Proiectul-metodă alternativă de evaluare

„Se face mare efort pentru a căuta cele mai bune

metode de predare..., un mijloc mult mai sigur decât toate
acestea şi care se uită întotdeauna este dorinţa de a învăţa.
Daţi copilului această dorinţă, pe urmă...orice metodă va fi bună”.

J. J. Rousseau

În teoria si practica educaţiei şi instruirii, conceptul de evaluare a suferit de-a lungul timpului
modificări semnificative: de la simpla verificare a cunoştinţelor acumulate de către elevi şi notarea lor de către
profesor/învăţător, la extinderea acţiunilor evaluative asupra proceselor de instruire; calităţii curriculumului
şcolar, pregătirii personalului didactic, până la elaborarea unui „model de evaluare managerial”, (global, optim,
strategic).
Evaluarea tradiţională tinde să fie înlocuită tot mai mult cu evaluarea alternativă, dialogată.
O metodă alternativă de evaluare folosită în învăţământul primar actual este proiectul. Această
metodă le oferă copiilor posibilitatea să aplice priceperile dobândite, îi încurajează să determine singuri tematica
abordată şi le stimulează motivaţia intrinsecă.
Prin utilizarea proiectului, învăţătorul este antrenat în consilierea activităţii care se derulează, iar
elevilor li se stimulează interesele, capacităţile intelectuale, abilităţile practice şi trăsăturile pozitive de
personalitate.
Proiectul este o lucrare scrisă care are mai multe etape şi poate fi realizat individual sau în grup.
Poate fi utilizat la toate disciplinele de învăţământ.
Proiectul începe în clasă, prin definirea şi înţelegerea sarcinii de lucru, eventual şi prin începerea
rezolvării acesteia şi se continuă acasă, pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni. În acest timp elevii se consultă
permanent cu învăţătorul. Proiectul se încheie tot în clasă, prin prezentarea în faţa colegilor a unui raport asupra
rezultatelor obţinute şi a produsului realizat de către autor/autori.
Alegerea temei pentru proiect poate fi făcută de către învăţător sau de către elev.
Etapele proiectului presupun îndreptarea eforturilor elevilor în două direcţii importante din punct de
vedere metodologic şi practic: colectarea datelor şi realizarea produsului. Fiecare direcţie conţine elemente
specifice, în funcţie de disciplina pe care o vizează.
Subiectul proiectului trebuie să fie incitant şi accesibil elevilor. Prin proiectare se va anticipa
rezultatul cercetării, căile de realizare, materialele şi mijloacele necesare. Trebuie să se cunoască normele care
trebuie respectate în întocmirea proiectului.
În faza pregătitoare, se stabilesc cu ajutorul elevilor criteriile de apreciere şi se precizează etapele
activităţii:
- elaborarea schematică a proiectului-precizarea paşilor cercetării şi precizarea aşteptărilor;
- colectarea informaţiilor;
- sistematizarea informaţiilor şi precizarea variantelor de rezolvare;
- selectarea şi redactarea detaliată a formei finale.
Elementele de conţinut ale proiectului se pot organiza după umătoarea structură:
1.Pagina de titlu, pe care se consemnează de obicei tema proiectului, numele autorului, şcoala,
perioada în care s-a elaborat proiectul;
2.Introducerea, care include prezentarea cadrului teoretic-conceptual şi metodologic asupra temei
propuse;
3.Cuprinsul, care prezintă titlurile capitolelor şi subcapitolelor pe care se structurează lucrarea;
4.Dezvoltarea elementelor de conţinut, a capitolelor şi subcapitolelor;
5.Concluziile, care sintetizează elementele de referinţă desprinse în urma studiului temei respective,
sugestii sau propuneri de ameliorare a aspectelor vulnerabile semnalate;
6.Bibliografia
7.Anexa, care poate include toate materialele importante rezultate în urma aplicării unor
instrumente de investigaţie (grafice, tabele, chestionare, fişe de observaţie etc.) şi care susţin demersul iniţial.
 Pentru ca evaluarea unui proiect să fie cât mai obiectivă, trebuie avute în vedere câteva criterii
generale de evaluare, criterii care ţin de aprecierea calităţii proiectului (sau de calitatea produsului realizat) şi
de calitatea activităţii elevului (sau de calitatea procesului pe care l-a parcurs şi a modului de prezentare).
Strategia de evaluare a proiectului este una de tip holistic şi trebuie să fie clar definită prin criterii
negociate sau nu cu elevii, astfel încât să valorizeze efortul exclusiv al elevului în realizarea proiectului.
Am realizat cu clasa a IV-a mai multe proiecte individuale sau în echipă.
Proiecte individuale am realizat la disciplinele istorie, educaţie civică, ştiinţe, la care am stabilit
împreună în clasă sarcinile de lucru, iar perioada de realizare a durat între două şi patru săptămâni.
Tema I: Comunitatea locală
Subiectul: Localitatea natală
Scopul: Lărgirea ariei cunoştinţelor despre localitatea în care ne-am născut
Desfăşurarea proiectului:
1.Faza iniţială:
a)Istoricul oraşului:
- Începuturile îndepărtate şi antichitatea
- Epoca medievală
- Epoca modernă
- Perioada nefastă a Dictatului de la Viena
b)Aşezare
c)Populaţie
d)Climă
e)Apele
f)Vegetaţia
g)Fauna
h)Monumente istorice reprezentative
i)Instituţii importante
j)Personalităţi marcante care au trăit
în oraşul nostru
k)Tradiţii şi obiceiuri
l)Imagini din localitatea natală
m)Harta oraşului
n)Planul cartierului sau al străzii în
care locuiesc
2.Faza de pregătire şi de concepere a proiectului:
a)Documentarea din cărţi, reviste, emisiuni TV, internet, enciclopedii, biblioteca şcolii
b)Consultarea adulţilor (cadre didactice, părinţi, alţi membrii ai familiei)
c)Prezentarea şi prelucrarea primară a informaţiilor
d)Selectarea informaţiilor şi alegerea formei de prezentare (sub formă de carte, pe
suport de carton, pe o singură pagină de hârtie)
3.Faza finală:
a)Redactarea sub formă aleasă
b)Prezentarea proiectului în faţa clasei
Proiectul a fost o reuşită, calificativele acordate au fost îndreptăţite, evaluînd atât calitatea
produsului cât şi cea a procesului de obţinere a produsului final.
Tema a II-a: Arborele genealogic
Subiectul: „O familie, un arbore şi eu care cresc...”.
Scopul: Cunoaşterea descendenţilor familiei
Planul proiectului:
a)Arborele familiei:
 bunicul bunica bunicul bunica

tata mama

eu

b)Fişa personală:
- Nume, prenume
- Data şi locul naşterii (copie după certificatul de naştere)
- Adresa
- Caracteristici: înălţime, greutate, talie, păr, ochi
- Semne particulare
- Zodie
- Preferinţe
- Întâmplări deosebite
- Semnătura
c)Vârstele vieţii (poze dispuse cronologic)
d)Vârstele membrilor familiei (poze ale părinţilor sau bunicilor la o anumită vârstă)
e)Eu şi prietenii mei
Ziua prezentării proiectului a fost o adevărată sărbătoare, fiecare mândrindu-se cu familia şi
predecesorii lui şi fiind curios să-şi cunoască colegii cu familiile lor.
Tema a III-a: Omul şi mediul
Subiectul: Acţiunea benefică sau distructivă a omului asupra mediului
Scopul: Educaţia pentru ocrotirea mediului natural
Planul proiectului:
a)Utilizarea de către om a mediului natural, fără a-i produce modificări
b)Efecte negative ale utilizării necontrolate a omului asupra mediului
c)Stoparea poluării mediului
d)Importanţa educaţiei ecologice pentru „Planeta albastră”

Tot cu clasa a IV-a am realizat proiecte de grup, la aproape toate disciplinele şcolare. Un proiect
reuşit am realizat la ştiinţe, cu tema „Apa”, unde elevii şi-au stabilit singuri sarcinile de lucru. Proiectul uneia
dintre echipe a avut următorul conţinut, realizat pe suport de carton:
a)Pământul este frumos
b)Uscat şi mare
c)Apa călătoreşste
d)Lacuri şi cascade
e)Marea
f)Apa de mare
g)De-a lungul coastei
h)Adâncurile
i)Fundul oceanelor
j)Comori submarine
k)Cum se hrănesc vietăţile oceanului
l)Oceanele şi clima
m)Viaţa din oceane (informaţii)
n)Spongierii şi coralii
 Un proiect interesant a fost şi cel de la Educaţie civică, cu tema: „Tradiţii şi obiceiuri ale unor ţări”,
la care echipele, prin înţelegerea între ele şi-au ales ţara dorită, elevii stabilind între ei sarcinile de lucru. Planul
proiectului a fost cam acelaşi pentru toate echipele:
a)Numele ţării
b)Caracteristici geografice
c)Clima
d)Turismul
e)Ziua naţională
f)Tradiţii şi obiceiuri: de Crăciun, Paşte
g)Tradiţii şi obiceiuri specifeice ţării respective
h)Imagini reprezentative
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup, care stimulează creativitatea şi
permit evaluarea, se înscrie pe linia modernizării procesului instructiv-educativ.
Aceste noi preocupări au ca scop dezvoltarea unei învăţări creative, menite să formeze oameni
inovatori şi nu repetitivi, conştienţi de propriile capacităţi, îndrumaţi de un educator care este la rândul lui un
autoformator.

Bibliografie:
1.”Învăţământul primar”, nr. 2-4, 2002
2.Pintilie, Mariana, „Metode moderne de învăţare-evaluare”, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003
3.Stoica, Adrian, „Evaluarea curentă şi examenele”, (ghid pentru profesori), Bucuresti, 2001
4.Bunescu, Vasile; Şincan, Eugeniu; Enache, Viorica; Grozăvescu, Florica; Paşca, Dorina, Maria,;
„Ghid practic pentru aplicarea programei de educaţie moral-civică în învăţământul primar”, Editura Coresi,
Bucureşti, 1994