FORMAREA POPOARELOR MEDIEVALE

A.Europa: germanice, romanice si slave

-intre secolele IV-XIII=> noi configuratii etnice si demoocratice -

dezagregarea imperiului Roman

-constiuirea unor entitati statale

-noi spiritualitati si culturi
-noi mentailtati , cunostinte si prejudecati

a.Popoarele germardce
-au plecat din Peninsula Scandinavica
-organizarea :obstea sateasca
-impartire - anglii si saxoniiiin Britania
- alamanii si francii in Galia
- vandaiii si alanii in Spania si Nordul Alpicii ,Panonia ,Dacia ,Balcani si italla
-amenintare: confederatii ale germanicilor(burizhezii,vandalii ,gotiil)
-au luat contact cu populatlite apartinand nomazilor iranieni(alanii)
-in centrul si nordul Europei = olandezii , danezii , norvegienii , suedezii , germanii
- in Britania - poporur englez
b.Popoarele romanice
- isi au originile pe intinsele provincii ale fostului imperiu Roman->popoarele romanice:
Italienii, Francezii ,spaniolii, Portughezii si Romanii
-aceste popoare au asimilat Limba Latina populara si cultura romana
•in secolete VIl -lea -al IX -Lea,procesuL de formare a acestor popoare a fost
finalizat,aparand si primele texte scrise in noile Limbi

c.Popoarele slave
-populatie de origine indo-europeana
-s-au format pe un teritoriu vast, In nord-estull continentutui european
 -incepand cu secolul al V-Lea, slavii s-au deplasat pe 3 directii rasarit,apus si sud
-slaii de rasarit extinsi pana la fluviul Volga, au asimilat populatiiile turco-mongole si
au constituit popoarele:
- bieiorus
- rus
- ucrainian
slavii de vest. migrati in zonele central-europene,pana lz Elba au format popoarele:
• ceb • slovacri • polon
-slavii de sud au supus limensul dunareom unei presiuni puternice
stabiliti masiv in Peninsula Balcanica in 602. au dislocat romanitatea de de pe malurile fluviului
-in dreapta Dunarii s-au format popoarete: bulgar,croat si sarb
-slavii i-au asimilat pe vechii bullgari de neam slavizandu-i
FORMAREA POPORULUI ROMAN SI A LIMBII ROMANE
-300 d. Hr. Scytia Minor (Dobrogea) devine provincie distincta in imperiu
-sec IV - VII d. Hr. contacte militate, economice si religioase intre Constantinopol si Nordul
Dunarii
-sec VII constantinopolul pierde controlul asupra frontierei dunarene => slavii disloca
romanitatea sud - dunareana
-cca. 850 prima mentionare a romaniilor sud-dunareni „Vlahii de la Rynchos"
-cca. 900 primele „taei" romanesti de N de Dunare => „ducatele" din Transitvania
A.Sigiliul Romei
-stapanirea romana in Dacia 106-271
-implantarea rapida a civitizatiei urbane a Romei in noua provincie
-colonizarea masiva a provinciei
-ridicarea unor colonii si municipii
-construirea unei retele de cai de cornunicatii si a zeci de castre
-populatia dacica este patrunsa ireversibil
B.Daco-romanii intre noua Roma si migratori
-parasirea Daciei de catre autoritati si elita sa social-politica
-stingerea rapida a vietii urbane -„Recompensa rurala” a daco-romanitor -revenirea
La tormele de vita agro-pastorata pieromana
-vocabularul roman nu a pastrat terrninologia latina a vietii urbane
-sec IV-VII = o cultura materiala autohtona puternic patrusa de influente romane
-ceramica romano-bizantina
-influente ale fondului preroman
-„culturi materiate riord-dunarene"
1.Bratei-Moesti(Transilvania)
2.Ipotesti-Candesti(Muntenia si Oltenia)
3.Botosani(Moldova)
-de La Constantin cet Mare(306-337) la lustinian (527-565) imperiul consolideaza
frontiera dunareana si inalta castre si valuri de aparare in toata Campia Romana, de
La Severin La Nistru
-in Moldova meridionala , intre Siret si Nistru, Constantinopotul detine „colonii" si
„orase" pana la sosirea protobulgarilor lui Asparuh -680 -soldatul , negustorut si
misionarul continua opera de romanizare in regiunite carpato-dunarene in noile
conditii istorice
-pe parcursul unui mileniu se perinda: goti , huni , gepizi , avari , bulgari si
pecenegi,cumani si tatari
-cu exceptia slavilor,ceilalti au stapanit numai regiuni periferice
-bilantul raporturilor daco-romane cu migratorii a fost degraba negativ,cu exceptia
cazutui stav
-intre romanii crestini si migratorii pagani a existat o convietuire razboinica sau
pasnica,niciodata o simbioza cu atat mai putin o integrare a celor 2 comunitati
-absenta oricaror urme ale celor mai multe popoare migratoare in limba romana
-chiar si in cazut staviilor,bilantul ar fi fast acelasi daca in sec X nu ar fi avut toc
cresterea lor in ritual ortodox
-abia dupa aceasta data se poate vorbi de a influenta reala a slavilor in vorbirea si in
institutiile romanesti.cu pretul asimilarii lor rapide in masa autohtonitor superior
numeric

C. Nasterea poporului roman Si a limbii romane

-La capatul unei tungi evolutii a daco-romanilor=> anul 800 marea sinteza etno -
lingvistica era o realitate
-In imperiul universal al Romei,numele de roman avea o acceptiune
politica,juridica,culturata si religioasa, niciodata etnica
-dupa intrarea in stapaniri „barbare" , numele de roman are o acceptiune gentilica,
etno-lingvistica ,indicandu-le limba si originea in opozitie cu neamurile migratoare
vecine
-In cazul daco-romaniilor , numele de romani => are un intetes etnic, „national"
-Fata de migratori,pana in sec X un alt etement defineste identitatea „nationata" a
daco-romanilor=> apartenenta la comunitatea crestina
-V. PARVAN: „romanismui si crestinismul nostru sunt nascute si crescute in chip
firesc si traieste in Dacia Lui Traian"
-Scytia Minor: martfri crestini cca. 300 d.Hr.
-pentru sec IV - VII bogatia marturiilor asupra vietii crestine dintre Dunare si Prut
este coplesitoare, episcopii de aici prezenti la Conciliul de la Nincia
-14 episcopate,40 de basitci pateocrestine
-cei mai irnportant argument pentru vechimea crestinismului la romani este
terminologia crestina in romana mai veche si mai populara in raport cu celelalte limbi
romanice: „Dumnezeu" , „Cruce", „Biserica", „Sfant" , „Inger" , „,Martir" etc.
-momentul stabilirii trasformarii latinei dunarene in romana =› 850 „viachorynchini"=
„valahii de pe raut Rynchos" => poporul roman aparuse deja in sec IX -limba romana
:
-diatecte: dacoroman, aroman, megteno-roman ,istro-roman
-60% cuvinte de origine latina;
-10% din fondul activ origine nelatina

-adstratul slav 20%si lexicul limbii romane

-imprumuturi grecesti , maghiare , turce , neologisme

 Europa Romanica si Europa Gotica
A. Romanicul
- lumea europeana
Caracteristicile stilutui romanic
ln construirea unui edificiu romanic s-a marit aria transeptului, s-a prevazut spatiul
pentru marile coruri calugaresti, s-au asezat cateva absidiole ce slujeau drept capele.
Spatiul din juruţ altarului a fost extins. Altarul era despartit de ambulatoriu, care il
inconjura cu mai multe coloane frumoase si zvelte. Ele purtau capiteluri purtate cu
maiestrie. De obicei partile scuiptate erau vopsite in culori si biserica avea contraforti
exteriori care sa sprijine bolta navei.
B. Goticul
- ln Franta, in Anglia
Pentru prima data, cu adevarat, arhitectura gotica isi face simtita prezenta in pronaos
si mai ales in jurul corului, in deambulatoriul, unde bolta in cruce pe ogive este
sistematic legata de folosirea arcului frant. Zidurile, aI caror rol de sustinere este
diminuat, sunt strapunse de golurile ornate cu care permit o iluminare abundenta.
Acest fel de a construi face scoala; arhitectii isi bazeaza lucrarile pe trei esentiale:
marirea deschiderilor, cresterea inaltimii eddiciului si cautarea unui spatiu omogen.
Ordinul cisterian a adoptat, la randul lui, fara reserve, goticul, caruia ii apreciaza
puritatea si simplitatea. Anglia este prima tara din Europa care reia inoirile franceze,
datorita arhdectutui GuIllaume de Sens, constructorul catedralel din Canterbury
(secolul al XII- tea). Acest stil care alatura rnodelelor franceze traditia decorativa
engleza este numit Early English
Specificatii
Inattime: 64 m (pana in varful turlei mari)
Turle: 8
Materiale: piatra de Baciuri Bompotoe
Arhitectura medievala romaneasca
Artlitectura medievala romaneasca prezinta particularitati stilistice, in functie de
apartenenta ia una dintre cele doua mari arii cultural — spiritual eoropene: a
crestnismului rasaritean si a celui occidental. Arhitectura medievala romaneasca a
fost o creatie noua, cu trasaturi proprii, care a dezvoltat un stil originai in aceasta
zona.
Manastirea Moldovita
Informatii generale
Confesiune:Ortodoxa
Hram : Buna vestire – 25 martie
Ctitor: Petru Rares
Tip: maici
Datare: 1532
Localizare
Tara: Romania
Localizare: Vatra Moldovite, judetul Suceava
Manastirea Moldovita este una dintre vechile asezari calugaresti, cu un important si
glorios trecut istoric, strajuitoare de veacuri la hotarul Moldovel de nord, situata in
comuna Vatra Moldovitei, la o distanta de aproximativ 15 km de comuna Vama.
Biserica pictata a manastirii este inscrisa pe lista patrimoniului cultural mondial
UNESCO.
Catadrala ortodoxa din Clui
Informatii generale
Localizare: Cluj — Napoca
Judet: Cluj
Cult: ortodox
Descriere architecturala:
Stil architectural: bizantin
Data finalizarii: 1930
Arhitect: George Cristinel si Constantin Pomponiu
Catedrala ortodoxa din Cluj (Catedraia orkodoxa a Vadului, Feleacului si Clujului),
situata in Piata Avram lancu, a fost ridicata in perioada anilor 1920 1930, imediat dupa
unirea Transilvaniei cu Romania. Este unul dintre principalele edificii religioase din
municiplul Cluj. Are hramul 'Adormirea Malcii Domnului. In anul 1873, odata cu
ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, Iacasul de cult a
devenit catedrala arhiepiscopala. Din anul 2006 edificiul serveste drept catedrala a
arhiepiscopului Vadului, Feleacului si Clujului, care este totodata si mitropolit al
Maramuresului si Salajulul.
Este in prezent a treia catedrala din Romania ca inaltime dupa cea ortodoxa din
Timisoara si cea evanghelica din Sibiu. De asemenea, este clasata ca monument
istoric.
Catedrala Notre Dame de Paris
Informatii generale
Confesiune: romano— catolica
Hram: Sfanta Maria
Tip: Catedrala
Anui sfintirii : 1182
Perloada constructiei: 1163 – 1345

Localizare
Tara: Franta
Oras: Paris

Date despre constructive

Stil architectonic: gotic
inaltime maxima: 90m
Catedrala Notre Dame din Paris (Catedrala Doamna Noastra, in romana, cu referire la
Fecioara Maria) este un monument al arhitecturii gotice timpurii din Franta, sediul
Arhiepiscopiei Parisului.
Catedrala se alla pe lle de la Cite in centrui Parisului.