Sunteți pe pagina 1din 4

LEZIUNILE nervilor periferici

Pot sa fie izolate (nevrite) sau bilaterale si simetrice (polinevrite) sau bilaterale si asimetrice
(polineuropatii). Se întalnesc atat tulburari motorii, cat si senzitive.

NEVRITE

Nevritele au o distributie senzitivo-motorie, particulara fiecarui nerv, deosebita de cea


radiculara metamerica.

Ele se datoresc unor viroze, compresiuni (fracturi, tumori) sau unor traumatisme ale nervilor.

Cele mai întalnite nevrite sunt urmatoarele:

Paralizia faciala (afectarea celei de-a VIl-a perechi de nervi cranieni), caracterizata prin
stergerea cutelor fruntii de partea bolnava, imposibilitatea închiderii complete a ochiului,
deviatia gurii spre partea sanatoasa, imposibilitatea de a fluiera.
Etiologia este variata: infectioasa, tumorala, traumatica. Cea mai frecventa cauza ramane cea
afrigore, virotica, cu evolutie în general buna în urma unui tratament cu vitamine din grupul B,
vit. PP, corticoterapie, Glicocol si electrostimulare.

Paralizia nervului radial este o paralizie a extensorilor si duce la aspectul de mana "în gat de
lebada", mana cazand în flexie pe antebrat.

Strangerea pumnului se face în flexie palmara, extensia degetelor este dificila, iar extensia
mainii pe antebrat si supinatia antebratului (miscare de rotatie externa a antebratului, care aduce
palma dinspre spate spre fata atunci cand bratul se afla in pozitie verticala sau din jos in sus atunci
cand bratul se afla in pozitie orizontala ) sunt imposibile. Tulburarile de sensibilitate apar pe fata
dorsala a mainii, în teritoriul primelor trei degete.

Paralizia radiala poate fi generata de luxatii, fracturi, tumori, traumatisme, nevrite toxice,
compresiuni prelungite ale nervului pe fata interna a bratului în timpul somnului.

Nervul SCIATIC – este format din doi nervi

De la L5 pleaca nervul Sciatic popliteu extern (SPE).


De la S1 pleaca nervul sciatic popliteu intern (SPI)

Cei doi nervi se unesc la nivelul bazinului si formeaza trunchiul unic sciatic in cadrul
caruia fiecare nerv isi pastreaza individualitatea. Deasupra fosei poplitee cei doi nervi
se despart. Lezarea trunchiului cu paralizia totala a sciaticului este rar intalnita.

SPE
Motor:Asigura flexia dorsala si eversia plantei precum si extensia degetelor
Senzitiv: inerveaza tegumentul de pe fata anteroexterna a gambei, glezna, fata dorsala
a piciorului si halucele.
Paralizia nervului sciatic popliteu extern duce la paralizia flexiei dorsale a piciorului si
degetelor si la atrofia antero-externa a gambei. Bolnavul "stepeaza" în timpul mersului si nu
poate bate tactul cu laba piciorului. Se impiedica de propriul varf de picior. Piciorul atinge solul
întai cu varful si apoi cu calcaiul.

SPI
Motor: Asigura flexia plantara (extensia) si flexia, abductia si adductia degetelor.

Senzitiv: inerveaza tegumentul de pe fata posterioara a gambei si gleznei si fata


plantara a piciorului.

Pareza de SPI se caracterizeaza prin mers talonat (izbeste solul cu calcaiul) iar mersul
pe varfuri este imposibil.

Alte nevrite

Paralizia nervului median este o paralizie a muschilor flexori mai ales ai indexului, medianului
si ai eminentei tenare. Se caracterizeaza prin deficit motor la nivelul degetelor, în special al
policelui, cat si prin atrofia eminentei tenare, mana luînd aspectul de "mana de maimuta". Flexia
indexului este imposibila, iar a degetului median este dificila. Apar si tulburari de sensibilitate
(hipo- sau anestezia fetei palmare, în special a primelor trei degete).

Paralizia nervului cubital se caracterizeaza prin aspectul mainii - "în gheara cubitala"; miscarile
de lateralitate ale degetelor sunt imposibile. Flexia primei falange si extensia ultimelor doua
falange sunt imposibile la inelar si auricular.

Tratamentul paraliziilor nervilor


Este în primul rand etiologic, eventual chirurgical sau ortopedic.
Se mai recomanda vitaminele din grupul B, corticoterapie, fizioterapie (ionizari, bai galvanice,
mecanoterapie), masaje si cultura fizica medicala.

POLINEVRITELE

Polinevritele sunt afectiuni ale nervilor periferici, bilaterale si simetrice, caracterizate prin
tulburari motorii, senzitive si trofice.

Dupa etiologie se deosebesc:


polinevritele toxice (datorate diferitelor intoxicatii: alcoolice, saturnine, arsenicale, sulfo-
carbonate, sulfamidice, hidrazidice, streptomicinice, barbinice),
infectioase (difterice, tifice, exantematice, gripale, tuberculoase, leproase),
metabolice (diabetice, uremice, casectice, neoplazice),
carentiale (avitaminoza Bb pelagra, beri-beri), alergice etc.
Anatomopatologic, exista leziuni la nivelul nervilor periferici, unde apar manifestari de nevrita
parenchimatoasa, cu leziuni segmentare ce alterneaza cu portiuni relativ normale. Apar uneori si
leziuni de nevrita interstitiala.

Simptome: debutul este uneori marcat de boala cauzala. Semnele principale sunt mai marcate la
membrele inferioare bilateral, simetric, predominand la extremitati si progresand catre radacina
membrelor.

Semnele principale constau în:


Tulburarile de motilitate: pareze sau paralizii flaste, de diferite intensitati, interesand
extremitatile membrelor. Forta musculara este foarte diminuata. Hipotonia musculara este neta,
atrofiile musculare importante. Datorita acestor tulburari, picioarele devin balante, mersul
capatand un caracter de stepaj (piciorul atinge solul întai cu varful si apoi cu calcaiul).

Tulburarile de sensibilitate sunt, de asemenea, simetrice si distale si se caracterizeaza prin dureri


si parestezii la extremitatile membrelor, dureri la presiunea maselor musculare, anestezie sau
hipoestezie.

Reflexele osteotendinoase sunt diminuate si uneori absente.

Deseori apar tulburari vasomotorii, edeme, cianoza, alterari trofice ale tegumentelor si fanerelor.

Polinevrita alcoolica este cea mai frecventa. Boala debuteaza prin furnicaturi, ameteli si dureri
musculare, adesea paroxistice, la extremitatile membrelor. Ulterior apare deficit motor, sub
forma de pareze sau paralizii flaste.

Mainile cad inerte, mersul este în stepaj, reflexele osteotendinoase sunt abolite, hipotonia
musculara este marcata, iar atrofiile apar rapid. în cazurile grave poate aparea o paraplegie
flasca.

Polinevrita diabetica apare la diabeticii netratati timp îndelungat. Intereseaza în special


membrele inferioare si se caracterizeaza prin absenta reflexelor rotuliene, tulburari de
sensibilitate, tulburari vegetative (transpiratii, tahicardie) si leziuni trofice.

Evolutia polinevritelor este în general favorabila, vindecarea producandu-se în cateva


saptamani, uneori luni, alteori chiar peste 1 an.

Polineuropatiile sunt prinderi difuze si asimetrice ale nervilor periferici. Apar în cola-genoze
difuze (periarterita nodoasa, lupusul eritematos diseminat), în tulburari metabolice (porfirie
acuta intermitenta) sau vegetative.

Tratament
1.Etiologic: tratamentul urmareste combaterea in primul rand a factorului cauzal.
- In polinevrite infectioase: antibiotice, seroterapie etc.
- In intoxicatiile cu metale grele: Edetamin (Agent chelator care are proprietatea de a se
combina cu ionii metalelor grele si de a forma complexe stabile, in care metalul este ascuns,
fara activitate ionica, deci netoxic. Edetamin nu este metabolizat in organism ci este excretat
prin filtrare glomerulara.)

2.Tratamentul igieno – dietetic general urmareste regenerarea nervilor si înlaturarea


tulburarilor provocate de agentii patologici. Pentru aceasta se administreaza vitaminele B1, B2
si PP (vitamina B3 sau acidul pantotenic sau niacina) în doze masive, Glicocol (activator al
metabolismului muscular).

In cazul parezelor pronuntate ale membrelor inferioare se recomanda repaus la pat, masaje si
miscari pasive. Fizioterapia (ionizari, bai galvanice) se aplica atunci cand faza acuta si durerile
au disparut.

3.Tratament simptomatic
Combaterea durerii prin analgezice si sedative completeaza arsenalul terapeutic utilizat.