IV.

REZULTATELE CERCETĂRII
IV. 1. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor

Grup Variabile N Scor MEDIA

experimental (M)
Grup Expresivitate emoțională 11 680 M=61,81
Etapa experimental Autoreglare emoțională 11 375 M=34,09
Pre-test
Grup de Expresivitate emoțională 14 1120 M=80
control Autoreglare emoțională 14 1085 M=77,5
Tabel. Analiză descriptivă a variabilelor măsurate în funcție de apartenența la grupul experimental din Commented [S1]: Se numerotează tabelul
etapa pre-test.

Expresivitate emoțională Autoreglare emoțională

80
77.5
61.8

34.09

Grup experimental Grup de control

Fig. Reprezentarea grafică a variabilelor măsurate în etapa pre-experimentală Commented [S2]: Se numerotează

După aplicarea chestionariului, în etapa pre-test am analizat descriptiv variabilele

măsurate în funcție de apartenența la grupul experimental, obținând următoarele rezultate:

 La grupul de control, la subscala “expresivitate emoțională” scorul a fost de 1120,

iar media de la nivelul grupului a fost M=80. La subscala “autoreglare
emoțională” scorul a fost de 1085, iar media egală cu M=77,5.

După analizarea și interpretarea itemilor 1, 2, 5, 8, 10 fiind corespunzători subscalei

“expresivitate emoțională”, grupul de control s-a dovedit a fi capabil de a-și conștientiza emoțiile
personale, de a cunoaște situația din punct de vedere afectiv, de a răspunde adecvat la situațiile
neobișnuite sau critice. De asemenea, aceștia au avut abilitatea de a observa alternativele pe care
le pot încerca pentru a găsi soluții adecvate, de a adopta un model democratic de stăpânire a
furiei și de a-și exprima ideile într-un mod natural degajat și creativ.

Prin analizarea și interpretarea itemilor 3, 4, 6, 7, 9, corespunzători subscalei “autoreglare

emoțională”, grupul de control a dat dovadă de o motivație intrinsecă, de o capacitate de a
controla frustrările, de a trece peste piedici, fără a se blama pe sine sau a se demoraliza, având
totodată dezvoltate relațiile interpersonale.

 La grupul experimental, se observă diferențe majore, aceștia având la subscala

“expresivitate emoțională” scorul de 680, iar media M=61,81. La subscala “autoreglare
emoțională” scorul a fost 374, iar media M=34,09.

Analizând astfel rezultatele, după interpretarea itemilor corespunzători subscalei “expresivitate

emoțională” (1, 2, 5, 8, 10) la grupul de control au fost observabile carențe în ceea ce privește
înțelegerea emoțiilor negative, în găsirea alternativelor pentru rezolvarea problemelor, în
controlarea furiei, dar și în exprimarea degajată și naturală a ideilor, a emoțiilor.

După analizarea și interpretarea itemilor 3, 4, 6, 7, 9, itemi corespunzători subscalei “autoreglare

emoțională”, am constatat faptul că, grupul de control nu avea o motivație intrinsecă, nu erau
capabili de a trece peste frustrări, iar relațiile interpersonale nu se aflau într-o stare progresiva de
dezvoltare

Commented [S3]: Reformulat!

Analizezi comparativ,
De exemplu: În urma evaluării participanților incluși în studiu, am
remarcat următoarele aspecte: în ceea ce privește înțelegerea și
exprimarea emoțiilor, elevii care aparțin grupului experimental au
obținut un scor mai mic, decât cei din grupul de control ceea ce
înseamnă că aceștia nu reușesc să…………………………………………………..
Prin implementare programului “Teatrul emoțiilor”, s-a urmărit ca grupul experimental să crească din
punct de vedere a inteligenței emoționale și să ajunga cel puțin la nivelul grupului de control.

Commented [S4]: Se scoate!

 Grup Variabile N Scor MEDIA
experimental (M)
Grup Expresivitateemoțională 11 680 M=61,81
Etapa experimental Autoreglareemoțională 11 375 M=34,09
Pre-test Grup de Expresivitateemoțională 14 1120 M=80
control Autoreglareemoțională 14 1085 M=77,5
Etapa Grup Expresivitateemoțională 11 900 M=81,8
Post-test experimental Autoreglareemoțională 11 670 M=60,9
Grup de Expresivitateemoțională 14 1160 M=82,85
control Autoreglareemoțională 14 1085 M=77,5
Tabel . Rezultatele obținute ale variabilelor măsurate în cele două etape experimentale Commented [S5]: Se numerotează!

180
160
140 82.85
120 80 77.5
100
80 77.5
60 81.8
40 61.8 60.9
34.09
20
0
Expresivitate Autoreglare Expresivitate Autoreglare
emoțională emoțională emoțională emoțională
Etapa pre-test Etapa post-test

Grup experimental Grup de control

Fig.Reprezentarea graficăa rezultatelor obţinute în cele două etape experimentale Commented [S6]: Se numerotează

Prin activitățile desfășurate în programul “Teatrul emoțiilor” s-a urmărit atingerea

obiectivelor stabilite la începutul cercetării. Astfel că, în urma desfășurării activităților s-a
observat o creștere semnificativă în ceea ce privește dezvoltarea inteligenței emoționale a
grupului de control, aceștia ajungând la scorul de 900 la subscala “expresivitate emoțională” și
media de M=81,8, iar la “autoreglare emoțională” scorul de 670 si media M=60,9.

 La grupul de control scorul și mediile si-au păstrat aceleași valori.

  La grupul experimental, la subscala “expresivitate emoțională” scorul a ajuns la 680, iar
media M=61,81. La subscala “autoreglare emoțională” s-a atins scorul 374, iar media
M=34,09. Commented [S7]: Se scoate!

După implementarea și punerea în practică a programului “Teatrul emoțiilor”, s-au înregistrat

rezultate îmbucurătoare, grupul experimental atingând capacitățile de conștientizare a emoțiilor
personale, de cunoaștere a situațiilor din punct de vedere afectiv, de răspundere adecvată la
situațiile neobișnuite sau critice. De asemenea, și-au dezvoltat abilitatea de a observa
alternativele pe care le pot încerca pentru a găsi soluții adecvate, de a adopta un model
democratic de stăpânire a furiei și de a-și exprima ideile într-un mod natural degajat și creativ Commented [S8]: Se introduce după: în urma desfășurării
activităților Prin urmare, putem spune că, ipoteza acestei cercetări
(“expresivitate emoțională” – itemii 1, 2, 5, 8, 10) se confirmă.

În aceeași măsură aceștia au dat dovadă de o dezvoltare semnificativă a motivație

intrinseci, de o dezvoltare a capacității de a controla frustrările, de a trece peste piedici, fără a se
blama pe sine sau a se demoraliza, ajungând totodată la o dezvoltare progresivă a relațiilor
interpersonale.

Prin reprezentarea grafică se observă că programul “Teatrul emoțiilor”, a dat roade în ceea ce
privește dezvoltarea inteligenței emoționale a copiilor de clasa a II-a , prin teatrul de păpuși.
Astfel se merită a fi luat în considerare faptul că grupul experimental a crescut din punct de
vedere a dezvoltării inteligenței emoționale, urcând spre atingerea scorurilor și mediilor obținute
în urma aplicării chestionarului grupului de control.

Commented [S9]: Se scoate!

 V. CONCLUZII

V.1. CONCLUZII GENERALE Commented [S10]: TNR, 12, Concluzii generale

Finalitatea lucrării de licență este de a constata faptul că programul implementat a avut

succes, observându-se rezultate semnificative în ceea ce privește dezvoltării inteligenței
emoționale a grupului de control la care s-a aplicat programul.

Conform analizării și interpretării datelor statistice și testării ipotezei din lucrarea de

cercetare, ipoteza s-a validat în sensul că teatrul de păpuși, a ajutat la dezvoltarea inteligenței
emoționale a copiilor de clasa a II-a.
V.2. LIMITELE CERCETĂRII
Având în vedere populația țintă dintr-o școală, din care s-au selectat eșantioanele de
participanți, reprezentate de grupul de control și de grupul experimental, nu putem extinde
rezultatele prin generalizare a acestora la toată populația școlară din regiune.
O altă limită a cercetării a fost faptul că chestionarul pe care l-am utilizat nu este validat
și în România, astfel am utilizat o adaptare pentru copii realizată de Mihaela Roco, după
chestionarul pe care l-a realizat Daniel Goleman.
V.3. DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE
Commented [S11]: Se face o sinteză a lucrării.
Un paragraf -2 paragrafe din teorie
1 paragraf din metodologie
1 paragraf din rezultate
Commented [S12]: V.2. Limitele cercetării- TNR, 12
Commented [S13]: O limită a cercetării ar fi numărul de
participanți. Programul de intervenție desfășurându-se doar la o
clasă, rezultatele nu dețin un grad ridicat de acuratețe privind
generalizarea rezultatelor obținute.
Commented [S14]: este utilizarea unui chestionar care nu este
adaptat pe populatia din România; am utilizat versiunea doamnei
Roco, aceasta preluându-l la rândul ei de la Daniel Goleman.
Commented [S15]: V.3. Direcții viitoare de cercetare- TNR, 12

1. Abordarea inteligenței emoționale într-un “Program de educație relațional-emotivă și

comportamentală cu scopul dezvoltării inteligenței emoționale la copiii de clasa a III-a”. Astfel Commented [S16]: Tu, in calitate de cadru didactic, nu ai
abilitate de a realiza un asemnea program, caci aici sunt metode de
programul de intervenție bazat educația relațional-emotivă și comportamentala va reprezenta terapie: ai terapia rațional-emotivă și terapia cognitiv-
variabila independentă, iar dezvoltarea inteligenței emoționale va reprezenta variabila comportamentală.

dependentă.

O primă direcție viitoare de cercetare ar consta în realizarea unei cercetări în ceea ce privește
investigarea impactului dezvoltării inteligenței emoționale asupra dezvoltării învățării autoreglate
și creșterea nivelului autoeficacității academice.

2. Abordarea dezvoltării inteligenței emoționale în cadrul activităților didactice, pentru a

gestiona mai bine relațiile interpersonale din cadrul grupului, dar și din punctul de vedere al
relației cadru didactic-elev. Commented [S17]: Nu este o direcție viitoare de cercetare, ci
mai mult e o recomandare pentru cadrele didactice!

Bibliografie Commented [S18]: La bibliografie trebuie să apară toți autorii

din partea teoretică. Aceștia trebuie să fie ordonați alfabetic.