Planificarea și alegerea carierei in functie de disciplinele scolare preferate

Obiectiv principal:
- dobândirea de cunoștințe și abilități necesare pentru realizarea unor planuri de
carieră realiste și adaptarea la cerințele pieței muncii.
Planificarea carierei la elevi reprezintă procesul prin care aceștia își conturează o
direcție de carieră, își stabilesc scopuri în legătură cu propria carieră și inițiaza acțiuni în
vederea atingerii acestor scopuri.
 Abilități de planificare a carierei:

 Autocunoaștere – explorarea și structurarea informațiilor despre sine în vederea

dezvoltării conceptului de sine;
 Explorare educațională și ocupațională – colectarea informațiilor despre
oportunitățile educaționale și ocupaționale;
 Decizie de carieră – alegerea unei opțiuni din mulțimea variantelor disponibile la un
moment dat;
 Promovare personală – sistematizarea și prezentarea informațiilor despre abilitățile,
interesele și experiențele educaționale și profesionale proprii în vederea atingerii
scopurilor de carieră.

AUTOCUNOAȘTEREA
Autocunoașterea reprezintă o componentă esențială în procesul de planificare a
carierei / primul pas în acest proces.
1. Interesele
 Def.: Interesele reprezintă preferințele cristalizate ale unei persoane pentru anumite
domenii de cunoștințe sau de activitate.
 Dezvoltarea intereselor (determinate de factori genetici și oportunități de învățare):
recompensarea, ușurinta cu care elevul realizează o activitate, familiaritatea
 Tipuri de interese (Holland,1979)
2. Valorile
Def.: Valorile reprezintă convingerile bazale ale unei persoane referitor la ceea ce este
important în viață, în relațiile interpersonale și în muncă.
 Valori legate de muncă:
 Valori generale
 Valori intrinseci –valori extrinseci
 Dezvoltarea valorilor legate de muncă
 Factori parentali
 Factori școlari (cerințe legate de performanță,
metodele de predare, atitudinea profesorilor față de
elevi)
 Grupul de prieteni
 Experiențele concrete de muncă
 Valorile au o influență directă asupra:
 deciziei în carieră
 adaptării la cerințele mediului educațional/ocupațional
 satisfacției academice /profesionale
3. Aptitudini și deprinderi

1
  Def. Aptitudinea reprezintă potențialul unei persoane de a învăța și obține
performanță într-un anumit domeniu
 Obs! Pentru a obține performanțe superioare într-o activitate elevul trebuie să
demonstreze:
 Capacități pentru a acumula cunoștințe și a opera cu ele (aptitudini)
 Cunoștințe declarative și procedurale deja dobândite (abilitate)
 Operare eficientă cu cunoștințele ( deprindere)
 Deprinderi și abilități transferabile – abilități care, deși dobândite în cadrul unor
activități specifice pot fi utilizate și în realizarea altor sarcini și activități.

4. Personalitatea
 Caracteristicile de personalitate reprezintă modalități tipice de gîndire,
comportament, afectivitate și relaționare pe care le manifestă o persoană.
 Relația dintre caracteristicile de personalitate și carieră:
 Caracteristicile de personalitate nu sunt criterii importante în alegerea
profesiei;
 Comportamentul unei persoane este dependent de context;
 Caracteristicile de personalitate sunt doar unul din aspectele importante în
deciziile de carieră.
 Forme de identitate vocațională la adolescenți: identitate forțată, criza identitară,
difuzie identitară, identitate conturată
Explorarea traseelor educaționale și profesionale
 Explorarea traseelor educaționale și profesionale se referă la comportamentul
sistematic de colectare de informații referitoare la oportunitățile educaționale și la
ocupații (cerinte educațional specifice unui post de munca, perspective de angajare,
etc.).
 Surse de explorare:
A. Surse formale:
- Materiale tipărite – broșurile, pliantele, clasificările sau nomenclatoarele
ocupaționale, profilele ocupaționale, ziarele si revistele
- Sistemele computerizate
- Materialele audiovizuale
B. Surse informale
1. Interviul informațional sau interviul de formare
2. Experiența directă
3. Rețeaua socială
Utilizarea ofertelor educaționale și de formare continuă
1) Explorarea ofertelor educaționale și de formare continuă
2) Explorarea ocupațiilor și a profesiilor
3) Explorarea pieței muncii
4) Explorarea aspectelor juridice legate de muncă – legislația muncii

Decizia în carieră
 Decizia în carieră reprezintă procesul care duce la selecția unei alternative de carieră
din mulțimea de variante disponibile la un moment dat.
Aspecte relaționate cu decizia de carieră

2
 1. Tranziția și managementul tranziției
a) Tranziția ca proces de rezolvare de probleme
b) Factori care facilitează tranziția
 Conștientizarea rolului benefic al schimbării
 Cunoașterea aspectelor psihice ale procesului de tranziție
 Dobândirea unor strategii de manegement al tranziției
 Suport social și psihologic
 Valorificarea experiențelor anterioare legate de tranziție
2. Indecizia în carieră
Dificultăți:
- dificultatea de a iniția procesul decizional în sine
- lipsa informațiilor
- inconsistența informatiilor
Marketing sau promovare personală
 Promovarea personală cuprinde modalitățile prin care o persoană își sistematizează
și prezintă informațiile despre abilitățile, interesele, experiențele educaționale și
profesionale proprii, în vederea atingerii unor scopuri de carieră.
Majoritatea ocupaţiilor sunt exercitate de oameni cu diferite niveluri de studii.
 Astfel, elevii se pot orienta spre o viitoare carieră pe care ar dori să o urmeze după
diferite niveluri de studii; dar și în funcție de disciplinele școlare pe care ei le preferă.

Bibliografie
- Porlier, J. C. Metode şi tehnici utilizate în orientarea şcolară şi profesională. În:
Orientarea şcolară şi profesională a tinerilor rezidenţi în zone defavorizate socio-
economic şi cultural. Bucureşti 2001.
- Tomşa, G. Consilierea şi orientarea în şcoală. Bucureşti, Casa de Editură şi Presă
Românească, 1999.
- Tomşa, G. Consilierea şi dezvoltarea carierei la elevi. Bucureşti, Casa de Editură şi
Presă Românească, 1999. Zlate, M. Introducere în psihologie. Bucureşti, Casa de
Editură şi Presă Şansa SRL, 1994.
- Jigău, M. Consilierea carierei. Bucureşti, Editura Sigma, 2001.