Finalităţi specifice activităţilor din domeniul limbă și comunicare

Pentru DOMENIUL LIMBǍ ŞI COMUNICARE, Curriculumul preşcolar prevede

următoarele obiective-cadru (obiective cu un grad înalt de generalitate):

 Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a

semnificaţiilor structurilor verbale orale
 Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical,
sintactic
 Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral
 Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii
mijlocite de limbajul scris

Obiectivele de referinţă – adică operaţionalizarea celor mai sus menţionate - se

realizează în funcţie de vârsta preşcolarilor şi au un grad progresiv de dificultate (creşte odată cu
vârsta).

În Curriculumul pentru învăţământ preşcolar (2008) sunt menţionate următoarele

obiective de referinţă:

 Să participe la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de

auditor

 Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea

 Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a

înţeles

 Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect

 Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii

personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de
vedere gramatical
  Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia

 Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori,
povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresive

 Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte

 Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie)

 Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini

 Să manifeste interes pentru citit

 Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare

 Să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris

 Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date

 Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte,

imagini, forme geometrice, tipuri de contururi etc

 Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice necesare

folosirii acestora

 Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie

 Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se

folosească de această descoperire (ex.: recunoaşte şi respectă simboluri care avertizează asupra
prezenţei/existenţei unui pericol sau care arată direcţia, destinaţia unei clădiri/unui loc etc.)

 Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor, literelor şi cifrelor, învăţând să le traseze

Activităţi de ȋnvăţare și formulare de obiective operaţionale

Ȋn desfășurarea activităţii şcolare este necesară ȋnţelegerea modului în care se pot formula
obiectivele operaţionale, adică acele obiective care exprimă comportamente observabile şi
măsurabile.

Plecăm de la premisa că obiectivele trebuie să descrie ceea ce ne aşteptăm să apară

sau să se consolideze la copii ca rezultat al procesului instructiv-educativ; astfel, ȋn
definirea acestor așteptări, trebuie să cuprindem:

 identificarea (denumirea) comportamentului observabil

 descrierea condiţiilor în care trebuie să se manifeste comportamentul respectiv

 criteriile unei performanţe acceptabile

Prezentăm ȋn cele ce urmează o listă de verbe (la modul conjunctiv) care pot fi utilizate
în formularea obiectivelor operaționale:

- să analizeze, să aplice, să aprecieze, să argumenteze, să clasifice, să combine, să

compare, să concluzioneze, să creeze, să decidă, să definească, să demonstreze, să
descompună, să denumească , să descrie, să desemneze, să determine, să distingă, să
enumere, să exprime (în cuvinte proprii), să eticheteze, să explice, să folosească, să
formuleze, să generalizeze, să identifice, să enumere, să exemplifice , să explice, să
ilustreze, să indice, să justifice, să măsoare, să numească, să povestească, să propună, să
reconstruiască, să răspundă, să recunoască, să redea, să relateze, să schimbe, să scrie,
să separe, să specifice, să stabiliească, să susţină, să transforme, să utilizeze

În structura obiectivului operaţional nu se utilizează verbe de tipul a înţelege, a şti, a

aprecia, a cunoaşte, a sesiza, a se familiariza, a asimila, a dobândi pentru că au un caracter

general şi creează ambiguitate în delimitarea acţiunii care se cere a fi realizată!

Pe lângă obiectivele operaţionale, lecţia are un obiectiv fundamental: scopul lecţiei.

 Acesta cuprinde/rezumă intenţia cadrului didactic cu privire la modificările pe care le vizează
ȋn comportamentul elevilor și reprezintă criteriul după care se stabilește tipul activităţii didactice:

 de predare-ȋnvăţare (de dobândire de noi cunoştinţe)

 de consolidare şi formare a unor priceperi şi deprinderi (în care se
reactualizează cunoştinţele predate sub altă formă)
 de sistematizare şi verificare

În timp ce SCOPUL activităţii didactice poate să fie formulat în termeni generali,

OBIECTIVELE învăţării (de către preșcolari) se prezintă sub forma unor
COMPORTAMENTE OBSERVABILE şi MĂSURABILE formate sau consolidate la copii.

Ex.:

 Scopul activităţii: consolidarea deprinderii de a alcătui propoziţii simple și dezvoltate,

enunţiative, interogative și exclamative

Obiective operaţionale:

Pe tot parcursul și la sfarșitul activităţii, copiii vor fi capabili:

 Să alcătuiască propoziţii simple și dezvoltate, enunţiative, interogative și exclamative pe

baza ilustraţiilor
 Să recunoască semnele de punctuaţie și rolul lor ȋn propoziţie folosind intonaţia potrivită
 Să identifice propoziţii interogative și exclamative din textele literare cunoscute

Obiectivele operaţionale (sau performative)

-se realizează pe termen scurt

-se concretizează în sarcini de lucru
 -reprezintă proiectarea comportamentului de răspuns al copiilor la sarcinile didactice
comunicate la începutul activităţii

Obiectivul operaţional trebuie să ȋndeplinească următoarele criterii

•să urmărească activitatea elevului, nu pe aceea a profesorului

•să fie realizabil ţinând seama de particularităţile de vârstă şi de experienţa anterioară a
elevului
•să descrie comportamente observabile
•să redea condiţiile de realizare a sarcinilor şi nivelul de performanţă la care trebuie să se
ajungă
•să precizeze o singură operaţie, un singur comportament ce urmează să fie obţinut

Obiectivul operaţionalizat trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

•cine să facă? (elevul, grupul de elevi, clasa)

•ce să facă? (să dea exemplu, să recite, să enumere, să identifice)
•în ce condiţii? unde şi când? (la sfârşitul activităţii elevii vor putea să …)
•cât de bine? în ce cantitate? în cât timp? (va ordona corect trei imagini din patru, după
câte minute...).

Conform clasificării lui Bloom, obiectivele operaţionale sunt:

- cognitive (cunoştinţe, deprinderi, capacităţi, algoritmi, priceperi etc.)

- psihomotorii (deprinderi, priceperi, tehnici, modele etc.)
- afective (atenţie concentrată, voinţa de a acţiona, manifestarea preferinţelor, argumentarea unei
opţiuni etc)

Toate obiectivele încep cu un verb pentru că scopul principal al formulării/operaţionalizării

obiectivelor este acela de a observa/măsura activitatea/performanţa ca o dovadă a realizării
învăţării.
Obiectivul nu este acelaşi lucru cu sarcina didactică. Sarcina didactică este doar mijlocul prin
intermediul căruia se ajunge la atingerea obiectivului. Obiectivele se referă la activitatea
elevului/studentului şi nu la cea a profesorului! De aceea, la finalul fiecărei activităţi didactice se
va aprecia măsura în care obiectivele stabilite au fost atinse în urma desfăşurării unor sarcini
didactice adecvat alese/selectate.
Iată câteva exemple de obiective operaţionale:

Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii, preşcolarii vor fi capabili:

- să răspundă corect din punct de vedere gramatical la întrebările educatoarei

- să formuleze corect propoziții (simple/dezvoltate) cu ajutorul întrebărilor și al imaginilor
- să povestească conținutul unui text pe baza imaginilor prezentate
- să denumească corect materialele de lucru
- să identifice un sunet (nou) în silabe/cuvinte
- să pronunțe corect sunetul la începutul, la mijlocul şi la finalul unor cuvinte
- să numească și alte cuvinte care încep cu sunetul dat
- să numească emoțiile personajelor din povești și consecințele acestora într-o situaţie dată
- să spună corect titlul poveștii pornind de la o imagine-pretext
- să răspundă corect la întrebări legate de conținutul textului
- să se exprime corect din punct de vedere gramatical, folosind un limbaj adecvat