A fost amintit pentru prima dată în Vechiul Testament, dar există și
o povestire sumeriană asemănătoare.
Cuvântul ”babel” provine de la ”bab-ilim” care înseamnă ”poarta
spre Dumnezeu”. De asemenea, ”babel” ar putea să mai însemne și ”confuzie”, ”amestecare”. În limba română există cuvântul ”babilonie” cu înțelesul de dezordine, învălmășeală, vorbire sau scriere încâlcită.
Se spune că, după potop, descendenții lui Noe au întemeiat un oraș,
Babilon, unde erau adunați, la acea vreme, toți oamenii de pe pământ, cu toții vorbind o singură limbă. Conducătorul orașului era regele Nimrod și acesta a ordonat construirea turnului Babel. Descendenții lui Noe, lepădând și uitând de închinarea la singurul și adevăratul Dumnezeu, au ajuns să înalțe acest turn pentru a ajunge la cer și pentru a dobândi faima.
Turnul Babel nu era construit pentru a aduce slavă lui Dumnezeu,
ci era dedicat unei religii false, cu scopul de a aduce faimă constructorilor lui și zeilor în care credeau aceștia. Însă Dumnezeu, văzând că oamenii păcătuiau împotriva Lui, le-a încurcat limbile ca să nu se mai poată înțelege între ei, să lase turnul neterminat și să se împrăștie pe tot pământul.
În anul 33 î. H. , regele Alexandru cel Mare a dorit refacerea
orașului Babilon, el văzând în acest loc un potențial economic semnificativ. Astfel, el a început mai întâi cu îndepărtarea ruinelor vechiului turn, lucrare care a necesitat un efort uriaș. Până la începerea lucrărilor de ridicare a noului turn, regele macedonean a murit, planul fiind și el abandonat. Se spune că turnul avea 90 m înălțime și tot 90 m lățime, cu baza pătrată. Istoricul grec Herodot a vizitat ruinele și a vorbit despre 8 etaje ale turnului care fusese făcut din 85 de milioane de cărămizi. La construirea turnului s-au folosit cărămizi din lut ars în loc de piatră și smoală, în loc de var.
Inițial s-a crezut că Turnul Babel se afla în Turcia, apoi s-a
descoperit că ruinele orașului sunt în Irak.
Informații despre Turnul Babel au fost identificate pe
tăblițe vechi de paitră. El apare pictat mai ales în vremea romanilor pe picturi murale, în mozaicuri și sculpturi din Italia precum și în unele picturi. La muzeul Luvru este păstrată o tăbliță de lut care descrie dimensiunile turnului.
Clădirea Parlamentului European de la Strasbourg arată ca
un turn neterminat și este inspirată dintr-un tablou care înfățișează Turnul Babel.