UNIVERSITA TEA BABEȘ BOLYAI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCATIE

Consiliere școlară și asistență psihopedagogică
Teoria și metodologia consilierii școlare

Studentă: Mariș Nicoleta Anișoara

An: I, ZI

vs
 Proiect de prevenție și intervenție de consiliere școlară
Individualismul și învățarea prin cooperare

Definirea problemei:
Teoriile moderne de învățare presupun că învățarea implică procese iterative de
structurare, rafinare și restructurare a modelelor mentale. Aceste procese sunt combinate cu alte
aspecte legate de învățare procese precum: crearea de sensuri, evaluarea, reflecția și multe altele.
Toate aceste procese sunt necesare pentru învățarea semnificativă, indiferent dacă este angajată
într-un context de învățarea colaborativă sau individuală. Chiar dacă susțînătorii învățării
colaborative recunosc rolul important al învățării individuale (Dillenbourg, 2005; Stahl,
Koschmann și Suthers, 2006), lucrările actuale de cercetare se ocupă în principal de colaborare
cu foarte puțînă menționare a fatetei individuale.

Cercetările privind învățarea din ultimele decenii, subliniază rolul important pe care îl
joacă invarea colaborativă în procesul de învățare. Colaborarea promovează activități precum
elaborarea, justificarea și argumentarea declanșând astfel mecanisme de învățare. În ciuda
așteptărilor nu există nicio garanție că aceste activități vor avea loc fără alte constrângeri din
partea educației. (Dillenbourg, 1999).

Cercetările online arată că pentru o învățare colaborativă și de succes, elevii trebuie să

prezinte un grad ridicat de motivație, implicare, precum și interdependență și autonomie
(Hansford și Wylie, 2002). În ciuda multor avantaje ale învățării prin colaborare elevii pot
prezența și unele probleme, afișând lipsa dorinței de a participa la învățarea prin colaborare.
(Barker, Garvin-Doxas și Jackson, 2002; Waite și colab., 2004). 

Marrison (2004) descrie o altă capcană a învățării prin colaborare numind-o: free-rider.
Acești "călăreți liberi" sunt elevii care se bucură de avantajele muncii colaborative, dar nu
contribuie la scopul comun. Joyce( 1999) definește acești free-rider că fiind cea mai mare
problema în învățarea prin colaborare.

Cercetările arată că orice colaborare de succes începe cu capacitățile individuale de

responsbilitate și motivare. Unii cercatatori care se ocupă cu studiul invarii prin colaborare,
menționează și necesitatea caracterului individual ( Puntambekar, 1999). 

În învățare prin colaborare se atribuie fiecărui participant un rol. Această colaborare este
eficineta numai dacă fiecare participant își rezolva sarcinile eficient fără a se baza pe ceilalți.
Acestu lucru arată faptul că sarcinile individuale și răspunderea sunt importante în învățarea prin
colaborare. Există studii prin care s-a dovedit că datorită conflictelor între soluțiile individuale
din grup s-a declanșat o eficentă a învățării prin colaborare (Constantino-Gonzales, Suthers și
Escamilla, 2003; Or-Bach și Van Joolingen, 2004).
 Descrierea problemei:

În urmă aplicării unei grile de observare (anexa 1) și a unui chestionar adresat eleviilor

(anexa 2) am constatat că 40% dintre elevii instituției "Școala Gimnazială Recea" întâmpină o
dificultate în ceea ce privește învățarea prin cooperare, ceea ce a condus la  o concurență acerbă
între copii, în ceea ce privește rezultatele școlare.
Din punctul meu de vedere instituția "Școală Gimnazială Recea" are datoria de a
interveni în prevetia acestui fenomen, de aceea am hotărât să elaborez un plan de prevenție 
și consiliere școlară cu focusarea atât pe copil, cât și pe cadrele didactice.
Pentru acest lucru, voi efectua mai intai

Analiza functionala a comportamentului

A - ANTECEDENTE B – COMPORTAMENTE C – CONSECINTE
(antecedents) (behavior) (consequences)
*A fost în altă echipa *Evita expunerea ideilor *Inadaptare în colectiv
 și n-au fost apreciați *Se bazează pe alții în realizarea *Pedepse
*Ideeile nu le-au fost sarcinilor *Este exclus din colective
acceptate *Pot reacționa agresiv *Este exclus din activitățile
*Încrederea în sine care  atunci când  care se bazează pe muncă
îl face prea sigur pe el ideiile lor nu sunt apreciate în echipa
*Dezinteres *Poate fi arogant *Primește întăriri
*Frustrări *Nu dorește să realizeze pozitive din partea 
*Atitudinea stresantă  sarcinile deoarece colegilor sau a cadrelor
coechipierilor a mai avut eșecuri și acest lucru didactice
*Conflicte cu membrii a dus la frustrări *Este apreciat de ceilalti
echipei *Se ceartă cu ceilalți membrii ai 
*Anxietate echipei
*Realizări mai mari  *Este neliniștit de
în urmă muncii  faptul că rezultatele echipei nu s-
individuale ar ridică la nivelul
pe care el dorește să-l atingă.
*Sarcini realizate correct
*Punctualitate
Proiectul prorpiu-zis:
 Scop: Îmbunătățirea învățării prin cooperare evidențiind importanța individualismului
 în realizarea eficacității acesteia.

Obiective:
Obiective de referinta
O 1 - să interacționeze cu
membrii
grupului, realizându-se co
eziunea grupului
O2 - să își dezvolte
 Încrederea în sine
O 3 - să stimuleze
responsabilitatea
eleviilor față de
materialul învățat
O4 -
să identifice consecințele
directe și secundare a
unui eveniment  - să realizeze o hartă a
Obiective operationale Activitatile cu elevii
-să interacționeze cu membrii  Activitati de
dezvoltare personala
grupului;
si de cunoastere a
grupului
Interviul
Caruselul
- să își dezvolte încrederea în   Activitate de
dezvoltare a stimei
propria persoană;
de sine
- să se cunoască unul pe celălalt;
Poveștile noastre
- să respecte faptul că fiecare este
unic în felul său;
- să fie mai responsabil cu  Activitate de
stimulare a
materialul învățat;
responsabilitatii
- să conștientizeze importanța 
Capete numeroate împreună
cunoștințelor dobândite;
- să observe importanța
învățării individuale în 
reușită grupului;
- să identifice consecințele unui  Joc de identificare a
consecintelor unor
eveniment;
fapte
- să reflecteze asupra consecințelor;
Roata consecințelor
acestor consecințe;

Detalierea programului:
Activitățile realizate cu elevii:
 Activitatea 1 : INTERVIUL
Durata: 10 minute pentru perechile de elevi de a se intervieva între ei (depinde de
numărul de întrebări) și 2-3 minute pentru fiecare pereche, pentru prezentare.
Persoane impilcare: invatatoarea (consilierul), elevii (personae consiliate)
Obiectiv de referinta -O 1 - să interacționeze cu membrii grupului, realizându-
se coeziunea grupului
Obiectiv operational: -să interacționeze cu membrii grupului;
Metode: prezentare, discuții, descriere
Materiale: Spațiu în care perechile să poată lucra fără să fie perturbate de ceilalți. Hârtie
de scris, instrument de scris.
Mărimea grupului este de 10-20 persoane.
Strategie de intervenție:
1.Împărțirea elevilor în perechi, de preferat cu elevi care de obicei nu interacționează prea
mult între ei. Sarcina va fi să se intervieveze între ei și să noteze răspunsurile celeilalte persoane,
astfel încât acestea să poată fi prezentate grupului mare, mai târziu. În ,,notă” sunt prezentate
câteva exemple de întrebări, dar ele pot fi mai simple pentru elevi mai mici; e important ca
întrebările puse să fie despre lucruri simple (mâncare preferată, hobby-uri,etc.) și de asemenea
ceva puțin mai complex, de exemplu emoții (ce te face fericit, ce te face trist, ce consideri
necinstit?...) 2
2. După ce elevii s-au intervievat între ei, vin în fața clasei și prezintă cealaltă persoană
din pereche.
3.După ce fiecare a fost prezentat, se cere elevilor o mică reflecție despre cum s-au simțit
când au vorbit despre lucruri personale cu perechea, ce au simțit ascultându-l și prezentându-l pe
celălalt, cum s-au simțit să fie prezentați de partenerul de prezentare, etc.
4.Notă: Exemple de întrebări: ,,
,,Care e povestea din spatele numelui tău și de ce ai acest nume?”
,,Despre familie...”
,,Ce îți place să faci după școală?”
,,Ce te face fericit?”
,,Ce te face să te simți în siguranță și relaxat?”
,,Ce consideri că e necinstit?”
,,Care crezi că e cel mai bun aspect al acestei activități?”
,,Ce înseamnă pentru tine lipsa de respect?”
,,Ce simți când ești în situație sau asiști la lipsă de respect?”

Activitatea 2: CARUSELUL
Durata : 20-30 minute
Persoane impilcare: invatatoarea (consilierul), elevii (personae consiliate)
Obiectiv de referinta -O 1 - să interacționeze cu membrii grupului, realizându-
se coeziunea grupului
Obiectiv operational: -să interacționeze cu membrii grupului;
Metode : Lucrul în perechi, explicația, jocul didactic
Materiale : lista cu propozitii si/sau cuvinte, clopoțel
Strategie de intervenție:
1. Elevii sunt împărțiți în două grupuri egale, iar apoi sunt rugați să formeze două
cercuri, unul interior si unul exterior. In cele două cercuri elevii vor sta unul în fața celuluilat, în
perechi.
 2. Profesorul va spune un cuvânt sau o propoziție, cum ar fi : (mancarea preferată,
muzică, atribute ale unui prieten bun, o celebritatate, etc.), iar fiecare pereche trebuie să găsească
în maxim un minut ceva ce le place sau au în comun (un stil de muzica preferat de ambii, o
mancare pe care ambii o preferă, etc.).
3. După un minut (sau chiar mai puțin), profesorul sună din clopoțel, partenerii își
mulțumesc, iar cercul exterior se rotește spre dreapta oprindu-se la următorul partener. Perechile
nou formate trebuie să găsească o altă similaritate conform instrucțiunilor date de profesor. Se
continuă în acest mod până când membri din cele două cercuri ajung la ultimul partener.

Activitatea 3: POVESTILE NOASTRE

Durată: 20-30 minute
Persoane impilcare: învatatoarea (consilierul), elevii (personae consiliate)
Obiectiv de referinta - O2 - să își dezvolte încrederea în sine
Obiective operationale: - să își dezvolte încrederea în propria persoană;
- să se cunoască unul pe celălalt;
- să respecte faptul că fiecare este unic în felul său;
Metode: conversaţie euristică
 Materiale necesare: bileţele cu întrebări
Dimensiunea grupului: 20-30 elevi
Strategie de intervenție:
Elevii sunt aşezaţi în cerc, iar profesorul adresează o întrebare. Fiecare elev îşi spune
povestea personală. De fiecare dată, elevul răspunde numai la acea întrebare. După împărtăşirea
poveştilor personale, se va acorda timp pentru a reflecta la experienţa din timpul activităţii.
Exemple de întrebări sunt furnizate mai jos, dar binenţeles lista poate continua.
 Care este povestea din spatele numelui tău? Cunoşti motivul pentru care părinţii tăi l-au ales?
Ştii ce înseamnă? Ce crezi despre acest lucru? Ai fi vrut să ai alt nume, dacă da, care?
 Ai experimentat vreodată o situaţie periculoasă? Care a fost? Ai realizat în acel moment
pericolul? Ce anume ai făcut pentru a evita o situaţie similară?
 Care a fost jucăria ta preferată când ai fost mic/ă? Unde se află acum? Ce amintiri te leagă de
acea jucărie?
 Ai realizat ceva ce te-a făcut să te simţi mândru/ă ? Ce anume şi de ce te-a făcut să te simţi
mândru/ă?
 Cum ar arăta vacanţa ta de vară dacă ai putea alege să faci cea ce vrei?
 Descrie o zi perfectă pentru tine, de dimineaţa până seara.
 Care a fost cea mai dificilă experienţă prin care ai trecut vreodată? Doreşti să ne-o
împărtăşeşti?
 Cu ce persoană din trecut ai vrea să te întâlneşti şi de ce? Ce întrebări ai dori să îi adresezi?
 Ce ai face cu banii, dacă ai câştiga la loterie o sumă mare? Ce înseamnă pentru tine o sumă
mare de bani?
 Dacă ai avea posibilitatea să locuieşti pentru o vreme în altă parte, unde ai vrea să te muţi şi de
ce?
 Activitatea 4: CAPETE NUMEROTATE ÎMPREUNĂ

Durata: 45 minute;
Persoane impilcare: învatatoarea (consilierul), elevii (personae consiliate)
Obiectiv de referinta O 3 - să stimuleze responsabilitatea eleviilor față de
materialul învățat
Obiective operationale: - să fie mai responsabil cu materialul învățat;
- să conștientizeze importanța cunoștințelor dobândite;
- să observe importanța învățării individuale în reușita grupului;
Metode: metoda “învățării prin cooperare”, expunerea, conversația, explicația,
problematizarea;
Materiale: creioane, pixuri, culori, cartoane pentru postere sau alte materiale necesare
unor prezentări în fața clasei cum ar fi mijloace audio-video, etc;
Strategie de intervenție:
Se anunță o temă de dezbatere pentru care membrii clasei trebuie să se pregătească
dinainte. La activitate, elevii sunt plasați în grupuri și fiecare primește un număr (de la unu la
nr.maxim din fiecare grup). Pentru a avea grupuri de lucru eficiente, profesorul motivează și
atenționează elevii asupra faptului că pregătirea lor individuală asigură succesul grupului. Grupul
trebuie să se asigure că toți membrii cunosc informațiile importante despre tema discutată astfel
încât fiecare membru să poată răspunde la orice problemă ridicată de profesor – ei dezbat tema și
schematizează informațiile relevante.
Profesorul pune clasei o întrebare pe tema anunțată. Se dă timp de gândire pentru ca
fiecare să înțeleagă și să poată da un răspuns. Elevii “își pun capetele împreună” în grup ca să
contureze răspunsuri corecte. Profesorul numește un număr „la întâmplare” să răspundă la
întrebare, în numele grupului. Doar cei cu acel număr din grup ridică mâinile pentru a răspunde
la întrebare. Profesorul alege pe cineva, ascultă răspunsul și dacă dorește informații
suplimentare, numește în continuare pe altcineva cu acel număr pentru a completa răspunsul care
devine astfel cât mai complet. După o vreme (cu întrebări și răspunsuri) grupurile sunt rugate să
realizeze o prezentare despre ideea centrală a temei dezbătute, într-o manieră originală care să
ofere explicații și argumentări relevante.

Activitatea 5: ROATA CONSECINTELOR

Durata: 50 minute
Persoane impilcare: învatatoarea (consilierul), elevii (personae consiliate)
Obiectiv de referinta:O 4 - să identifice consecințele directe și secundare a unui
eveniment 
Obiective operationale: - să identifice consecințele unui eveniment;
 - să reflecteze asupra consecințelor;
- să realizeze o hartă a acestor consecințe;
Metode: munca în grup, munca individuală, discuţii, prezentare
Materiale necesare: instrumente de scris, foitip flipchart,coli de hârtie A4
Strategie de intervenție:
1. Elevii vor fi repartizaţi în grupuri sau perechi şi vor primi o foaie tip flipchart.
2. Elevii vor scrie evenimentul/ acţiunea centrală, într-un cerc, în mijlocul paginii.
3. Elevii vor nota o consecinţă directă a evenimentului, într-un cerc care este legat cu
cercul principal printr-o linie. Elevii vor încerca să găsească cât mai multe consecinţe directe.
4. Apoi elevii vor identifica consecinţe secundare. Acestea vor fi notate din nou în
cercuri, şi vor fi conectate la consecinţele directe cu două linii. Consecinţele de ordinul trei vor fi
notate cu trei linii, etc
5. Elevii pot colora cercurile, după criteriul consecinţelor pozitive sau negative.
6. Feedback: compararea consecinţelor găsite de fiecare grupă de elevi, care conduc la o
explorare mai profundă a temei.
Anexa 1
Grila de observare
Tabelul de mai jos mă ajută să urmăresc interacţiunea în grup atunci când elevilor li se
dau sarcini de rezolvat concretizate în realizarea unui produs .
Se completează fiecare celulă cu 0-1-2 în funcţie de nivelul de performanţă realizat de
fiecare elev. Fiind vorba de parametri cu grad mare de complexitate este adăugată o coloană de
observaţii pentru a nota acele elemente care nu pot fi incluse în sistemul de marcaj convenit.
Nume Ascultare Cooperare Calitatea Observaţii
activă produsului
Anexa 2

CHESTIONAR
Suntem o echipa?
(dupa Stuart, 1998)

Intotdeauna Deseori Cateodata Rareori

1. Ne intelegem din jumatati de
cuvinte, sunt cuvinte pe care le
întelegem doar noi...

2. Putem fi recunoscuti deja dupa

haine.

3. Fiecare tine cont de obiectivele

comune ale grupului.

4. Simtim ca ne putem baza unii pe

ceilalti

5. Aptitudinile, abilitatile noastre se

intregesc reciproc.
6. In fata criticilor externe ne
sprijinim si ne aparam unii pe
ceilalalti.

7. Simtim cu totii ca ne putem

exterioriza sentimentele unii fata de
altii.

8. Suntem mandrii de munca si de

rezultatele muncii noastre.

9. Ne rezolvam conflictele în mod

constructiv.

10. Membrii echipei noastre sunt

capabili sa accepte critica
constructiv, observatiile juste din
partea conducerii sau a celorlalti.

11. Daca e nevoie preluam in mod

voluntar munca celuilalt, ori ne
ajutam reciproc.

12. Cei de afara ne considera o

echipa puternica.

BIBLIOGRAFIE:
1. Ghid de activități și metode simple de învățare prin cooperare. Disponibil la
http://cjraesibiu.ro/wp-content/uploads/2018/07/Ghid-de-activit%C4%83%C5%A3i-
%C5%9Fi-metode-simple-de-%C3%AEnv%C4%83%C5%A3are-prin-
cooperare1.pdf
2. The Importance of Emphasizing Individual Learning in the “Collaborative Learning
Era” Disponipil http://jise.org/Volume21/n2/JISEv21n2p185.pdf
3. Viorel Mih, Psihologie educațională și elemente de psihologia dezvoltării, Cluj-
Napoca, 2010 Disponibil la
http://istorii.weebly.com/uploads/5/0/1/8/5018387/6744132-viorel-mihpsihologie-
ional-i-elemente-de-psihologia-dezvoltriiptpedagogieidd.pdf