TREI PISANII DIN EPOCA LUI MATEI BASARAB*
TEREZA SINIGALIA
„ Ţara aceas ta drep t ste mă pasă rea corb poartă,
Iar pe gîtul ei acum şi o cunună atîrnă,
C u adevărat a casei prealumin ate şi preab:î trine
A casei preaviteazului neam Basarab . . .
Nu l ăsa să se· ri sipe ască, Doamn e, În pieire
A lor coroan ă şi jos să c adă,
Iar al co rbului piept să fie pururea ferit . . ." 1
Desigur, nu o Întîmplare face ca doi sau trei ani numai
-să despa rtă apariţi a acestor versuri, puse de Udrişte Năs ture l
În fruntea e diţi e i din 1635 a „Molitvenicului " tip ă rit la
Cîmpulung, dedicate „prealuminatei steme a milostivilor
Domni J3asarabi" şi redactarea - cpig rafică şi piastică -
a pisani ei fostei mănăstiri Măx in eni din zona Rîmnicului Săr at .
Apropierea nu se ju s tifică num ai ca fapt În sine - deşi
şi acesta îşi are importa nţa sa - cît mai ales pe planul rea-
li zării plastice a unei suite de pisanii - atît în epocă cît şi
ulterior - pu,ternic marcate de nevo ia de reprezentare aco r-
d ată tot mai manifest acestei zone de decor inv estită cu
funcţi a deloc de neglijat În ep ocă, a p reze ntării meritului
ti toririi unei biserici.
Măxinenii , ridic a ţi În 1638 de Matei Basarab În locul
„unei biserici mici, de nuiele, lipită cu lut"2, Filipeştii de Tîrg
- ctitoria de 1641-42 din Prahova a bogatului Postelnic
Constantin Cantacuzin o ş i a vecinilor săi de mo şie , boierii
Filipe ş ti 3 , ş i schitul Pinul - ce înlocuieşte În 1647-1648,
din po.run.ca aoeliui aşi Ma•tc·i Basarab, În ţinutul Bu ză ului o
b.is·e ricuţă mai ve:che'' - , fac - prin p i:>aniile lor - obiectul
ar·t~co lului de faţă (fi g. 1, 2, 3).
în fapt, de la toate aceste trei biserici nu au r ă mas decît
pisaniile, restul fiind distru s În timp ş i în Împrejură ri dife rite.
Prima ş i ultima se p ăs trează în colecţ ii muzeale, cea de-a
.doua - Încastra tă În pridvo rul noii biserici din Filipeştii de
ThgS.
Cele trei pisanii alcătui esc un grup aparte care, comyozi-
ţional, se detaşează cu pregnanţă de toate celelalte realizari de
acest gen din arta Ţării Rom â neşti . î n limitele unei cronologii
largi ş i ale unui spaţiu geografic destul de Întins, ele se în-
rudesc prin structura compoziţion a l ă, pri n folo sirea unor ele-
mente de detaliu identice, prin te hnic ă ş i impres ie general ă şi ,
la urm ă, dar nu În ultimul rînd - prin semnifi caţi a pe care
aceste elemente le-o conferă.
Ceea ce fr ap ează chiar la o examinare sumar ă este simi-
litudinea în compoziţie (fig. 1, 2, 3): un cadru - marcat
pril1ltr-un decor Horal - Ît1100111 jură tex·tul pe •tJr.ei laiturj; în
colţuri , În spaţii anume delimitate de linii În relief, apar sim-
boluril e celor patru evangheli şti; adiacent laturii inferioare,
un medalion - diferit ca formă - c reează o p auză şi un ac-
cent toto d ată În cîmpul dens al textului. Elementele specifice
se grefează pe această sc hem ă comună : vari et atea motivului
flor al de la ancadramentul general; cadrul unghiular corect
trasat al spaţiilor destinate simbolurilor evangh eli ştilor - la
Măxineni (fig. 1); arcul de cerc stîngaci desenat ce taie f iecare
unghi al cadrului - la celelalte do uă (fig . 2, 3); medalionul
patrulob prelung cu chenar În relief purtînd o in sc ripţie dedi -
catorie - la Măxineni , potcoava terminată În aco ladă cu ca-
drul rezervat În grosimea pietrei la Filipeşti şi la Pinu. Dar,
dincolo de aceste elemente ce tin de te hnic ă şi de abilitatea
meşterului , conţinutul acestor medalioane particularizează atît
fiecare pisanie, cît şi - prin preze nţa ş i a imaginilor simbo-
lice ale ev angheli ştilor - grupul întreg.
• Prezentul articol reprezin tă textul comu nică rii ţin ută în ziua de
20 noiem brie 1974 în cad rul Sesiunii tinerilo r cerc etători di n DPCN.
1 Traducerea publi cată în Al. P iru, Istoria literatrtrii române . I. Pe-
rioada veche, Bucureşti, 1972, p. 272-273.
2 Textul pisaniei a fo st publicat de N. Iorga, Inscripţia de la Măxi­
neni, „BCMI" , 1923, nr. 1, p. 97.
3 N. Iorga, Inscripţii din bisericile României, II, Bu c ureşti , 1908,
p. 162.
4 Inscripţiile medievale ale României, vol. I, Oraşul Burn reşti, Bucu-
re şt i , 1965, p. 481.
5 Pisani a de la Măxineni - În c olecţi a m ă năstirii Sinaia, pisania de
la Pinu în Lapidariumul Muzeului de istorie al R. S. R omânia.
73
http://patrimoniu.gov.ro
În patrulobul pisaniei de la Măxineni apare stema Ţă rii
Rom â neşti completată în partea superioară de o coroană sus-
ţinută de doi îng•eri. Cu unel.e mi1 c i cLufor,e nţe de trntai1.1e, ima-
ginea se repe tă la Pinu. La Filipeşti, surprinzător la prima
vedere, imaginea este total diferită : scena Adormirii Maicii
Domnului sc ulptată Într-un relief foarte plat.
Analiza co mpo ziţiei , a iconografiei şi a tehnicii ş i plasarea
celor trei pisanii În contextul mai larg de gîndire şi creaţie al
epocii lui Matei Basarab, ne-au condus la fo rmularea cîtorva
ipoteze pri vitoare la originea şi circ ul aţ i a unor motive şi
scheme compoz iţi onale şi la des lu ş irea semnifi caţi i lo r pe care
acestea le dobîndesc În e pocă şi mai tîrzi u.
Fără a merge pe lin ia că ută rii cu ori ce preţ a analogiilor,
două lucruri frapează de la Înce put În aspectul celor trei pi-
sanii : Înrudirc:t de stru c tură compoziţi on al ă ş i de detalii cu
unele broderii şi impresia gene r a l ă de placă de gravură pen-
tru pagina unei cărţi .
D reptunghiul ori zo ntal al cîmpului şi raportul dintre di-
mensi unile laturilor, cadrul decorativ, un ghiurile tăi ate de
benzi În relief ce reiau chenarele rezervate in scripţiil o r, delimi-
tînd spaţiile ce conţin simbolurile evangheli ştilor, prezenţa în-
gerilor purtători de obiecte simbolice ne duc cu gîndul la
ep itafele moldoveneşti din secolele XV şi XVI (fi g. 6).
Rel aţ i a cu artele decorative se poate extinde ş i la asemă­
narea compoziţională şi uneori de detaliu cu ferecăturile de
cărţi , la rîndul lor înrudite cu structura paginilor de titlu din
diferite tip ărituri . Imaginea A dormirea Maicii Domnului -
foarte fre cventă În micile spaţi i rectangulare ce formează che-
narul acestor fe recătu ri ar putea fi pusă, eventual, în legătur a
cu aceast a.
În rudirea cu tip ăriturile epocii este o altă observaţie demn ă
de menţionat. Făcută deja de T eo dora Voinescu cu referire la
pona<lur.ile b.rînoovene şti 6, ea v.iZJează aÎlci nu ol'ig.inea un or
motive decorative, ci o anume structurare a materialului gra-
fic ş i imagistic. Compo ziţi a prez intă asem ă nări cu paginile
de titlu ale unor cărţi ce circulau în prima jumătate a seco-
lului al XVII-lea În lumea o rto doxă, pisaniile combi-
nînd cele două tipuri de cadru p atrulater (cel floral geometri-
zat şi cel figurativ cu scene ş i personaje minuscule) , un text şi
o s te mă. U neori stema se afla, În aceste tipărituri , pe versoul
pagin ii de tit1u.
La asemănarea cu cartea contribuie şi tehnica utili zată : un
relief scund, tăios, cu numai do uă planuri - unul de fond, al
doilea al sculpturii - , cioplitura netă, cu curbe bruşte, co-
mună atÎt im aginilor figurative şi decorative CÎt şi literelor
pisaniilor.
Dar capitolul con tamină ri-înrudiri nu se opreşte aici .
Forma qu adrilobată gene ral ă şi conţinutul - stema ţării -
medalionului de la Măxineni - pr.i11111ul din seci·e - 001nduc
cu gîndul la stemele moldovene cioplite În pi atră plasate nu-
mai la Întrările în in cintele unor cetăţi şi m ă năstiri sau pe
turnurile clOJpoitruţă (o excc.pţie consti•tuind-o pisania de la Sf.
Dumitru din Suceava). Cea mai apropiată - ş i În timp şi în
spirit - este cea de la m ănăstirea Dragomirna, pusă de Mi-
ron Barnovsk.i 1a term ~namea incjruuei, În 1627 (f,ig. 5).
Cîteva fapte de istorie culturală generală sau conjunctu-
rală ar putea veni În sprijinul argumentaţiei cu privire la ori-
ginea şi semnific aţi a elementelor particulare ale pisaniilor de
care ne ocupăm.
Este binecunoscut pentru epocă noul avînt al tiparului,
care are drept consecinţă editarea În ţările române a unui
num ăr important de cărţi , de toate felurile, cărţi destinate
programatic unei largi circul aţii ce trebuia să înglobeze nu
numai medii, dar şi zone geografice şi etnice diferite. C artea
ilustrată cu gravuri - tot mai frecventă - facilitează vehi-
cularea unor motive, care, cu timpul, nu numai că se genera-
lizează, dar pătrund şi În alte genuri ale artei, îmbogăţin du-le
iconografia.
6 Teodora Voinescu, Observaţii ampra stilului brincovenesc. Portalul,
.SCIA - seria a rtă pla stică" , XV (1968), nr. 1, p. 3- 24.
Fig. I. Pi ~ a n ia fo stei 111ăn ă s tiri din Mă x ineni. Fig. 2. Pi sani a bise ri cii d111 Fi lipeşrii de T îrg.

Legat de aceeaşi frecv eni·ă a un or preocupări de difuzare secolului al XV-lea de la clopotniţa m ănăs tirii Dealu, simple
a c uno ştinţelor prin intermediul că rţii ne apare marea varie- p eceţi în piatră ale comanditarilor de rang voievodal, şi apro-
nane de portrete voievodale prczc nuatc În medalioane gravate, pi erea în spirit cu pisania bisericii Sf. Dumitru din Suceava.
efigii ofi oiale de certă influenţă ren aisce n6s tă, în so ţite de steme Glorificarea pe această cale literară este sp eci fic ă epocii
şi in oripţii .nominali zînd perso najul .~ i funcţiile alc7. Semni- pc plan european, dar transpunerea ei În plastica unui portal
fi caţ i e acestor in sc ripţii - redactate în l at in eşte - ca ş i de biserică o inovaţie în Ţara Românească, a cărei se mnifi caţie
fap tul c ă reprez intă lu cră ri de comand ă, În ateliere occiden- um an istă trebuie relevată.
tale, nu t:rcbuic să scape atenţ i e i. Aşa cum remarca şi D an Horia Mazilu în recentul studiu
Frecvente pe versoul paginilor de titlu în tip ă riturile po- consacrat lui Udri şte Năst urel 9 , elogiul lui Matei Basarab nu
lone şi kiev iene, versurile dcd:catorii la o stemă - uot de or- este numai cel m ărunt, dictat de Înr udirea personală, ci glori-
g inte renascen ti,stă - nece ită În ace t context un comcnvariu ficarea individului şi a neamului să u , o aluzie la tentativa de
apa rte. po liti că independentă faţ ă de turci a vo ievo dului fiindu -i
Spuneam la început că nu Întîmp lător compoz iţi a „primrt- implicată.
hti stihvtitor cielt clin literat vira româ nă" (c um 11 numeşte Şi poate nu Întîmplăto r , ilustrarea plastică a acestor ver-
George Că l inesc u 8 pc Ud ri şte Năsture l , autorul citatelor ver- suri apare pentru prima dată pe un mon ument ridicat nu
s ~ri)'. preccde În timp apariţia stem ei lui Matei Basarab pe o departe de locul Întîiei lupte cu Vasile Lupu cel supus tur-
p1sa111c. oilo1r 10.
A fo st s ublini ată adesea incidenţa dintre anumite punct!.'
1n aces t cns, treb uie făc ută deoseb irea cu stemele de pe din programul politic al lui Matei Basarab şi cel cultural,
z idurile moldovene sau chiar cu cea prove nind de la s fîrşitul
pe linia aceloraşi preo c up ă ri , similar rezolvate, ale lui Neagoe
Basarab.
7
Sînt binecunosc ute portretele voievoda!e (Marei Basa rab, Vasile Sprijin al popoarelor ortodoxe din Balcani, adept al unui
Lupu, Gheo rghe tef an, Mihnea III), în epocă existînd ş i efigii ale 111 a-
ril or boier i, cea a Postelnicului Co nstantin Ca ntac uzi no fiind cea 111a1 panortodoxism politic slujit de cartea sl avonă şi apărător Întru
s~ 111nifi c at iv ă . acestea al purităţii cred;nţe i În luptă cu te nd: nţele refo rmi ste
6 George 'ă l i ne sc u , fswria lit erawrii rolllâlle de La origini p:11,; în tot mai manife ste printre teologii epocii , este fire sc ca Matei
preu111, 13u c ure~ti, 1941, p. 52. Basarab să cea r ă sau să admită pre zenţa pe unele portaluri ale
epocii a simboluri lor evang heli ş tilor - imagini concretizate
l'ig. 5. Pi s:t ni a incintei 111 ă n ăs tirii rago 111irna. ale purei Î nv ă ţăt uri cristologice. Jn ace laşi spirit ar putea
fi interpretată imaginea A dormirii Maicii Dommtlui - origi-
nală ş i unic ă s inteză , la F ilip eşti , Între icoana de hram şi
pisanie 11 .
Din analiza celor trei pisanii, mai pot fi relevate cîteva
aspecte ma.i mărunte. Anume particul arităţi lex icale din re-
dactarea primei pisanii - cea de la Măxineni - ( pentru me
mea, acepentru aceea) , ne fac să-l b ănuim pe cioplitor a fi
fost un moldovean, fapt cu totul plauzibi l dată fiind apro-
pierea de Moldova. în acest context, prezen ţa atîtor elemente
prezente În arta moldovenească nu ne surprinde, Întrucît În
această ţară arta broderiei tradiţionale continuă să înflorească,
iar stemele săp ate În piatră se înmulţesc. Cu atît mai mu lt
cu cît, unele s tîngăcii În tratarea corbului cu aripi des făşurate
ni-l văde~c pe cel puţin fami liarizat cu imaginea de pe stema
munteana.
Aceea şi ordine În plasarea în unghiurile dreptunghiului a
simbolurilor evangheliştilor (cea considerată a fi cea crono-
logică a apariţiei Evangheliilor) ca . i repetarea parţială a
motivului fl oral clin chenarul de la Măxineni la Filip eşt i şi
apariţia aici şi a unor elemente ce vor fi reluate la Pin1.1
întă resc ideea de fili aţi e .
Un alt fapt este apariţia la un interval de CÎţiva ani, tot
În ţinutul Buzăului , a aceloraşi compo ziţii şi motive decorative

9
Dan Horia Mazilu, Udrişte Năsturel, Ed. Minerva, Seria Uni versi·
ras, Bucureşti, 1974, p. 74-76.
10 Istoria României, vol. III, Bucureşti, 1964, p. 167.
11 In acest sens, numărul de hramuri dedicate Maicii Do111nului în
epocă este destul de ridicat (v. Voica Maria Pu şcaş u, Biserici, ctitori,
hramuri 2n sec. X IV-XV!/, Comunicare la Sesiunea jubiliară a DMIA
din febr. 1973), Înseşi bisericile de la Filipeşti şi Pinu fiind un exemplu .

74

http://patrimoniu.gov.ro
l'ig. 3. Pisan ia sc hitu lui Pi nu. l'ig. 4. I ctali u din pi ~ an 1 a bi~eri c ii din C herghi1a.

<le la Măx ine ni , la un mon ument modest, dar tot ctitorie voie- oa ră celui de la Stelea, în d eobşte considerat a f i primul
vodală, construit sub sup ravegherea unui ispravnic unic, căci de aoes1t fel În Ţa ra R omâ nea că 12.
inscripţiil e îl dese mnează cu acel aşi nume ş i acelaşi rang: Radu O soluţi e interm edi ară parc a f i portalul dintre pron ao$
vei căp ita n. Dar nercpcta rea inscripţiei În jurul stemei ş i o şi nao s de la Go leşti (1646). n ancadrame nt bogat cu ba-
tratare mai fru s tă a reli efu lui dovedesc o a ltă mîn ă în alcă­ ghete, ce Închide Între vîrful acoladei şi o mulură orizontal ă
tuirea pisaniei, a unei persoane nefamili ari zate cu u zanţa co rbul Ţăr ii Ro m â ne ş ti , este surm ontat ele o pisanie cla s i că ,
benzii purtătoare de text votiv şi, În acelaş i timp , ciop litor lip sită de cadru propriu ş i cu tex t conunuu.
mai puţin experimentat, care exec ută la cere re, dup ă mod el,
pisan ia de la Pinu. *
* *
* * Revenind la cele trei pisanii ele care ne-am ocup at, remar-
* căm că din structura lor co mp oziţională nu se perpe tuează şi
Deosebirea de gînd ire ce a condus la repreze ntă ri diferite d ezvoltă decît elementul purtă to r al unei noi gîndiri : stema,
in medalioanele celor trei pisanii este În măs ură să ne indice cu tot ceea ce se mnifi că ea.
şi consec inţe l e importante în rezolvarea unor probleme simi- Figurile eva ngheli ştilor - imp ortante la un moment dat
lare În tot secolul al XVII-iea şi parţi al in cel de-a l pentru Încă rcătu r a s imbolic-militantă ce-o purtau - sînt p ă ră­
X VIII-lea. site, pentru a nu fi regăs ite decît o s ingur ă dată , tîrziu, În tr-o
R emarcabilă pre ze nţă doar la ctitoriile voievo dale, corbul a ltă fo rm ă, dar poate cu acelaş i mesaj, la ctitoriile spătar ului
ş i coroana - elemente rezultînd din simplificarea compoz iţi ei M ih ai l Cantacuzino.
iniţial e - nu apar În mod firesc la ctitoria boierească. Si - R eali zarea celor trei pisa nii , favo riza te de prezenţa unui
ternul se va perpetua atît la unele ctitorii ale lui Matei Basa- spirit umani st În continu ă asce nsiune în epocă, de ci rcu laţi a
rab (G herghiţa) cît şi la cele din v remea lui Şe rb an Cantacu- că rţii ca re ve hic ul ează atît motive ş i soluţii decorative cît şi
zi no (Bise rica Do,amne i, Goumoe.ni) . La ocioorjj1le fami,Li il.or un gust sp re narativ, popular ş i fru st, d ezvă lui e un aspect
hme.r,eşt! - în sp eţă ale Cant ac u,zinilor, singm.ii ,ca;r,e îşi perm it nou din arta primei faze a domn iei lui Mate i Basarab, fază de
să introducă un Însemn heraldic În portal - ea va fi înlo- tatonări şi că utări despre care ştim încă prea puţin .
c uită cu acvila bicefală, În alt chip integrată în compoziţi e,
îmbinîndu-se cu cadrul decorativ (Afum aţi, Filipeştii de Pă­ 12 Rem arca - făcută la disc u ţiile de dup ă susţi 11ere a co muni cării
îi aparţi n e prof. Vasi'e Drăg u ţ, ă ruia îi adu cem mul ţ umirile noast re.
dure, F undenii Doamnei, Comana).
O problemă interesantă ridică pisania de deasupra porta-
lului bisericii Stelea, din Tîrgov i şte, ct itori a din 1645 a lui
Vasile Lupu, p ortal considerat ca Început de drum pentru p ă­
trunderea În decor aţ i a din Ţara Românească a formelor sculp-
turii goti.ce tîrzii În pia<tră veni1ue p~~n filieră moldovenească.
Apa riţi a În centrul cîmp ului textului a stemei Moldovei, fără
un cadru izolato r şi fără in scripţie , ar putea fi mai curînd
un reflex al unui obicei Încetăţenit în Ţara Rom â n ească decît
perperou:area tradiţi e i moldoveneştii, Î:nti11udit ~a b:iiser~ca T,rei
J,e rarhi din Iaşi stema apar·e toit pe turuml clopo1tni1ţ,e i , con-
form tradiţi1eii şi nu în p or.talul bi,seri,oi~ .
Fig. 6. Epitaful de la m ănăstirea Neamţ, 1437.
Este de mult cunoscut fap tul că În epoca lui Matei
Basarab căutările pentru rezolvarea portalului sînt numeroase,
iar rezultatele, ch iar şi dup ă adoptarea şi adaptarea soluţiilor
moldoveneşti, variate.
T ipul de pisanie de care ne ocupăm, cu caracteristicile dej a
amintite, nu se putea compune cu portalul bogat, cu baghete,
de influenţă moldovenească. Relieful scund al decorului pisa-
niei - inspirat din anume prototipuri nearhitecturale - şi
jocul de umbre şi lumini al mulurilor gotice nu au putut intra
Într-o sinteză viabilă, fiecare dintre cele două elemente urmînd
să se dezvolte independent.
Tot u şi , treb uie remarcat că placa de piatră a pisaniei de
la Filipeştii de Tîrg prezintă Încă partea s up erioară a unui
ancadrament cu baghete, deci că soluţia a fost Încercată, dar
că apoi s-a renunţat la ea. Ea reprezintă din cîte ştim astăzi
prima atestare a unui asemenea tip de ancadrament, anteri-
• 75

http://patrimoniu.gov.ro