ACCENTUL

ACCENTUL nu se notează cu un semn special în cuvintele românești, dar este marcat în DOOM2 prin
sublinierea vocalei din silaba accentuată. Pronunțarea corectă se numește ortoepie, așa cum scrierea corectă se
numește ortografie.

În limba română, accentul nu are o poziție fixă. Astfel, există cuvinte care au accentul:

- pe ultima silabă: de-ba-ra

- pe silaba penultimă: că-ma-ră
- pe antepenultima silabă: gi-ne-re

!!! Un număr restrâns de cuvinte se accentuează în două moduri (variante libere), fără ca acest lucru să implice
modificări de sens. Deși ambele modalități de accentuare sunt considerate corecte, prima formă este considerată
varianta prefertată în DOOM2:

antic / antic jilav / jilav

intim / intim firav / firav
precaut / precaut
profesor / profesor
trafic / trafic
antic / antic

Unele cuvinte cu sensuri diferite se scriu identic (omografe), dar se accentuează diferit:

acele (de cusut) / acele (fete) corector (lichid ‫)ﮧ‬/ corector (de editură)
companie (militară) / companie (plăcută)
(fată) veselă / veselă (de bucătărie)
torturi (prăjituri) / torturi (chinuri)
haină (îmbrăcăminte) / haină (rea)
acele (de cusut) / acele (fete)
director (de școală) / director (consiliu ‫)ﮧ‬

Unele (grupuri de ) cuvinte cu sensuri diferite se scriu diferit, dar se pronunță identic (omofone): ce –ai / ceai ; o
dată / odată

Unele cuvinte au o singură variantă de accentuare corectă, dar mulți vorbitori le pronunță greșit:

CORECT GREȘIT
caracter caracter
butelie butelie
veveriță veveriță
taxi taxi
colibri colibri
mafie mafie
prevedere prevedere
editor editor
amnistie amnistie
alibi alibi
capsulă capsulă