1.

Notiuni introductive

In perioada ce a urmat caderii regimului comunist, printre principalele preocupari ale

statului roman s-a numarat restituirea imobilelor preluate in mod abuziv in timpul
acestui regim, in natura sau prin echivalent .

Necesara pentru solutionarea acestor probleme sociale a fost crearea unui cadru legal
adecvat, astfel incat restituirile sa fie realizate in conditii de echitate si operativitate. In
ciuda acestui fapt, normele legale realizate si aplicate de legiuitorul roman (Legea nr.
247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri
adiacente) au condus la numeroase condamnari ale Romaniei la CEDO pentru
incalcarea dreptului la proprietate privata, inclusiv la pronuntarea unei hotarari pilot
in domeniu, la 12 octombrie 2010, in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei.

Astfel, a devenit evidenta necesitatea operarii unor schimbari in cadrul legal aplicabil.
In acest context a fost elaborata si adoptata Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru
finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate
in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013.

Unele dintre cele mai importante si controversate modificari aduse de legea 165/2013
sunt cele referitoare la procedura de calcul a masurilor compensatorii. Conform noilor
prevederi, in vederea finalizarii procesului de restituire in naturasau, dupa caz, in
echivalent a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist, se
constituie Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, denumita in continuare
Comisia Nationala, care functioneaza in subordinea Cancelariei Primului-Ministru.
Aceasta Comisie, are, in principal, atributii privitoare la emiterea de decizii de validare
sau invalidare a dispozitiilor entitatilor notificate prin care s-a propus acordarea
de masuri reparatorii . De asemenea, Comisia emite decizii in sensul compensarii
valorii imobilelor prin puncte, sistem introdus odata cu legea 165/2013. Sunt instituite
si o serie de termene de solutionare a dosarelor, termene care lipseau in legislatia
anterioara, fapt ce a dus la multiple condamnari ale Romaniei la CEDO. Prin urmare,
pentru dosarele deja inregistrate la Secretariatul Comisiei pentru Stabilirea
Despagubirilor la data intrarii in vigoare a legii, termenul este de 60 de luni de la
aceasta data . Pentru dosarele depuse ulterior, termenul de 60 de luni incepe sa curga
de la data transmiterii dosarului de despagubire catreSecretariatul Comisiei Nationale
pentru Compensarea Imobilelor. In ceea ce priveste dosarele de fond funciar, termenul
de solutionare este de 36 de luni.

Desi reprezinta un pas inainte fata de absenta reglementarii unor termene, acestea au
fost totusi criticate, fiind considerate mult prea lungi.

Controverse au fost create si de aplicarea in timp a legii. Conform Articolului

4, ``Dispozitiile prezentei legi se aplica cererilor formulate si depuse, in termen legal,
la entitatile investite de lege, nesolutionate pana la data intrarii in vigoare a
prezentei legi, cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe
rolul instantelor, precum si cauzelor aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor
Omului suspendate in temeiul Hotararii-pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata
in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, la data intrarii in vigoare a
prezentei legi.``

Acest articol a facut, insa, obiectul cenzurii Curtii Constitutionale, dupa cum urmeaza:

Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 88 din 27 februarie 2014, publicata in Monitorul
Oficial nr. 281 din 16 aprilie 2014 a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru
finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate
in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, constatandu-se ca acestea
sunt constitutionale, in masura in care, termenele prevazute la art. 33 din
aceeasi lege nu se aplica si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv,
aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a legii.

Conform art. 147 din Constitutia Romaniei, dispozitiile din legile si ordonantele in
vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi
inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale
daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun
de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui
termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept .

Prin urmare, in intervalul 16 aprilie 2014-31 mai 2014, daca termenele prevazute la art.
33 din aceeasi lege s-au aplicat si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate
abuziv, aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013,
dispozitiile legale atacate, au fost suspendate, incetandu-si efectele juridice, incepand
cu data de 1 iunie 2014, in masura in care s-a mentinut aplicarea acestora.

Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 210 din 8 aprilie 2014, publicata in Monitorul
Oficial nr. 418 din 5 iunie 2014 a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013
privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin
echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in
Romania, constatandu-se ca acestea sunt neconstitutionale, in redactarea anterioara
modificarii acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 165/2013.

Prin urmare, incepand cu data de 5 iunie 2014, daca se aplica reglementarile art. 4 teza
a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, in redactarea
anterioara modificarii acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013, acestea se suspenda,
urmand sa-si inceteze efectele juridice, incepand cu data de 21 iulie 2014, in masura in
care se mentine aplicarea acestora.

Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 269 din 7 mai 2014, publicata in Monitorul
Oficial nr. 513 din 9 iulie 2014, s-a admis exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru
finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate
in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, stabilindu-se ca sunt
constitutionale in masura in care termenele prevazute la art. 34 alin. (1) din
aceeasi lege nu se aplica si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv,
aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a legii.

In concluzie, in intervalul 9 iulie 2014-23 august 2014, dispozitiile art. 4 teza a doua
din Legea nr. 165/2013, in masura in care termenele prevazute la art. 34 alin. (1) din
aceeasi lege s-au aplicat si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv,
aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a legii, au fost suspendate de drept,
incetandu-si efectele juridice in data de 24 august 2014, daca s-au aplicat in conditiile
mentionate.

In ciuda multiplelor interventii ale Curtii Constitutionale, si a clarificarilor oferite de

aceasta cu fiecare ocazie, in practica, problemele aratate anterior inca reprezinta
motive de nemultumire, iar aplicarea in timp a legii 165/2013 nu pare sa fie pe deplin
lamurita justitiabililor.

In acest sens a fost invocata si exceptia de neconstitutionalitate solutionata de Curtea

Constitutionala a Romaniei prin Decizia nr. 58/2019.

2. Exceptia de neconstitutionalitate

2.1 Obiectul exceptiei

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, potrivit actului de sesizare, il reprezinta

prevederile art. 4 teza a treia si art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind masurile
pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor
preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Analizand
motivarea exceptiei, Curtea retine ca obiect al acesteia il constituie prevederile art. 4
teza a treia, prin raportare la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, potrivit carora:

- Art. 4 teza a treia: "Dispozitiile prezentei legi se aplica (...) cauzelor aflate pe rolul
Curtii Europene a Drepturilor Omului suspendate in temeiul Hotararii-pilot din 12
octombrie 2010, pronuntata in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, la
data intrarii in vigoare a prezentei legi.";

- Art. 34 alin. (1): "(1) Dosarele inregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru
Stabilirea Despagubirilor vor fi solutionate in termen de 60 de luni de la data intrarii
in vigoare a prezentei legi, cu exceptia dosarelor de fond funciar, care vor fi solutionate
in termen de 36 de luni."

2.2 Pozitia autorului exceptiei

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata, in esenta, ca prevederile legale

criticate sunt retroactive, prin faptul ca se aplica cauzei deduse solutionarii instantei
de judecata, in care ar fi aplicabile dispozitiile titlului VII cuprins in Legea nr.
247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri
adiacente, dispozitii legale care erau in vigoare la data nasterii raportului juridic dedus
judecatii. Se mai sustine, in acest sens, ca litigiilor aflate pe rolul Curtii Europene a
Drepturilor Omului, suspendate in temeiul Hotararii- pilot din 12 octombrie 2010,
pronuntata in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, la data intrarii in
vigoare a Legii nr. 165/2013, le este aplicabila legea in vigoare la data sesizarii instantei,
iar nu Legea nr. 165/2013, care reglementeaza alte termene si alte conditii referitoare
la procesul de restituire .

Se mai sustine ca prevederile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 incalca dreptul
constitutional la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil, cu consecinta afectarii
si a dreptului de proprietate, dat fiind faptul ca termenele prevazute de textul legal
criticat sunt aplicabile si cauzelor aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului
suspendate in temeiul Hotararii- pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata
in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, la data intrarii in vigoare. In
opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, litigiilor aflate in procedura
judiciara, introduse inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 165/2013, le sunt
aplicabile doar masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin
echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in
Romania, iar nu si dispozitiile legale referitoare la procedura administrativa, prevazuta
in art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013.

Se mai sustine ca prevederile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 incalca principiul
constitutional al accesului liber la justitie, fara nicio justificare de natura celor
prevazute in art. 53 din Constitutie . De asemenea se sustine ca interventia statului
intr-un litigiu in care el insusi este implicat, ca parat, prin emiterea unui nou act
normativ, incalca principiul egalitatii de arme. In acest sens se arata ca exigenta
principiului egalitatii armelor implica posibilitatea rezonabila a fiecarei parti din
proces de a-si prezenta cauza, in conditii care sa nu o plaseze intr-o situatie de net
dezavantaj, in raport cu partea adversa.
Se mai arata ca Legea nr. 165/2013, care cuprinde dispozitii referitoare la modalitatea
de despagubire, abrogarea prevederilor legale referitoare la evaluarea imobilelor
potrivit standardelor internationale de evaluare, calcularea despagubirilor pe baza
grilei notariale valabile la intrarea in vigoare a actului normativ criticat si lipsa
posibilitatii indexarii acestora in functie de indicele inflatiei, incalca drepturile
castigate ale persoanelor indreptatite la restituire, precum si principiul constitutional
al nediscriminarii. Se arata ca, prin aplicarea dispozitiilor legale criticate, cuprinse in
Legea nr. 165/2013, si cauzelor aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului
suspendate in temeiul Hotararii-pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata
in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, la data intrarii in vigoare a acestui
act normativ, sunt golite de continut decizii pronuntate de instantele judecatoresti, cu
incalcarea principiului constitutional al independentei judecatorilor.

De asemenea se sustine ca durata termenelor stabilite in cadrul procedurii

administrative reglementata de actul normativ criticat este "inacceptabil de
indelungata", neputand fi considerata o durata rezonabila, ceea ce contravine
dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie si prevederilor art. 6 alin. (1) din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In acest sens se
arata ca prin aplicarea prevederilor legale criticate in cauza dedusa solutionarii
instantei de judecata exista riscul aparitiei unui dezechilibru intre partile litigante, care
trebuie inlaturat de instanta de judecata .

Se mai sustine ca prevederile legale criticate creeaza o discriminare intre persoanele

indreptatite la restituire, in functiede data solutionarii cererilor de restituire, respectiv
inainte sau dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 165/2013, cu incalcarea dispozitiilor art.
16 din Constitutie .

Se mai invoca Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 29 aprilie 2014,
pronuntata in Cauza Preda si altii impotriva Romaniei, prin care s-a retinut ca Legea
nr. 165/2013 prevede reguli de procedura clare si previzibile, insotite de termene
constrangatoare si de un control judecatoresc efectiv, oferind un cadru accesibil si
eficient pentru respectarea bunurilor, in sensul art. 1 cuprins in Primul Protocol
aditional la Conventia europeana . De asemenea se invoca statuarile Curtii Europene
din Decizia din 13 mai 2014, pronuntata in Cauza Constantin Rotescu impotriva
Romaniei, la care au fost conexate alte 440 de cereri, intre care se numara si Cererea
nr. 24.653/08, respectiv Cauza P.T. (autorul exceptiei) impotriva Romaniei, prin
care instanta europeana a retinut, in esenta, ca reclamantii din aceste cauze se pot
prevala de noua cale de atac interna, prin introducerea unei actiuni, in temeiul Legii
nr. 165/2013.

In final, se solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate si constatarea faptului

ca prevederile legale criticate sunt constitutionale in masura in care termenele
prevazute la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 nu se aplica si cauzelor aflate pe
rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului, suspendate in temeiul Hotararii-pilot din
12 octombrie 2010, pronuntata in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, la
data intrarii in vigoare a actului normativ criticat.

Astfel, in opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate

contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art. 15 alin. (2) privind
neretroactivitatea legii civile, art. 16 - Egalitatea in drepturi, art. 20 - Tratatele
internationale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justitie, art. 53 -
Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 124 alin (3) privind
independenta judecatorilor. De asemenea se invoca si dispozitiile art. 6 - Dreptul la un
proces echitabil cuprins in Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale.

2.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila apreciaza ca exceptia de

neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens apreciaza ca titlurile
de despagubire emise anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013, respectiv in
temeiul Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei,
precum si unele masuri adiacente, sunt supuse regimului juridic reglementat de acest
din urma act normativ, in virtutea principiului tempus regit actum.

Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile legale criticate sunt constitutionale. In

acest sens invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 20 din 2 februarie 2000, nr. 20
din 21 ianuarie 2015 si nr. 183 din 26 martie 2015.

2.4 Pozitia Curtii Constitutionale

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, astfel cum reiese din
actul de sesizare al Curtii Constitutionale, autoarea exceptiei este beneficiara unui titlu
de despagubire, emis de fosta Comisie Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, prin
Decizia nr. 780 din 27 mai 2006, in temeiul titlului VII - Regimul stabilirii si platii
despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, cuprins in Legea nr.
247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri
adiacente. Contestatia formulata de autoarea exceptiei de neconstitutionalitate
impotriva acestei decizii a fost respinsa prin Sentinta civila nr. 147 din 6 decembrie
2006, pronuntata de Curtea de Apel Galati, irevocabila prin Decizia nr. 4.492 din 20
noiembrie 2007, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie. De asemenea, prin
Decizia din 13 mai 2014, pronuntata in Cauza Constantin Rotescu impotriva
Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a respins ca inadmisibila Cererea
nr. 6.524/03, precum si alte 440 de cereri, conform listei anexate deciziei, intre care si
Cererea nr. 24 653/08, pozitia 399 din lista anexata, CauzaP.T. (autorul exceptiei)
impotriva Romaniei, cu motivarea neepuizarii cailor de atac interne, in masura in care
noile cai de atac interne, prevazute de Legea nr. 165/2013, nu pot fi a priori presupuse
a fi ineficiente. In aceste conditii, la data de 25 octombrie 2015, autoarea
prezentei exceptii de neconstitutionalitate a chemat in judecata Comisia Nationala
pentru Compensarea Imobilelor, solicitand obligarea acesteia la recalcularea
(reevaluarea) despagubirilor acordate potrivit titlului de despagubire emis de
fosta Comisie Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor si acordarea de despagubiri
echivalente cu valoarea de piata a bunurilor preluate in mod abuziv de stat .

Prin Sentinta civila nr. 1.249 din 2 noiembrie 2016, pronuntata

de Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila, a fost respinsa ca nefondata actiunea, cu
motivarea ca procedura referitoare la stabilirea despagubirilor, prevazuta de Legea nr.
247/2005, a fost finalizata prin emiterea Deciziei nr. X din 27 mai 2006 de catre
fosta Comisie Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, iar atat timp cat
actuala Comisie Nationala pentru Compensarea Imobilelor nu a preluat un dosar de
reevaluare sau de reactualizare a despagubirilor deja acordate, aceasta din urma nu
are obligatia de a relua, din oficiu, procedura de reevaluare a despagubirilor si de
transformare a acestora in puncte compensatorii, potrivit prevederilor Legii nr.
165/2013. Apelul declarat impotriva acestei sentinte a fost respins ca nefondat, prin
Decizia civila nr. YYYYA din 20 decembrie 2017, pronuntata de Curtea
de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila, care constituie actul de sesizare cu prezenta
exceptie de neconstitutionalitate.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 teza a treia

raportate la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 se sustine, in esenta, ca prevederile
legale criticate sunt neconstitutionale, prin faptul ca se aplica cauzei deduse
solutionarii instantei de judecata, in care ar fi aplicabile dispozitiile titlului VII, cuprins
in Legea nr. 247/2005, dispozitii legale care erau in vigoare la data nasterii raportului
juridic dedus judecatii.

Analizand textele de lege criticate, potrivit carora dispozitiile Legii nr. 165/2013 sunt
aplicabile cauzelor aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului suspendate in
temeiul Hotararii-pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata in CauzaMaria Atanasiu si
altii impotriva Romaniei, la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013 (art. 4 teza a
treia din acest act normativ), si, respectiv, referitoare la termenul de solutionare, de
catre actuala Comisie Nationala pentru Stabilirea Despagubirilor, a dosarelor
inregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor si
nesolutionate la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013 [art. 34 alin. (1) din acest
din urma act normativ], Curtea retine ca textele de lege criticate nu au legatura cu
solutionarea cauzei aflate pe rolul instantei de judecata, in sensul art. 29 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Potrivit
jurisprudentei Curtii Constitutionale, "legatura cu solutionarea cauzei" presupune atat
aplicabilitatea textului criticat in cauza dedusa judecatii, cat si necesitatea invocarii
exceptiei de neconstitutionalitate in scopul restabilirii starii de legalitate, conditii ce
trebuie intrunite cumulativ, pentru a fi satisfacute exigentele pe care le impun
dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, in privinta pertinentei exceptiei de
neconstitutionalitate in desfasurarea procesului (de exemplu, Decizia nr. 289 din 22
mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 516 din 10 iulie
2014).

Or, in speta, Curtea retine ca autoarea exceptiei de neconstitutionalitate este

beneficiara unui titlu de despagubire emis de fosta Comisie Centrala pentru Stabilirea
Despagubirilor prin Decizia nr. X din 27 mai 2006, in temeiul Legii nr. 247/2005,
asadar situatia acesteia nu se incadreaza in ipoteza normativa a prevederilor art. 34
alin. (1) din Legea nr. 165/2013, dosarul sau de despagubire fiind solutionat la data
intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013. In aceste conditii, exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 teza a treia raportate la cele ale art. 34 alin.
(1) din Legea nr. 165/2013 urmeaza sa fie respinsa ca inadmisibila.

2.5 Solutia Curtii Constitutionale

Pentru considerentele expuse anterior, Curtea Constitutionala, a respins ca

inadmisibila, prin Decizia nr. 58/2019, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 4 teza a treia raportate la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind masurile
pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor
preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.

3. Concluzii

Astfel, aplicarea in timp a legii 165/2013 a primit prin aceasta decizie

lamuriri suplimentare. Este, deci, de subliniat, faptul ca in litigiile care au ca
obiect titluri de despagubire emise de fosta Comisie Centrala pentru Stabilirea
Despagubirilor in temeiul legii 247/2005, nu sunt aplicabile dispozitiile Legii nr.
165/2013, dosarul fiind considerat solutionat la data intrarii in vigoare a acestei legi,
prin urmare, neincadrandu-se in dispozitiile art. 4 teza a treia raportate la cele ale art.
34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013.

Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in

relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal