Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.inst de Bord Si Punte General
1.inst de Bord Si Punte General
(note de curs)
1.1 Introducere
Nava este privita ca un sistem complex ce indeplineste trei obiective majore :
-Primul este destinat scopului navei de a transporta marfa sau a executa servicii,
ceea ce determina tipul de nava , zona de activitate .
-Al doilea obiectiv este legat de capacitatea navei de a naviga in conditii optime sau
speciale
-Al treilea scop il reprezinta asigurarea conditiilor de habitat si sigurantei
echipajului la bordul navei .
Toate aceste functii stau la baza instalatiilor navale , inst de bord si de punte .
Reglementarile de proiectare, constructive , expluatare sunt evidentiate de norme ,
reguli impuse de Autoritatile nationale si internationale (Registre de clasificare , ,
IMO, rezolutii SOLAS, MARPOL, etc.). Evident ca pentru fiecare etapa exista reguli
precise, delimitarea activitatii.
-Din punt de vedere a cadrului timp : Faza initiala proiect – sfirsitul expluatarii
navei .
-Din punct de vedere al locului : At . proiectare – santier – zona maritime sau
fluviala.
-Participanti la proiect sunt : armatorul , executantul ( priect si exe.), executantul
serviciilor , beneficiar si societaea de clasiicare .
Legatura dintre acestia se regaseste contractual , cauzal si temporal pentru fiecare
faza .
Toate aceste elemente enumerate mai sus au impact asupra intalatiilor navale (bord
si punte )
1.4.Tubulaturi :
Sunt elemente prin care circula mediul fluidul (compresibil sau
incompresibil) in conditii special de temp si presiune .
1.5.Armaturi
Sunt elemente ale instalatiilor de reglaj al parametrilor , inchidere ,
deschidere.
Ele pot fi cu: cep (gate valve)(15-20 bar), ventil (globe valve) ,
future(butterfly), bila(ball valve), flotor, valvule special (valvule ac , valvule
cu arc, valvule de siguranta, valvule spade sau ac,
Alegerea lor se face in functie de presiunea instalatiei .
Cuplarea a mai multor armature se face in casete de distributie sau manevra
numite MANIFOLD.
Armaturile speciale : filtre, sorburi , oale de condens.
Armaturi de bordaj sunt elemente de clasa .
1.5.1 Actionarea armaturilor .
Datorita spatiului limitat sau a gradului de automatizare actionarea
armaturilor se face mechanic, hydraulic , pneumatic, electric.
Armaturile pot fi NORMAL INCHIS sau NORMAL DESCHIS.
-Actionarea mecanica prin tije, pirghii, se poate si automatiza(dubla)
-Actionarea electrica se face cu ajutorul unui electromagnet sau
electromotor ce actioneaza tija armaturii , direct sau indirect.
-Actionarea hidraulica foloseste fluidul de transport sau circuit separat de
fluid.
-Actionarea pneumatica foloseste presiuni de pina la 30 bar
Protectia tevilor :
Protectia se face in mod general prin doua procedee:
a) vopsire si b) acoperire metalica si c) uleiere
a) Vopsirea se face in sistemul adecvat instalatiei respective repective. Se
folosesc vopsele cu unu si doua componente, Tubulatura in tancurile de ulei
si combustibil nu se vopseste.
b) Acoperirea metalica se face cu zinc prin procedee de decapare spalare
neutralizare si acoperire in baia de zinc a tevilor (peekling ). Stratul de
acoperire este in jurul valorii de 80-100 microni conf. Normei europene NE-
1461.
Daca din motive tehnice tevile galvanizate se vopsesc se aplica initial un strat de
vopsea de legatura (tie coat)care creeaza aderenta pe zinc.
In anumite cazuri locale se aplica la rece statul de zinc prin sprayere sau vopsire.
c) Uleierea de face prin speierea la interior a tevii cu ulei dupa decaparea ei in
atelier.
ACTUATORI
Pentru dezvoltarea fortelor si momentelor si realizarea miscarilor in sistemele
mecatronice se utilizeaza sisteme de actionare de cele mai diferite tipuri si forme de
energie. Pentru cuprinderea tuturor acestor dispozitive tehnice intr-o singura
notiune, se utilizeaza, termenul de actuator (de la v.eng „to act” = a actiona).
Definitie:
In general, prin actuator se intelege un subansamblu care converteste o forma de
energie (electrica, pneumatica, termica, chimica etc.) in energie mecanica. Structura
acestuia nu mai poate fi descompusǎ in sub-structuri decat cu riscul de a pierde
capacitatea de generare a miscarii.
Scop :
Miscarea simpla, elementara generata de un actuator poate fi utilizata direct pentru
un anumit scop sau poate fi transmisa, transformata si amplificata, sau corelata cu
miscarea obtinuta de la alti actuatori.
Actionarea propriu-zisa este obtinuta pe trei cai distincte, interactiunea campurilor,
interactiune mecanica si deformatii limitate.
.
Termenul I :
-Crestere de energie cinetica
-Crestere de energie piezo
-Crestere de aport ridicare fluid la inaltime
Termen II:
– pierderea hidraulica pe instalatie
Se face notatia
Hv –sarcina vacuumetrica
ha- pierderea de sarcina intre punctele O si A.
Sau
zona III
Regim patratic sau regimul automodelarii turbulente . Pentru fiecare ε, λ
devine constant , independent de numarul Re.
Formula lui Prandtl :
ec.20 si 21
Se face notatia :
Ec devine: h=sQ²
Pierderile hidraulice depind de debit . Factorul “s” este o functie de λ
Deci” s” functie de Re.
In cazul automodelarii λ nu mai depinde de Re, ci numai de rugozitate . In
acest caz nici “s” nu mai depinde de Re. (vezi zona III)
In cazurile practice regimul in care se merge cu s=constant e foarte des.
Caracteristica tubulaturii fiind o parabola de gradul 2.
-Tubulatura Serie
Daca exista doua tronsoane in serie si diferite din punct de vedere
geometric , lungime si diametru .
Se determina valoarea pierderii hidraulice pe aceasta tubulatura
Exista tripla egalitate :
Q₁=Q₂=Q=constant
Deci
Si facind notatia :
-Tubulatura paralel
Rezulta :
51-52 = 5a
57-5a=7a
46-36=6b
6b-76=7b
7a-7b=7A
87-7A=Rezultanta
Se face notatia :
Ec devine:
(pierderi dinamice)
si
Obs :
Daca p1 si p2 reprezinta presiunea admosferica atunci ec se simplifica
Daca p1 diferit de p2 exista o sarcina de cuplare (adica la capatul b al
ramificatiei este presiune, caz furtun , duza ,etc ) atunci graficul ia
forma din 2.15
Sumar :
Marimi specifice
Sarcina
Puterea
Pierderea de sarcina (liniar ,local)
Rugozitatea
Sarcina vacumetrica
NSPH (net positive suction head)-rezerva de cavitatie
Zone –Nicuradze
Caracteristica hidrodinamica “s “(depinde doar de rugozitate)
Tubulatura serie- paralel-complexa
Caracteristica totala