1:500
Cuprinde: - 2 secțiuni caracteristice, scara 1:500
1. cabine individuale artiști (patru unități) - perspective aeriene cu propunerea volumetrică şi contextul propus.
2. cabine artiști pe sexe
3. cabină machiaj 2. Corectură intermediară la panou – faza de soluție arhitecturală conturată
4. spațiu regrupare / lounge Se vor prezenta pe planșe format A1, poziționate vertical, următoarele piese:
5. spațiu repetiție - plan de situaţie scara 1:500 cuprinzând vecinătăţile şi amenajarea spaţiului urban
6. birou regie - planurile tuturor nivelurilor subterane și supraterane ale clădirii, scara 1:200
7. cabină sunet și lumini - 1 secțiune, scara 1:200
8. cabină traducere - minim 2 fațade, scara 1:200
9. cabină proiecție - machetă de studiu
10. depozite echipament / instrumente
11. depozit temporar 3. Predare finală
12. grupuri sanitare – faza de soluție arhitecturală completă cu detaliere constructivă și soluție structurală
13. acces culise Se vor prezenta pe planşe format A0, poziţionate vertical, următoarele piese:
- planşă cu evidenţierea succintă a analizelor şi concluziilor acestora şi justificarea soluţiei alese
(se va folosi maxim jumătate dintr-un format A0)
- plan de situaţie scara 1:500 cuprinzând vecinătăţile şi amenajarea spaţiului urban
- planurile tuturor nivelurilor subterane şi supraterane ale clădirii, scara 1:200 (planul parter va
cuprinde şi amenajările exterioare), cu identificarea elementelor de structură
- 2 secţiuni caracteristice la scara 1:200, cu identificarea elementelor de structură
- toate faţadele, inclusiv faţadele clădirilor învecinate, dacă este cazul, scara 1:200
- perspective de ansamblu sau de detaliu, insistând pe ambianța clădirii și vecinătăților propuse
în raport cu spațiul public
- schemă axonometrică a structurii clădirii , scara sau 1:200
- detaliu de structură, (alegerea detaliului și a scării la care va fi prezentat se va face împreună
cu îndrumătorul de specialitate)
- detaliu de travee, scara 1:20

Predarea unei faze de proiect se poate face doar prin predarea în prealabil a fazelor
anterioare.

IV. METODA DE LUCRU

Se va lucra în colective de câte doi studenţi.

Evaluarea proiectelor se va face după următorul set de criterii:

 identificarea unei soluții arhitecturale si urbanistice bazată pe o analiză
proprie ce urmărește caracteristicile spațiale, funcționale, culturale și geografice ale
amplasamentului ales și ale programului în cadrul ansamblului și orașului.
 propunerea unei arhitecturi democratice, care favorizează relația de reciprocitate și
comunicare între auditoriu și publicul larg și care asigură un nivel ridicat de
accesibilitate.
 rezolvarea unor soluții funcționale, volumetrice și tehnice, care să asigure respectarea
tuturor condițiilor legate de siguranța în exploatare, evacuare în caz de incendiu,
vizibilitate și acustică.
 tratarea conceptuală și tehnică a unei soluții structurale cu deschideri mari, care să
permită flexibilități funcționale, utilizări multiple și adaptări în timp a clădirii.
 se va acorda atenție echilibrului între resursele investite și capacitatea funcţiunii
propuse de a genera și menține interes în rândul publicului.

V. BIBLIOGRAFIE
IANCU Adrian și alții, „Povestea unui proiect”, UTPress, Cluj-Napoca, 2012.
LITTLEFIELD David, "Metric Handbook - Planning and Design Data", Editura Architectural
Press, 3 rd Edition, 2008.
NEUFERT, ,,Manualul arhitectului’’, Ed. Alutus, Miercurea Ciuc, 2004.
VAIS Gheorghe, ,,Programe de arhitectură’’, Editura UTCN, Cluj-Napoca, 1998
Normativ de siguranță la foc a construcțiilor, Indicativ P118-99
Normativ privind proiectarea sălilor aglomerate cu vizitatori, Indicativ NP 006-96
Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme,
Indicativ NP 24 - 98
Normativ privind proiectarea scărilor și rampelor la clădiri, Indicativ GP 089-03

Întocmit temă Responsabil disciplină

asist. dr. arh. Daniel Șerban conf. dr. arh .Vlad Sebastian Rusu