ION CREANGA

POVESTEA
tUT HNNNP. TB
?F

PovE$Tr
*

POVESTIRI

Edilie tngrijiti, tabel cronologic

gi opinii critice
de Valeria FILIMON

Edrlie prtnceps: $tierile lui loan Creangd,voLl, Povqtile,Ia$i, 1890;

vol. II, Dlvarce,Iagi, l8$2.
m;l
CUPRINS
 SOACRACUTREI NURORI
(Poveste)

ra odati o babi, care avea trei feciori nafti ca nigte brazi gi tari de vir-
tute, dar slabi de minte.
O rizegie destul de mare, casa bitrdneascd cu toati pojijia ei, o vie cu livadd
frumoasi, vite gi multe piseri alcituiau gospodiria babei. Pe langi acestea mai
avea strinse gi pirilule albe pentru zile negre; cici lega paraua cv z.ece noduri
gi tremura dupl ban.
Pentru a nu rizle$ feciorii de pe langi sine, mai duri inci doui case alitu-
re, una la dreapta gi alta de-a stinga celei bitranegti. Dar tot atunci lui hotirAre
nestrimutati a lind feciorii gi viitoarele nurori pe lingi sine - in casa bitri-
neasci - gi a nu ordndui nimic pentru impdrleal[ plni aproape de moartea sa.
Aga ftcu; gi-i rAdea inima babei de bucurie cand gindea numai cit de fericit[
are sd fie, ajutati de feciori qi mangiiati de viitoarele nurori. Ba de multe ori
ziceain sine: ,Voiu privighea nurorile, le-oiu pune la lucru, le-oiu struni gi nu
le-oiu lasa nici pas a iegi din casi, in lipsa feciorilor mei. Soacri-mea - fie-i
!6rna ugoari! - aga a fbcut cu mine. $i barbatu-meu - Dumnezeu si mi-i ierte!
- nu s-a putut plange ci l-am lngelat, sau i-am risipit casa; ...degi citeodati
erau binuiele... gi md probozea... dar acum s-au trecut toate!"
Tustrei feciorii babei umblau in cirduqie gi ciqtigau mulli bani. Celui mai
mare ii veni vremea de insurat, gi baba, simfind asta, umbla valvirtej si-i
giseasc[ mireas6; qi in cinci-gese sate, abid-abid putu nimeri una dupd placul
ei: nu prea tdniri, nalti gi uscifiv5, insi robace gi supusi. Feciorul nu iegi din
hotirirea maici-sa, nunta se fbcu, qi baba igi lu[ cimega de soacri, ba incd
netiiatd la gur6, care insemneazdcisoacra nu trebuie s[ fie cu gura mare gi si
tot cirteasci de toate cele.
Dupi ce s-a sfirqit nunta, feciorii s-au dus in treaba lor, iar nora rimase cu
soacra. Chiar in acea zi, cdtrl sari, baba incepu si puie la cale via{a nurori-sa.
Pentru babi, sita noui nu mai avea loc in cuiu. ,,De ce mi-am frcut clegte? ca si
nu mi art', zicea ea. Apoi se suie iute in pod gi scoboari de acolo un qtiubeiu
cu pene rimase tocmai de la riposata soacri-sa, nigte chite de cinepi qi vreo
doui dimerlii de pasat.
- Iat[ ce am gandit eu, noro, c[ po{i lucra nop{ile. Piua-i in cisoaia de all-
ture, fusele in oboroc sub pat, iar furca dupi horn. Cand te-i situra de strujit
pene, vei pisa malaiu; gi cind a veni barbatu-tiu de la drum, vom face plachie
cu costife de porc, de cele afumate, din pod, gi, Doamne, bine vom minca!
Acum deodati, pini te-i mai odihni, id furca in briu, 9i pinn mdni dimineafi dupl obiceiu. Cele doui nurori, vitzdndpe cea mai tanirl codindu-se la treabi,
si gitegti fuioarele aceste de tors, penele de strujit gi malaiul de pisat. Eu mi las ii zic:
pufin, ci mi-a trecut ciolan prin ciolan cu nunta voastri. Dar tu si qtii ci eu Dd nu te tot codi, ci mimuca ne vede.
-
dorm iepuregte; $r, pe langn iqti doi ochi, mai am unul la ceafb, care gede pururd Cum? Eu o vdd cd doarme. Ce fel de treabi e aceasta? noi s[ lucrim, qi
-
deschis gi cu care vid, gi noaptea gi ziua, tot ce se face prin casi. Ai infeles ce ea s[ doarmi?!

[i-am spus?
- Da, mimuc6. Numai ceva de mincare...
- De mincare? O ceap6, un usturoiu g-o bucatd de mimiligl rece din
poliln sunt destul pentru o nevasti tiniri ca tine... Lapte, btinzh, unt 9i oui
de-am putd sclipui si ducem in tirg ca si facem ceva parale; cici casa s-a mai
ingreuiat cu un mdnciu gi eu nuvreu si-mi pierd comAndul'
Apoi, cind inseri, baba se culcl pe pat, cu f4ala pirete, ca si n-o supgre
lumina de la opaif, mai dind a infelege nurori-sa ci are s-o privigheze; dat
somnul o cuprinse indati, qi habar n-avea de ce face nori-sa. Pe cAnd soacra
horiia, dormind dusi, blajina nori migiia prin casi; acuq la strujit pene, acug
imbala tortul, acug pisa malaiul gi-l vAntura de buc. $i dacl Enachi se punea pe
gene-i, ea indati lua api rece gi.gi spala fa1a, ca nu cumva s-o vadi neadormita
ioacri qi si-i binuiasci. Aga si munci biata nori, pini dupi miezul noptii; dar'
despre ziui, somnul o dobori, gi adormi gi ea intre pene, caiere, fusele cu tort qi
bucul de malaiu. Baba, care se culcase odatd cu glinile, se sculi cu noaptea-n
cap gi incepu a tranti g-a plesni prin casi, incdt biata nor[, care de-abid afipise,
de voie, de nevoie, trebui si se scoale, si slrute mina soacrei gi s[-i arate ce-a
lucrat. Incet-incet, nora s-a dat la brazd6, gi baba era mu\umiti cu alegerea
ce-a ftcut. Peste cAteva zile, ciriuqii sosesc, gi tAnlra nevasti, vizandu-gi bir-
beFlul, mai uiti din cele necazuri!
Nu trece mult, gi baba pune la cale Ei pe feciorul cel mijlociu, 9i-9i id un
suflet de nord intocmai dupl chipul qi aseminarea celei dintii, cu deosebire
numai ci aceasta era mai in vArsti gi ceva incrucigati, dar foc de harnicl.
Dupi nunt6, feciorii se duc iarigi in ciriugie gi nurorile rlmin iar cu soacra
acasi. Dupi obiceiu, ea le di de lucru cu misuri gi, cum insereazfl, se culcl,
spuind nurorilor si fie harnice gi ddndu-le de grijl ca nu cumva si adoarmi,
ci le vede ochiul cel neadorrnit.
Nora cea mai mare tilmici apoi celeilalte despre ochiul soacri-sa cel atoa-
teviziltor, qi aga, una pe alta se indemnau la treabS, qi lucrul ieqea girli din
minile lor. Iari soacra huzurea de bine.
Dar binele, citeodati, agteapti gi rlu. Nu trece tocmai mult, 9i vine wemea
de insurat gi feciorului celui mic. Baba insi voia cu orice chip si aibi o troili
nedesplr]iti de nurori... de aceea gi chitise una de mai inainte. Dar nu-i tot-
deauni cum se chitegte, ce-i gi cum se nimeregte. intr-o buni diminea!6, fecio-
rul mamei ii gi aduce o nori pe cuptor. Baba se scarmdni de cap, di la deal, di
la vale, dar n-are ce face, gi, de voie, de nevoie, nunta s-a frcut, 9i pace bun6!
Dupi nunti, barbafii din nou se duc in treaba lor gi nurorile rimin iar cu
soacra lcas6. Baba iariqi le d[ de lucru cu m[suri si, cum vine sara, se culci
- Nu ciuta cd horiiegte, zise cea mijlocie, mimuca are la ceaft un ochiu
neadormit, cu care vede tot ce facem, g-apoi tu nu gtii cine-i mimuca, n-ai
mAncat niciodatl moarea ei.
- La ceafa? ... vede toate? n-am md.ncat moarea ei?... Bine ci mi-am adus
aminte... Dar ce mincim noi, fetelor, h[i?
- Ia, rdbdiri prdjite, dragl curnni1ici... Iar dacd egti flimandi, id gi tu o
bucati de mimdliga din co[ar gi cu nigte ceapi gi minincl.
- Ceapi cu mimdligi? d-apoi neam de neamul meu n-a mincat aga
bucate! Dd slinini nu-i in pod? unt nu-i? oud nu sunt?
- Ba sunt de toate, ziserilcele doui, dar sunt a mimucli.
- Eu cred cd tot ce-i a m[mucii e g-al nostru, 9i ce-i al nostru e g-al ei.
Fetelor h[i! S-a trecut de gagi. Voi lucra(i, ci eu m[ duc si pregitesc ceva de-a
mincirii; gtii, cold, ceva mai omeneqte; g-acug v[ chem gi pe voi.
- Doamne, ce vorbi {i-a iegit din guri! ziseri cele dou6. Vrei si ne-aprin-
dem paie in cap? si ne zvirli baba pe drum?
- Las' dac[ v-a durd capul! Cdnd v-a intreba pe voi, si dali vina pe mine qi
sd lisafi si vorbesc eu pentru toate.
- Apoi dar. . . di!... fr cum gtii; numai sd nu ne bagi qi pe noi in belea.
- Hii, fetelor, ticefi, gura vd mearg6; cd nu-i buni pacea, Ei mi-e dragi gil-
ceava. $i iese cintAnd:
Vai, saracu omul prost,
Bun odor la cas-a fost!
Nu trece nici un ceas la mijloc, E-un cuptor de plicinte, cdliva pui pArpAl{i
in frigare gi prnjili in unt, o strichinoaie de brdnzi cu smintini gi mdmiligula
erau gata. Apoi iute cheami gi pe celelalte doud in bordeiu, 9i se pun la masi
cu toatele.
Hai, fetelor, mAncali bine gi pe Domnul liuda{i, ci eu mi tePed in crami
-
s-aduc qi un cofbel de vin, ca si meargi plicintele aceste mai bine pe gir
Dupi ce-au mdncat g-au biut bine, le-au venit a cinta, ca rusului din gura
gArliciului:
Soacri, soacr6, poami acri,
De te-ai coace cit te-ai coace,
Dulce tot nu te-i mai face;
De te-ai coace toati toamna,
Egti mai acri decdt coarna;
De te-ai coace-un an g-o vari,
Tot eqti acri qi amari;
 Iegi afari ca o pard;
Intri-n casi ca o coasi;
$ezi in unghiu ca un junghiu. l
$-au mincat, g-au biut, g-au cdntat pini au adormit cu toatele pe loc.
Cind se scoall baba in zofi de ziuL, ia nurori daci ai de unde. Iese afari
spirieti, di incolo, di pe dincolo, gi cdnd intri in bordeiu, ce si vadi? bietele
nurofi jileau pe soacri-sa... Pene imprdgtiete pe jos, frrmlturi, blide aruncate
in toate pdrfile, co{belul de vin rd.sturnat, ticilogie mare!...
- Dd ce-i acolo? strigi baba inspiimintati.
Nurorile atunci sar arse in picioare; gi cele mari incep a tremura de frici,
cum e varga, gi lasi capul in jos de rugine. Iar cea cu pricina rispunde:
- Dd bine, mdmuci, nu gtii c-au venit tituca gi cu mimuca, gi le-am frcut
de mincare, gi le-am scos un cofbel de vin, gi de aceea ne-am chefrluit qi noi
oleac6. Iaca, chiar mai dineoarea s-au dus.
- $i m-au vizut cuscrii cum dormeam?
- D-apoi cum sd nu te vazi, m[muc6!
- $-apoi de ce nu m-afi sculat? Mdnca-v-ar ciuma si vi minince!
- D-apoi di, mimuci, fetele aceste au spus ci d-ta vezi tot; gi de aceea am
gandit ci egti mdnioasi pe tituca gi pe mdmuca, de nu te scoli. si ei erau aga de
mdhni{i, de mai nu le-a ticnit mAncarea.
- Ei, lasi, ticiloaselor, ci vi voiu dobzila eu de acum inainte!
$i de atunci nurorile n-au mai avutzibund in casd cu baba. cxnd igi aducea
ea aminte de puicele cele nadolence gi boghete, de vinigorul din ciami, de
risipa ce s-a ficut cu munca ei, gi c-au vizut-o cuscrii dormind aqa lifriatl,
cum era, crdpa de ciudi gi rodea in nurori, cum roade cariul in lemn.
Se lehimetisiseri pini gi cele doui de gura cea rea a babei; qi cea mai
tanere gisi acum prilej si-i facl pe obraz qi si oranduiasci totodati qi mogte-
nirea babei prin o diati nemaipomenitd pini atunci, gi iati cum:
- Cumnatelor, zise ea intr-o zi, cind se aflau singure in vie. Nu putem trii
in casa aceasta de n-om face toate chipurile si sc[pdm de hirca de bab[.
- .b,1, curnf
- Si facefi cum v-oiu irwdla eu gi habar si n-avefi.
- Ce si facem? intrebi cea mai mare.
- Ia, si dim busta in casi la bab6, 9i tu s-o iei de cAnepa dracului gi s-o
trisnegti cu capul de piretele cel despre risirit, cit ii putd; tot aga si faci gi tu
cu capul babei, de piretele cel despre apus, g-apoi ce i-oiu mai face gi eu, veli
vedea voi.
- D-apoi cAnd or veni ai nogtri?
- Atunci, voi si vd facefi moarte-n popugoi, si nu spuneli nici laie, nici
balaie. Oiu vorbi eu gi cu ddngii, qi las' dacd va fi ceva!...
Se induplecari gi cele doui, intrari cu toatele in casi, luari pe babd de
pir g-o izbtrd cu capul de pireli pnnd i-l dogird. Apoi cea mai tinird, fiind
mai gugubali decit cele dou[, trintegte baba in mijlocul casii g-o frimdnti cu
picioarele, g-o ghigose$te ca pe dinsa; apoi ii scoate limba afari, i-o stripunge
1n
cu acul gi l-o presur[ cu sare gi cu piperi, aga c[ limba indati se umflil, gi biata
soacri nu mal putu zice nici cArc! gi, slabi gi stllciti cum era, cLzulapat bol-
nav[ de moarte. Apoi nurorile, dupi sfltuirea celei cu pricina, agezarfl baba
lntr-un agternut curat, ca si-gi mai aduci aminte de cand era mireasi; gi dupi
aceasta incepuri a scoate din lada babei valuri de pinzi, a-gi da ghiont una
alteia qi a vorbi despre stdrlici, toiag, nisilie, poduri, Paraua din mAna mortu-
lui, despre giinele ori oaia de dat peste groapi, despre strigoi gi cite alte nilz-
drivinii lnfioritoare, incit numai aceste erau de ajuns, ba gi de intrecut, s-o
vAre in groapi pe biata babi.
Iaca fericireavisati de mai inainte cum s-a implinit!
Pe cdnd se petreceau aceste, iaca s-aud scfiiind nigte care: barbaliiveneau.
Nevestele lor le ies intru intimpinare gi, dupi sfttuirea celei mai tinere, de la
poarti s-aruncl in getd barbafilor gi incep a-i lua cu vorba gi a-i dizmerda care
de care mai migulitor.
- Da' ce face mimuca? intrebari cu tofii deodatd cand dejugau boii.
- Mlmuca, le lui cea mai tandri vorba din guri, mimuca nu face bine ce
face; are de gand si ne lese sinitate, sirmana.
- Cum? ziseri barbafii inspiimintafi, scipind resteele din mani.
- Cum? Ia, sunt weo cinci-gese zile de cand a fost si duci vi,teii la suhat,
gi un vint riu pesemne a dat peste dAnsa, sirmana!... ielele i-au luat gura gi
picioarele.
Fiii se riped atunci cu to{ii in casi la patul m6ne-sa; dar biata babi era
umflati cit o bute gi nici putea bleqti macar din guri; simlirea insi nu 9i-o
perduse de tot. $i, vdzAndu-i, igi migci pufin mina gi ariti la nora cea mare qi
la piretele despre risirit, apoi ardti pe cea mijlocie gi piretele despre apus; Pe
urmi pe cea mai taniri qi jos in mijlocul casei; dupi aceea de-abid putu aduce
pu{in mina spre guri gi indatl clzu intr-un legin grozav.
Tofi plangeau gi nu se puteau dumeri despre semnele ce face mama lor.
Atunci nora cea tanere zise, prefrcindu-se ci plange gi ea:
- Dd nu inlelegefi ce wea mimuca?
- Nu, ziserl ei.
- Biata mimucl lasi cu limbi de moarte: ci fratele cel mare si ieie locul
gi casa cea despre rislrit; cel mijlociu, cea despre apus; iari noi, ca mezini ce
suntem, si riminem aici, in casa bitrineasci.
- Ci bine maizicitu, nevasti, rdspunse barbatu-siu. Atunci ceilalli nemai-
avAnd incotro qovii, diata rimase bunl ftcuti.
Baba muri chiar in aceazi, gi nurorile, despletite, o boceau de vuia satul.
Apoi, peste doui zile, o ingropari cu cinste mare, 9i toate femeile din sat qi de
prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori gi ziceau: ,,Ferice
de dAnsa c-a murit, cd stiu ci are cine-o boci!"
11
 ,,Bun! zise el in gandul siu. Ia, acu mi-e timpul... De i-ar impingg p,6catul
si-mi deschidl uga, halal si-mi fie! $tiu c[ i-ag cirnosi gi i-ag jumuli!" Cum
zice, 9i vine la ugi; gi cum, qi incepe:

Treiiezi cucuiefi,
CAPRACU TREI IEZI Mamei uga descuiefi!
C[ mama v-aduce voui:
Frunze-n buze,
(Poveste) Lapte-n !ife,
Drop de sare
in spinare,
Mil6ieq
6@. ra odatd o capri care avea treiiezi.Iedul cel mare 9i cu cel mijlociu in cdlc[ieg,
ill9laau prin bil de obraznici ce erau; iari cel mic era harnic 9i cuminte.
Smoc de flori
Vorba ceea: ,,Sunt cinci degete la o mdnl 9i nu samlni toate unul cu altul".
Pe subsuori.
intr-o zi, capracheaml iezii de pe-afarl qi le zice:
- Dragii mamei copilaqi! Eu m[ duc in pidule ca s[ mai aduc ceva de-a - Hai! deschideli cu fuga, dragii mamei, cu fuga!
mincirii."Dar voi, incuieli uga dupi mine, ascultali unul de altul, 9i si nu - Ia! biieli, zise cel mai mare, slri{i qi deschideli uqa, ci vine mama cu
cumva si deschideti Pane ce nu-!i auzi glasul meu. Cind voiu veni eu, am s[ demincare.
vi dau de qtire, ca si m[ cunoagte]i, qi am si vi spun aqa: - saricuful de mine! zise cel mic. 56 nu cumva si facefi pozna si deschi-
de!i, ci-i vai de noi! Asta nu-i mimuca. Eu o cunosc de pe glas; glasul ei nu-i
Trei iezi cucuieli,
Uga mamei descuiefi! aga de gros gi rigugit, ci-i mai sub$re gi mai frumos!
Ci mamav-aducevoui: fupul auzind aceste, se duse la un ferar qi puse s6-i ascule limba 9i din{ii'
Frunze-nbuze, pentru a-gi sublia glasul, q-apol, intorcindu-se, incepu iar:
Lapte-n fi{e, Trei iezi cucuiefi,
Drob de sare Mamei uga descuiefi!. ..
in spinare,
Mlliieg - iarigi cel mare; daci mi potrivesc eu voui? Nu-i mimuca,
Ei, vedefi, zise
+ -r -.
In calcale$, nu-i mimucai D-apoi cine-i daci nu-i ea?! C[ doar qi eu am urechi! Mi duc
Smoc de flori sd-i deschid.
Pe subsuori. Bidici! b6dici! zise iarigi cel mic. Ascultali-ml qi pe mine! Poate mai
cle-apoi a veni cineva g-a zice:
Auzit-ali ce-am sPus eu?
- Da, mimucl, ziseti iezii. Deschideli uqa,
- Pot si am nidejde in voi? Ci vine m[tuga!
- Si n-ai nici o griji, mimucl, apucar[ cu gura inainte cei mai mari. Noi q-atunci voi trebuie numaidecit s[ deschideli? D-apoi nu gtili ci mituga-i
suntem odatl biieli, qi ce-am vorbit odati vorbit rimAne.
rrroarti de cind lupii albi gi s-a fbcut oale gi ulcioare, sirmana?
- Dacd-i uqu, "poin nili sivi slrute mama! Dumnezeu s[vi apere de cele * Apoi, d[! nu-spun eu bine? zise cel mare. Ia, de-atunci e riu in lume, de
rele, gi mai rimdneli cu bine!
cind a ajuns coada s[ fie cap... Dacb te-i potrivi tu acestora, ii line mdt gi bine
- Mergi sinitoasl, m6muci, zise cel mic, cu lacrimi in ochi, 9i Dumnezeu pc mimuca afari. Eu, unul, mi duc si deschid.
s6-{i ajute ca si te intoarne cu bine qi si ne-aduci demincare.
'Apoi Atunci mezinul se viri iute in horn 9i, sprijinit cu picioarele de prichiciu 9i
capra iese gi se duce in treaba ei. Iar iezii inchid uqa dupi dAnsa 9i trag zivo-
ruI. Dar votia veclre ,,peretii au urechi qi feres,tile ochi'. Un duqman de Ltp - g-apoi cu nasul de funigine, tace ca pegtele gi tremuri ca varga de fricl. Dar frica-i din
qti{i care? - chiar cumitrul caprer, care de mult pindea weme cu prilej,ca gi pape raiu, sirmana! Alemene cel mijlociu, fuEtiu! iute sub un chersin; se-nghemuieqte
i"rii, treS." * urec}ea la piretele din dosul casei, cindvorbea capra cu dangii. irtrllo cum poate, tace ca pilmantul 9i-i tremuri carnea pe dansul de frici: Fuga-i
 ruginoase, da-i sindtoas6!... insd cel mare se di dupi ugd gi - sd tragi, si nu Trei iezi cucuieli,
tragi? - in sfr5it, trage zdvorul. .. cand iaca!... ce si vadi? Mamei uga descuie{i!
$-apoi mai-are cand
vgdd?. .. cici lgnulu_i ii sciprrau ochii gi-i sfrriia gitlejul de flamand ce era,' Ci mama v-aduce voui:
$i,
nici una, nici doui, h3t! ne ied de g?giirilteazicapul pe loc gi-l minanci agu de Frunze-n buze,
i-ute gi cT aq pofti, de-fi pirea ci nici pe-o misei n-are ce pune. Apoi se iinge Lapte-n fife,
frumugel pe bot gi incepe a se invirti prin cas6 cu neastdmpar, zicind: Drob de sare
- Nu gtiu, pdrerea m-a amigit, ori am auzit mai multe glasuri? Dar ce in spinare,
Dumnezeu?! Parc-au intrat in pimant... unde si fie, unde sffie? Se i{egte el Miliieg
pe colo, se itpgte pe dincolo, dar pace bund! iezii nu-s niciiri! in cilciieq,
- Me!... ci mare minune-i gi asta!... dar nici acasl, n-am de coasi... ia si Smoc de flori
mai odihnesc oleaci aste bitrinefe! Pe subsuori.
Apoi se indoaie de gele cam cu greu, gi se pune pe chersin. cand s-a pus
$i Atunci iedul mezin - care acum era gi cel dintii gi cel de pe urml - sare
pe chersin, nu gtiu cum s-au ftcut, ci ori chersi-nul airipat ori cumitrul rte-
"
nutat... Atunci iedul de sub chersin, si nu tacir? - il pngtea pdcatul gi-l minca iute gi-i deschide uga. Apoi s-arunci in brafele mAne-sa gi cu lacrimi de singe
spinarea, siricuful! incepe a-i spune:
- Se-!i fie de bine, ninaqule! - Mdmuci, mimucl, uite ce am pifit noi! Mare foc gi potop au cizut pe
- A!. . . ghidi! ghidi! ghidugi ce egti! Aici mi-ai fost? Ia vini-ncoace la capul nostru!
nini-
gelul, si te pupe el! Capra atunci, holband ochii lung prin casi, o cuprinde spaimi gi rirpane
Apoi ridici chersinul binigor, ingfaci iedul de urechi gi-l flociiegte gi-l incremeniti!... Dar mai pe urm6, imberbetandu-se, gi-a mai venit pulin in fire
jumulegte gi p_e acela de-i merg petecele!... Vorba ceea: ,,Ci toati paserea'pe q-a intrebat:
limba ei piere". - Dd ce-a fost aici, copile?
Pe urmi se mai lnvdrte cit se mai invdrte prin casi, doar a mai gisi ceva, - Ce si fie, mimuci? Ia, cum te-ai dus d-ta de-acasi, n-a trecut tocmai
dar nu gdsegte nimic, cici iedul cel cuminte titea molcum in horn,ium tace mult gi iaca cineva s-aude betand la ugi gi spunind:
pegtelein borg la foc. Dacd vede lupul gi vede ci nu mai gdsegte nimic, igi pune
Trei iezi cucuiefi,
in gind una: asazd cele doud capete cu dinfii rdnji{i iriferegti, de !i se patea
Mamei uga descuiefi...
ci rideau; pe urmi unge toli pire{ii cu singe, ca i[ face gi mai ttt tit in ci.rda
caprei, q-apoi iese gi-qi cauti de drum. curn a ieqit dugmanul din casi, iedul cel - $i?...
mic s-e. dl iute jos din horn gi incuie uga bine. Apoi incepe a se scirmina de cap - $i frate-meu cel mare, nitdng gi neastAmpirat cum il qtii, fuga la uql si
gi a pldnge cu amar dupd friliorii s6i. deschidi.
- Drigu{ii mei frdliori! De nu s-ar fi induplecat, lupul nu i-ar fi mincat! $i - $-atunci?...
biata mamd nu gtie de astl mare urgie ce-a venit pe capul ei! - Atunci, eu m-am virit iute in horn, qi frate-meu cel mijlociu sub chersin,
$i boceqte el gi bocegte pini il apuci legin! Dar ce eia si le faci? vina nu era iari cel mare, dupi cum i1i spun, se di cu nepisare dup[ ugi gi trage zivorul!...
a lui, gi ce-au clutat pe nas le-a dat. - $-atunci?...
cand jalea el aga, iaca gi capra venea cit putea, incircatd cu de-a mincirii si - Atunci, grozdie mare! Ninagul nostru 9i prietenul d-tale, cumitrul lup,
-
gafuind. Si cum venea, cit de colo vede cele doui capete, cu dinlii ranjifi, i" f.t r,ti. se gi arati in prag!
. - Dragri mimuculei, dragi! cum agteapti ei cu bucurie qi-mi rad inainte * Cine? Cumitrul meu? El? Care s-a jurat pe pirul sdu ci nu mi-a spirid
cand mivid! copilagii niciodati?

Biielii mamei, biiefi,

Frumugei qi cucuieli!
Bucuria caprei nu era proast[. Dar cand s-apropie bine, ce si vadi? un fior
rece ca gheala ii trece prin vine, picioarele i se tiie, un tremur o cuprinde in tot
trupul, gi ochii i se painjinesc. $i ce era nu era bine!... Ea insi tot rirerge pnn h
ugi, cum poate, crezdnd ci pirerea o ingali... gi cum ajunge, gi incepi: -
- Apoi, di, mami! Cumvezi, i-a umplut de spiriefi!
- Ei lasl ci l-oiu invd{a eu! Dac[ mi vede ci-s o viduvi sirmani gi c-o casd
de copii, apoi trebuie si-gi bati joc de casa mea? gi pe voi si vi puie la pistrami?
Nici o fapti frr[ plati... Ticd]osul gi mangositul! Inci se rinjea la mine cdteodati
gi-mi frcea cu miseaua... Apoi doar eu nu-s de-acelea de care crede eL n-am
sirit peste garduri niciodati de cand sunt. Ei, taci, cumitre, ci te-oiu dobzila eu!
Cu mine fi-ai pus boii in plug? Apoi, fine minte ci ai si-i sco{i frri coarne!

1A 1R
 Of, mlmucfl, of! Mai bine taci gi lasi-l in plata lui lumnezeu! Ci qtii c'i
-
este o vorbi: ,,Nici pe dracul si-l vezi, dd nici cruce si-!i faci!"
- Ba nu, dragulhamei! ,Ci pdnl la Dumnezeu, sfintii i(i ieu sufletul". $-apoi
linetuminte, copile, ce-$spun eu: cide i-amai daluinasul s[maimiroase
pe-aici,
ipoi las !. .. NumA tq si nu cumva s[ te risufli cuiva, ca si prindi el de veste.
- $i din vorbi-n vorb6, din una-n alta, ajung pdn-acasl la cumitra!
$i de-atunci ciuta gi ea weme cu prilej ca si faci pe obraz cumitru-siu.
Se
pune ea pe ganduri gi sti in cumpene, cum s[ drgaga 9i ce s6-i
- faci?
ii
,,Ahi! acu i-am gisit leacul, zise ea in gandul siu. Taci! Ci i-oiu face eu
cumitrului una de gi-a mugca labele!"
Aproape de casa ei era o groapi addnci; acolo-i nidejdea caprei.
- La cada cu dubala, cumitre lup, ci nu-i de chip!' .. Ia, de-acu sl-ncepe
- Hai la treab6, cumdtri{l,
fapta: hpul !i-a dat de lucru!
cn
$i aqa zic?nd,pune poalele-n briu, igi sufleci mdnicele,
a!i[n focul gi s-apu-
ci de fbcut bucate. Face ea sarmale, face plachie, face alivenci, face pasci cu
smantini gi cu ou[ gi fel de fel de bucate. Apoi umple groapa cu jaratic 9i cu
lemne putiegiioase, ca si ardi focul mocnit. Dupl asta agazd o lea.si de nuiele
numai infinate qi nigte frunzari peste dinsa; peste frunzaritoarni lirni 9i peste
{drni agterne o-rogojini. Apoi face un sciuieq de ceari anume pentru Ltp. P.
urmi lasi bucatele la foc si fearb[ 9i se duce prin pldure si caute pe cumi-
tru-siu gi sl-l pofteasci lapraznic. Merge ea cit merge prin codru' pinlce d[
de-o pripastii grozavdgi intunecoasl 9i pe-o tihiraie di cu crucea peste lup.
- Buni wemea, cumitro! Dd ce vint te-a abitut pe-aici?
- Bun[ si-fi fie inima, cumitre, cum !i-i ciutitura.,. apoi d6, nu qtii d-ta ci
nevoia te duce pe unde nu {i-i voia? Ia, nu gtiu cine-a fost pe la mine pe-acasi
in lipsa mea, ci ci mi-a ftcut-o buni!
gtiu
- Ca ce fel, cumitri(n draga?
- Ia, a gisit iezii singurei, i-a ucis gi i-a crimpo{it, de li-am plans de mili!
Numaividuvi s[ nu mai fie cineva!
- Dd nu mai spune, cumitri!
- Apoi de-acum, ori si spun, ori s[ nu mai_spun, ci totuna mi-e. Ei, mitite.
ii, s-au dus citri Domnul, qi datoria ne face si le ciutim de suflet. De aceea am
frcut gi eu un praznic, dupi puterea mea, 9i am glsit de cuviinfi si te poftesc 9i
* d-ta, cumltre; ca si mi mai mingii... eram cAnd m-ai fi chemat la nunti.
pe
- Bucuros, dragi cumitrd, dar mai bucuros
- Te cred cum[tre, d-apoi, di, nu-i cum wem noi, ci-i cum wd Cel-de-Sus.
Apoi capra pornegte inlinte plangind, 9i luPul dupi dansa, prefrcandu-se
ci plange.
^
D-oamne, cumitre, Doamne! zise caprasuspinind. De ce !i-e mai drag
-
lume tocmai de-aceea n-ai parte...
- Apoi di, cumitrl, cindar qti omul ce-ar p6(i, dinainte s-ar pizi' Nu-!i
face gi d-ta atita inimi rea, ci odati avem si mergem cu-to{ii_acolo.
- A$a este, cumitre, nu-i vorbi. Dar sirmanii gigdlici, de cruzi s-au mai
dus!
- Apoidi" cumntra; sevede ctr gilui Dumnezeu ii plac tot puigori de cei mai tineri"
- Apor, daci i-ar fi luat Dumnezeu, ce !i-ar fi? D-apoi aga?...
i
- Doamne, cumitr6, Doamne! Oiu face gi eu ca prostul... Oare nu cumva
nenea Martin a dat raita pe la d-ta pe-acasl? Cl mi-aduc aminte ca acu ci l-am
intilnit odati prin zmeurig; gi mi-a spus c[ dac-ai vrea d-ta si-i dai un biiet,
si-l invefe cojoclria.
- Ia poftim, cumitre, zise ea luind sciuiegul gi punindu-l deasupra groapei
cu pricina, gezi cold gi si ospitezi oleaci din ceea ce ne-a dat Dumnezeu!
Ristoarni apoi sarmalele in strachinl gi i le pune dinainte.
Atunci lupul nostru incepe a mAnca hilpov; gi gogi$, gogalt, gogalt, ii mer-
geau sarmalele intregi pe git.
- Dumnezeu si ierte pe cei riposa{i, cumitri, c[ bune sarmale ai mai frcut!
$i cum ospita el, buf! cade fbrl sine in groapa cujaratic, cici sciuiegul de
cearl s-a topit, gi leasa de pe groapi nu era bine sprijiniti: nici mai bine, nici
mai rdu, ca pentru cumdtru.
- Ei, ei! Acum scoate,lupe, ce-ai mincat! Cu capra {i-ai pus in cird? Capra
!i-a venit de hac!
- Valeu, cumitr6, talpele mele! Mi rog, scoate-mi, ci-mi arde inima-n
mine!
- Ba nu, cumitre; c-aga mi-a ars gi mie inima dupi iezigorii mei! Lui
Dumnezeu ii plac pui de cei mai tineri; mie insi-mi plac gi de igti mai bitrdni,
numai si fie bine fripfi; gtii, cold, si treaci focul printr-ingii.
- Cumitr6, m[ pdrlesc, ard de tot, mor, nu mi l6sa!
- Arzi, cumitre, mori, ci nici viu nu eqti bun! De-abid i-a mai trece biie-
tului istuia de spiriet, ci mult plr imi trebuia de la tine ca si-l afum! li-aduci
aminte, dihanie riuticioasi Ei spurcati, cind mi te-ai jurat pe pirul tiu? $i bine
mi-ai mAncat iezigorii!
- Mi usturi inima-n mine, cumitrl! mi rog, scoate-ml, 9i nu-!i mai face
atita osindi cu mine!
- Moarte pentru moarte, cumitre, arsuri pentru arsuri, ci bine-o mai
plesnigi dinioare cu cuvinte din Scripturi!
Dupi aceasta, capragi cu iedul au luat o cipif[ de frn g-au aruncat-o peste
cldnsul, in groap6, ca s[ se mai potoleasci focul. Apoi, la urma urmelor, nip[-
diri asupri lui qi-i mai trintirl in cap cu bolovani gi cu ce-au apucat, pin6-l
omorAri de tot. $i aga s-a pigubit sirmana capri gi de cei doi iezi, da' 9i de
cumitru-siu lupul pegubaqi a rimas, gi plgubagi sd fie.
$i auzind caprele din vecinitate de una ca aceasta, tare le-au mai pirut
in trine! $i s-au adunat cu toatele la priveghiu qi unde nu s-au agternut pe mincate
qi pe blute, veselindu-se impreuni...
$i eram gi eu acolo de fa!i, gi-ndati dupi aceea am incllecat iute pe-o
iica g-am venit de v-am spus povestea aga, g-am mai incdlecat pe-o roatl 9i
v-arn spus jitia toatd; gi unde n-am mai incllecat Ei pe-o cipguni giv-am spus,
oirmeni buni, o mare gi gogonatl minciuni!