DEVIANŢA SOCIALĂ ŞI DELINCVENŢA

După anul 1990, problematica devianţei sociale a început să fie abordată sistematic, existând
preocupări pentru elaborarea şi fundamentarea unui cadru teoretic şi metodologic.
În plan teoretic-conceptual s-au reelaborat şi redefinit noţiuni şi concepte de bază ale
criminologiei, fundamentându-se un cadru general etiologic al infracţionalităţii, iar în plan metodologic
sau
elaborat şi validat metode de investigaţie a diferitelor tipuri de manifestări şi comportamente
antisociale, identificând şi evaluând factorii şi mecanismele care le generează sau favorizează, atât ca
fenomen de grup, cât şi ca manifestare specifică a comportamentului individual.
Împreună cu celelalte ramuri ale ştiinţelor sociale, psihologia judiciară îşi propune să contribuie
la aprofundarea cunoaşterii structurii şi funcţionalităţii microgrupurilor infracţionale, a zonelor
vulnerabile ale acestora, pentru prevenirea, contracararea şi destrămarea lor.
Prin intermediul procesului de socializare, societatea transmite membrilor săi un anume model
normativ şi cultural, facilitându-le integrarea socială. Acesta permite existenţa normală a vieţii sociale,
asigurând atât raţionalitatea comportamentului, cât şi stabilitatea sistemului social. Socializarea reprezintă
un proces fundamental, care facilitează integrarea individului în societate, prin asimilarea culturii
grupului din care face parte şi a rolurilor sociale pe care este chemat să le îndeplinească în cadrul acestui
grup. Ca rezultat al socializării, individul aderă la normele şi valorile grupului, făcând din acestea un
8
Etalon

Model de interpretare pentru începători

I. Pentru începători, cea mai simplă modalitate de lucru este aceea de a compara indicatorii din
catalogul interpretativ, luati unul câte unul, cu desenul făcut de subiect. Pe o foaie separată se vor scrie
doar elementele semnificative.

De exemplu:

Figura 1. Bărbat (figura 1 este primul din cele două desene şi presupunem că subiectul ne-a spus
despre el că reprezintă un bărbat).

Pornesc conform catalogului (pag. 5) şi notez ceea ce mi se pare semnificativ.

ACŢIUNE

„Siluetă activă (2) proprie unui băiat/bărbat care prin caracteristicile de gen (sex) are o percepţie
activă, puternică, de succes asupra propriei persoane (conform explicaţiilor de la 7)

sau „Siluetă activă proprie unui individ hiperactiv”(2)

sau „Subiectul are o comportare normală, stabilă, realistă faţă de lume” (6).

AGRESIUNE
 „Subiectul manifestă ostilitate şi agresivitate îndreptată spre ceilalţi (1), ce poate fi pusă pe
seama luptei pentru a-şi trasa un drum propriu în viaţă şi pentru a-şi afirma individualitatea (3).
Persoana îşi controlează printr-un mecanism de reprimare tendinţele agresive (6).

ALCOOLICI

„Nu este cazul”

sau „Alcoolism manifestat pe fondul unei dependenţe orale (1 –gura foarte accentuată), proprie
unui subiect infantil, marcat de deprivări afective materne, compensată printr-o adaptare de tip
psihopat (BUZUNARE 2)