COMEDIA- GENUL DRAMATIC

O scrisoare pierduta- de Ion Luca Caragiale

“ O scrisoare pierduta” este o comedie de moravuri inspirata din viata politica

balcanica de la sfarsitul secolului al XIX-lea si reperezinta o capodopera a
dramaturgiei romanesti scrisa de Ion Luca Caragiale.
Scriitorul si dramaturgul Ion Luca Caragiale face parte din perioada marilor
clasici , fiind cunoscut ca cel mai mare dramaturg romn. Opera sa este
caracterizata prin satira acerba ea se divizeaza in operele in proza de tip nuvela si
schita sau opere dramatice de tip comedie si drama.
Intre scrierile marelui dramaturg se remarca satira vehementa fata de tot ce
este morav social, situatie sau caracter discutabil, comediile sale fiind inspirate din
evenimente locale petrecute.
Oper literara “ O scrisoare pierduta” se inspira din evenimentele politice ale
anului 1883, este jucata pe scena in 1884 si publicata in 1885. Opera apartine
genului literar dramatic si este o comedie de moravuri de tip clasic.
Aceasta opera apartine genului dramatic deoarece a fost scrisa pentru a fi
reprezentata pe scena, este structurata in acte si scene, pe langa textul propriu zis ,
apar si indicatiile scenice ale autorului, are actiune si personaje, spatiul si timpul
cunosc anumite limite, conflictul dramatic este axa in jurul careia se dezvolta
actiunea. Dialogul este modul de expunere predominant, iar continutul de idei al
operei este pus in evidenta cu ajutorul actorilor, prin viziunea regizorala, prin
decoruri si costume.
Ca specie a genului dramatic “ O scrisoare pierduta” este o comedie deoarece
starneste rasul , ilustreaza categoria estetica a comicului , cu variatele lui fete-
comicul de situatie, limbaj, caracter, comicul numelor- sub haina rasului
ascunzandu-se ironia si sarcasmul , iar comicul urmareste discordanta dintre
aparenta si esenta, iar deznodamantul este vesel.
“O scisoare pierduta” este o comedie ce ilustreaza, “sub fatada vorbelor mari”
lupta de interese dintre doua tabere politice.
Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta . Articolul
nehotarat “ o” indica atat banalitatea intamplarii, cat si repetabilitatea ei (pierderile
succesive ale scrisorii, amplificate prin repetarea intamplarii in alt context, dar cu
acelasi efect).
Tema operei o constituie satirizarea societatii burgheze si a lumii politice de la
mijlocul secolului al XIX-lea. Opera are un caracter de generalitate prin tema, fapt
evidentiat si de reperele spatio temporale “ In capitala unui judet de munte, in
zilele noastre”.
Actiunea operei - Fiind destinata reprezentarii scenice, creatia dramatica
impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de
desfasurare a actiunii. Actiunea comediei este plasata “capitala unui judet de
munte, in zilele noastre”,adica la sfarsitul secolului al XIX-lea, in perioada
campaniei electorale intr-un interval de 3 zile.
Actiunea este plasata in actele 1 si 2 in anticamera lui Stefan Tipatescu, actul
al 3-lea in sala cea mare a Primariei, iar ultimul act in gradina lui Zaharia
Trahanache.
Scena initiala actul 1 (expozitiunea) prezinta personajele Stefan Tipatescu si
Pristanda care citesc ziarul lui Nae Catavencu” Racnetul Carpatilor” si numara
stegurile. Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre
adversarul politic declanseaza conflictul dramatic principal si constituie intriga
comediei.
Convingere sotului inselat ca scrisoarea este o plastografie si temerea acestuia
ca Zoe ar putea afla de “machiaverlacul” lui Catavencu sunt de un comic savuros.
Naivitatea aparenta sau reala a lui Zaharia Trahanache si calmul sau contrasteaza
cu zbuciumul amorezilor Tipatescu si Zoe Trahanache, care actioneaza impulsiv si
contradictoriu pentru a smulge scrisoarea santajistului.
 Actul 2 prezinta in prima scena o alta numaratoare a voturilor, dar cu o zi
inaintea alegerilor . Se declanseaza conflictul secundar , reprezentat de grupul
Farfuridi -Branzovenescu care se teme de tradarea prefectului . Daca Tipatescu ii
ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu si perchezitia locuintei pentru a gasi
scrisoarea , Zoe dimpotriva, ordona eliberarea lui si uzeaza mijloace de
convingere feminine pentru a-l determina pe Tipatescu sa sustina candidatura
avocatului din opozitie , ins chimbul scrisorii. Cum prefectul nu accepta
compromisul politic, Zoe ii promite santajistului sprijinul sau. Ordinul primit de la
centru solicita alegerea altui candidat pentru colegiul al II-lea.
In actul 3 (punctul culminant) actiunea se muta in sala mare a primariei unde
au loc discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu, in cadrul intrunirii
electorale. Intre timp Trahanache gaseseste o polita falsificata de Catavencu , pe
care intentioneaza sa o folseasca pentru contrasantaj. Apoi anunta intr-o sendinta
numele cndidatului sustinut de comitet: Agamita Dandanache. Incercarea lui
Catavencu de a vorbi in public despre scrisoare esueaza din cauza scandalului
insat in sala de Pristanda. In incaierare Catavencu pierde palaria cu scrisoarea ,
gasita pentru a doua oara de Cetateanul turmentat, care o duce destinatarei.
Actul 4 ( deznodamantul) aduce rezolvarea conflictului initil, pentru ca
scisoarea ajunge la Zoe , iar Catavencu se supune conditiilor ei.
Intervine un alt personaj, Dandanache care intrece prostia si lipsa de onestitate
a canditatilor locali. Propulsarea lui politica este cauzata de o poveste
aemanatoare: el gasise o scrisoare compromitatoare. Este ales in unanimitate si
totul se incheie cu festivitatea condusa de Catavencu , unde adversarii se impaca.