Cultul Musulman

CULTUL ISLAMIC (MUSULMAN)

Muftiatul Cultului Muurat IUSUF Muftiu 900742, Constanţa, Bd. Tomis nr. 41
Tel. 0241/611.390
Musulman

Islamul este una din marile religii ale lumii contemporane şi cuprinde peste un miliard de adepţi, grupaţi
în două mari curente: sunniţi şi şiiţi. Populaţia islamică din România (de naţionalitate turcă, tătară, albaneză)
aparţine ramurii Sunni.
Practica islamului în România este legată de stabilirea pe teritoriul ţării noastre - încă din secolul al
XIII-lea - a populaţiei turco-tătare. Astfel, în anul 1241, tătarii hanatului „Hoardei de aur” şi-au instaurat
dominaţia şi în diferite zone din vecinătatea Munţilor Carpaţi.
Între anii 1262-1264, împăratul bizantin Mihail al XIII-lea Paleologul a acordat căpeteniilor turce Izettin
Keyaus şi Saru Saltâk Dede dreptul de a-şi aşeza tabăra militară în ţinutul Dobrogei, cu misiunea de a apăra
hotarele Bizanţului de invaziile dinspre nord. Astfel au apărut turcii selgiucizi în zona oraşului Babadag de
astăzi. Primele comunităţi musulmane stabile pe teritoriul României s-au constituit abia în sec. XIV-XV, ca
urmare a instaurării suzeranităţii Porţii Otomane asupra Principatelor Româneşti, dar ele s-au dezvoltat mai
ales în Dobrogea şi în unele localităţi de-a lungul Dunării.
În anul 1877 Cultul Musulman din România este organizat în patru muftiate. Între cele două războaie
mondiale, prin contopire au rămas numai două, iar în 1943, muftiatele din Tulcea şi Constanţa s-au unificat,
formând un singur muftiat (centru de cult), cu sediul în Constanţa.
Practica religiei islamice constă în: îndeplinirea slujbelor zilnice (namaz); postul Ramadanului de 30 de
zile pe an; vizitarea Kaabei din oraşul Mecca şi pelerinajul la mormântul lui Muhamed; ajutorarea celor lipsiţi;
păstrarea trează în memorie a mărturisirii de credinţă şi pronunţarea ei zilnică.
Activitatea religioasă este condusă de muftiu, care este ales (prin vot secret) din rândul imamilor.
Pe lângă muftiu, cu vot consultativ, funcţionează un colegiu sinodal numit Sura Islam, compus din 23
membri, care se întruneşte periodic pentru rezolvarea unor probleme administrative şi disciplinare ale
cultului.
Unitatea de bază a cultului este comunitatea, care cuprinde toţi credincioşii musulmani dintr-o localitate şi
este condusă de un comitet compus din 5-7 membri aleşi pe o perioadă de patru ani. În România
funcţionează 50 de comunităţi musulmane şi 20 de filii răspândite în judeţele Constanţa (63 unităţi), Tulcea
(4) şi câte o unitate în judeţele Brăila, Galaţi şi municipiul Bucureşti.
Lăcaşurile de rugăciune musulmane din România sunt de două categorii: geamia şi mesgidul; în total
sunt 77 lăcaşuri de cult.
Sunt monumente istorice: geamia centrală şi geamia Hunchiar, ambele din Constanţa; geamia Esmahan
Sultan din Mangalia; geamiile din Medgidia, Hârşova, Amzacea, Babadag şi Tulcea. Celor de mai sus li se
adaugă şi cavoul lui Gasi Ali Paşa şi al lui Saru Saltâk Dede din Babadag.
Personalul clerical musulman din România este format din: hatipi, imami, muezini. În prezent, cultul
musulman are 35 de imami.
Credincioşii musulmani din România sunt în număr de circa 67.300, dintre care marea majoritate trăiesc
în judeţul Constanţa, o parte în judeţul Tulcea, iar restul în diferite centre urbane, ca: Bucureşti, Brăila,
Galaţi, Călăraşi, Giurgiu, Olteniţa, Turnu Severin etc.
Baza materială a cultului se realizează prin contribuţii benevole de la credincioşi, donaţii şi subvenţii
acordate de stat şi organizaţii religioase islamice internaţionale, taxe pentru serviciile religioase, vânzarea
de pliante, broşuri, ilustrate, taxe de vizitare a unor monumente islamice, venituri de la diferite terenuri şi
imobile proprietate de cult etc.
Cultul musulman are în proprietate 108 cimitire.
În perioada 1880-1967, la Babadag şi apoi la Medgidia, a funcţionat Seminarul teologic al Cultului
Musulman, care, din lipsă de cursanţi, şi-a suspendat activitatea. Din anul şcolar 1993-1994 Seminarul
teologic de la Medgidia şi-a reluat activitatea, având şi o secţie pedagogică.
Cultul Musulman din România are bune relaţii bilaterale şi multilaterale cu întreaga comunitate islamică
internaţională.
Aceste relaţii cuprind: schimburi de delegaţii, participări la întruniri şi simpozioane pe diverse teme,
acordarea de burse pentru elevi şi studenţi, subvenţii pentru cei care merg anual în pelerinaj la Mecca etc.
În ultimul timp, s-au diversificat relaţiile cu „Liga Islamică Mondială” şi „Salvarea islamică”, ambele
organizaţii cu sediul în Arabia Saudită, precum şi cu „Organizaţia islamică pentru sud-estul Europei”, cu
sediul la Viena.