Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
abătut • autor • bizar • cale • ciudat • competent • drăguț • drum • frumușel • imprevizibil •
intimidat • murmura • neașteptat • priceput • publica • scriitor • supărat • șopti • timorat •
tipări
SĂ NE AMINTIM!
Omonimele sunt: a lexicale, când sunt aceeași parte de vorbire; ele pot fi totale, dacă sunt identice la toate
formele pe care le au în vorbire (broască – „animal“, broască – „mecanism montat la o ușă“) sau parțiale,
când nu sunt identice la toate formele din vorbire (acordă atenție, acordează chitara); b lexico-gramaticale,
când sunt părți de vorbire diferite (dar – substantiv și conjuncție: A primit un dar. Cartea e cam veche, dar
este interesantă.); c gramaticale, când au forme identice cu valori gramaticale diferite (de exemplu, citesc –
indicativ, prezent, persoana I, singular; ei citesc – indicativ, prezent, persoana a III-a, plural; el citește –
indicativ, prezent, persoana a III-a, singular; citește! – imperativ, persoana a II-a, singular)
a Narcis crede că va deveni abate. E riscant a te abate din drum. (subst; verb – sunt
omonime lexico-gramaticale)
c Am văzut un banc de pești. Am auzit un banc bun. (subst; subst – sunt omonime
lexicale )
d A pescuit un lin. Apa curge lin. (subst; adverb – sunt omonime lexico-gramaticale )
e. Am văzut lei la zoo. Ziarele au costat zece lei. (subst; subst – sunt omonime lexicale)
3 Precizează care dintre omonimele din exemplele de mai jos sunt totale și care sunt
parțiale.
a A găsit un corn de cerb în pădure. Cornul cu unt este preferatul meu. Cornul a înflorit.
(omonime parțiale, pentru că la plural avem, în ordine, formele: coarne, cornuri, corni)
b Lacul este liniștit. Am cumpărat lac pentru parchet.(omonime totale, pentru că formele
corespund și la singular, și la plural - lacuri)
c Am lipit pachetul cu bandă adezivă. Banda lor a făcut scandal în parc. (omonime
parțiale, pentru că la plural avem, în ordine, formele:benzi, bande )
SĂ NE AMINTIM!
Polisemia este capacitatea cuvintelor de a avea mai multe sensuri. Un cuvânt polisemantic are, în
funcție de context, mai multe sensuri, între care se păstrează o anumită legătură semantică.