La 3 minute 70-75, la 4 minute 75-80, la 5 minute 80-85, la 10 minute 85-95, iar cu o astfel de

saturatie putem deja transfera copilul in sectia de terapie intensivă.

Primul pas care este în etapa B: poziționarea corectă a copilului, eliberarea căilor respiratorii,
încerepea ventilației cu presiune pozitivă (VPP).

Astăzi, în cadrul IMC această ventilație pozitivă se realizează cu presiune pozitivă care se
numește TPS ( este un sistem care dă posibilitatea de a efectua o presiune continuă
respiratorie folosind doi parametri:
a) presiunea pozitivă la expir
b) presiunea pozitivă la inspir.
La copii născuți la termen, la inspir se folosește o presiune de 25 cmHg, la prematuri – 20
cmHg; La expir se începe cu 4-5-6 cmHg. Plasănd aceste două poziții, presiunea la inspir și
expir, se formează presiunea continuă respiratorie.

In spitalele de nivelul I și II nu au astfel de aparat. Ei folosesc alte mijloace: balonul

autogonflabil.

Ventilația cu presiune pozitivă se efetuează timp de 3-10 sec, astfel îcît, saturația la 1 minut să
se obțină 60-65% și mai mult.
Important: oxigenul utilizat pentru resuscitarea copilului nou născut la termen trebuie să fie cel
din cameră 21 %. Actualmente nu se mai utilizează oxigen 100%.
Oxigenul trebuie să fie amestecat cu aer, umidificat și pe parcursul resuscității putem atinge și o
concentrație mai mare în dependență de răspunsul nou-născutului.

Pentru copilul prematur, mai mic de 35 săptămîni de gestație, se folosește oxigen de 30-40%.
Dacă el nu are la 3 minute o saturație de 70-75% procente atunci el va primi în continuare
oxigen de 50-60%. Concluzie: mărim concentrația oxigenului în dependență de răspunsul
copilului și saturația lui predominantă.

Etapa B constă într-aceea ca să instalăm o expirație efectivă cu o saturație bună.

Dacă după ce se efectuează 30 min această etapă se monitorizează frecvența cardiacă și

respirația lui (la moment nu se ia in consideratie culoarea tegumentelor, deoarece este
inselatoare; uneori un copil cu saturatia 65% este roz-pal iar unul cu saturatia 85% este foarte
palid, copil care s-a nascut in apnee secundara, cu hipovolemie, hipotensiune, bradicardie; nici
la trecerea de la o etapa la alta nu se vorbeste despre coloratia tegumentelor ci de respiratie si
frecventa cardiaca).

Daca respiratia s-a instalat, frecventa cardiaca este buna, inseamna ca aici ne oprim.

Daca respiratia se instaleaza dar saturatia la un minut este 55% și creste treptat iar frecventa
cardiaca este buna, atunci tot ne oprim. Daca un copil face bradicardie mai mica de 100 b/min
necatand la faptul ca el respira inseamna ca noi folosim VPP pana cand nu se instaleaza o
frecventa cardiaca normala 120-140b/min (prematuri- pana la 160 b/min).

Indicatii pentru ventilatia pozitiva: starea de apnee, respiratie insuficienta, bradicardia.

Daca este un copil, care pe cont de VPP are tendinta de miscorare a frecventei cardiace su
60b/min atunci se trece la etapa C.

Condițiile pentru a trece la etapa C: respiratie care ne da posibilitatea sa mentinem o

saturatie cat de cat buna ( pentru a realizarea acestui lucru trebuie de efectuat masajul cardiac
extern); intubarea nou-nascutului(daca a etapa B nu s-a reusit realizarea unui procent de
oxigenare bun prin VPP).

Doar dupa ce intubam copilul incepem masajul cardiac extern.

Daca dupa masaj frecventa cardiaca creste si copilul respira , saturatia este adecvata minutelor
de resuscitare, ne oprim. Daca in urma masajului cardiac, nu este efect atunci trecem la etapa
D, si practic este un singur medicament care se introduce la nou-nascut: ADRENALINA 1: 10
000 (standartul de 1:100 il diluam cu ser fiziologic). Doza este de 0,1 ml/kg/corp introdus fiecrae
5 min, iar doza maxima este de 0,3 ml/kg/corp. Doar in cazul in care se introduce adrenalina si
este efect, nu se mai face nimic. Daca dupa introducerea adrenalinei (1/2/3 ori) nu este efect
pozitiv atunci pot fi alte situatii:
a) Hipovolemie in caz de dezlipirea placentei (fatul pierde sange) atunci aici poate fi folosit
un al doilea medicament utilizat in resuscitarea nou-nascutului: NaCl 0,9% si se
introduce max. 10 ml/kg/corp.
b) Realizarea unei presiuni la inspir mai mare decat cea necesara in timpul VPP si
obtinerea unui pneumotorace(stare foarte grava, copilul da stare de șoc). In acest caz
copilul este dus in terapie intensiva, realizarea unei radiografii si punctia pulmonara
pentru a obtine expansionarea plamanilor
c) Hernia diafragmala (cand herniaza intestinul este mai severa - se formeaza
hipertensiune pulmonara; necesita interventie chirurgicala)
d) Hipoplazie pulmonara
e) Sdr. Pierre-Robbins
f) Atrezia coanelor

Copilul cu anamneza specifica doar lui: copil prematur, in primele 30 minute n-o sa respire
eficient si probabil ca va trebuie sa-i fie introdus surfactant. Unii dintre acesti copii respira si
atunci il resuscitam, il punem la sistemul cu VPP care se numeste SIPAP si in primele 30 min
prin metoda Lisa, metoda non-invaziva, introducem surfactantul.
Efectul este realizat in primele 30 min si copilul numai necesita ulterior ventilatie.

Sunt copii prematuri care nu pot respira( 500g-750g). Acesti copii se intubeaza la nastere si
imediat se introduce surfactantul.
Daca varsta de gestatie este egala cu 41 saptamani sau mai mare atunci se poate presupune
ca lichidul amniotic este foarte putin, si daca copilul mai are prolabare de cordon ombilical,
poate duce la aspiratia meconiului de catre fat (meconiul poate fi ________min 29.18 iar
resuscitarea in ambele cazuri va fi diferita).

Mamele cu eclampsie si preeclampsie, care administreaza hipotensive, copilul va avea centru

respirator inhiba de catre medicamentele hipotensive.

Mama in stare grava, incapabila de a fi analgeie spinala dar se face intubae si operatie
cezariana- se naste un copil care nu respira. Copilul trebuie foarte repede intubat, nu s emai
asteapta etapa B

Mamele cu DZ - la orice termen pot dezvolta sindrom de detresa respiratorie, mai ales la
mamele Insulin dependente, deoarece insulina distruge intrauterin surfactantul. Toti necesita
administrarea de surfactant, idiferent de varsta de gestatie. Ei au fetopatie diabetica si
embriofetopatie si mai des viciile cardiace

Mamele cu hipertensiune

Mamele cu copii multipli: duplex, triplex – de obicei fiecare al doilea copil este intubat.

Un copil cu sepsis neonatal se poate naste cu asfixie.

Copii cu oligoamnion – hipoplazie hormonala si trebuie intubati.

Ruperea prematura a pungii amniotice cu perioada mai mare de 18 ore este un risc de a avea
un copil cu septicemie neonatala

Narcomania la mama – copii cu stare de depresie a centrului respirator

Varsta mamei mai mica de 16 ani.

Care factori de risc presupun masuri de reanimare ?

Factori
● Virsta gestationala mai mica de 36sg
● Virsta gestationala mai mare sau egala cu 41sg
● Preeclampsia sau eclampsia
● Diabet zaharat la mamă;
● Hipertensie arterială la gravide;
● Boala hipertonica;
● Anemie fetala;
● Mortalitate în anamnează
● Hemoragie in trimestrul doi sau trei
● Infectia maternă
 ● Polihidramnion
● Oligohidramnion
● Ruperea prematură a pungii amniotice;
● Sarcină multipla;
● Narcomania la mamă;
● Malformatia fătului;
● Absența patronajului prenatal;
● Vârsta <16 și> 35 ani;

Factori intranatali:
● Nasterea prin cezariana de urgenta (el nu trec prin perioada de stres la nastere, nu
elimina beta endorfine (analgizeaza mama si copilul). Conform protocolului ei trebuie
supusi profilaxiei cu dexametazon – 1 doza contra sindromului de detresa respiratorie)