Apelul:

Obiectul apelului il constituie, potrivit art. 282 alin.1 Cod de procedura civila, hotararile date
in prima instanta de catre judecatorii si tribunale. Regula este ca pot if atacate prin intermediul
acestei cai de atac toate hotararile date d ejudecatorii si tribunale in prima instanta, indifferent
daca s-au prinuntat ori nu in fond, apelul fiind astfel cum am precizat déjà, calea de atac
obisnuita, care permite judecarea in fata unei instante superioare in al doilea grad de
jurisdictie. Din coroborarea dispozitiilor art. 282 alin.1 cu cele ale art. 299 Cod de procedura
civila, rezulta ca pot exista totusi si hotarari date fara drept de apel (de ex. Art. 247, art. 273,
art. 550 Cod de procedura civila) ori prevede ca impotriva lor se exercita recursul (de ex.
Art.22, art. 252, art. 366, art. 551 Cod de procedura civila). Solutia de a nu supune unele
hotarari apelului exista si n unele tari, si se explica in general, prin dorinta de a simplifica
procedura, pentru a evita partilor cheltuieli prea mari iar in unele materii prin necesitatea de a
solutiona cat mai urgent procesul.
Codul de procedura civila in art. 283 face o singura precizare si anume dispune ca partea care
a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu ai are dreptul de a face apel. Deoarece
hotararea civila are in principiu numai efecte cu privire la partile care s-au judecat in fata
primei instante, acestea sunt de regula singurele care pot exercita apelul. In mod exceptional,
legea recunoaste legitimare procesual active si unor personae care nu au luat parte la judecata
de font. In sfarsit, procurorul are, potrivit legii, posibilitatea de a exercita calea de atac a
apelului. Cel care exercita calea de atac a apelului ester numit appellant, iar partea impotriva
careia se introduce apelul, intimitat. Desigur au calitatea de parti si succesorii in drepturi ai
partilor, precum si persoanele say organelle carora legea le recunoaste legimitare procesuala
active, alaturi de titularii dreptului, atunci cand au sesizat instanta de font. Exemplu:
autoritatea tutelara atunci cand a introdus ea cererea de chemare in judecata, nu si atunci cand
ester citata in process pentru a if ascultata. In aceste cazuri, titularul dreptului poate si el
declara apel, chiar daca cererea de chemare in judecata a fost introdusa de un asemenea organ
careia legea ii recunoaste legitimare active. De asemenea au aceasta calitate tertii care au
intrat in process din initiative lor say a reclamantului sau a paratului. Totusi, in cazul
intervenientului accesoriu, art. 56 Cod de procedura civila, prevede in mod expres ca apelul
say recursul facut de el se socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea
insasi apel sau recurs. Calitatea de parte in process nu ester insa suficienta, fiind necesar
pentru cel care face apel sa justifice in interesul de a ataca hotararea. Practic, inseamna ca
legitimare active are numai partea care a pierdut procesul, deoarece cel care a castigat in fata
primei instante nu are interes, nu poate demonstra drepturile ce i-au fost lezate. In caz de
coparticipare procesuala, oricare dintre participantii care justicica interes poate declara apel,
dar de fata in process, cu exceptia situatiei in care lucreaza ca mandatar al celorlalti. Totusi in
cazul in care ester vorba de o obligatie solitara si indivizibila, apelul facut de unul din
coparticipantii va profita si celor care nu au facut say al caror apel a fost respins fara a fi
cercetat in fond.
Ca su ub fata instantei de fond, partea nu ester obligate sa exercite apelul personal, ci poate
face printr-un reprezentant conventional.
Tertii care nu au fost in process, nu au dreptul de a face apel, chiar daca ar if interesati in
cauza respective. In mod exceptional, se recunoaste acest drept unor personae care nu au luat
parte la judecata in prima instanta, in urmatoarele situatii:
a) In materie necontencioasa, potrivit art. 336 alin.4, Cod de procedura civila, apelul
poate if facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la dezlegarea
pricinii;
b) Dobanditorul cu titlul particular al unui drept say bun ce formeaza obiectul litigiului,
daca transmisiunea a avut loc dupa prinuntarea hotararii de fond si inainte de
exprimarea termenului de apel, poate uza de calea apelului si recursului.’
c) Creditorul chirograf poate, in baza art. 974 Cod civil, exercita apelul ori recursul pe
calea actiunii oblice subrogatorii, in numele debitorului say, cu exceptia cauzelor cu
character strict.
Potrivit art. 128 din Constitutie, Ministerul Public poate exercita in conditiile legii caile de
atac impotriva hotararilor judecatoresti, iar art. 45 alin. 3 Cod de procedura civila,
dispune, de asemenea, ca procurorul poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac.
Deci, el poate exercita si calea de atac a apelului. Deci, legea nu conditioneaza dreptul
procurorului de participarea sa la judecata de font, astfel ca poate declara apel indifferent
daca a avut say nu pozitia de parte la prima instanta.
In legatura cu problema sesizarii instantei de apel sunt de examinat aspectele referitoare la
instanta competenta sa solutioneze apelul, termenul de exercitare a apelului si cererea de
apel. Potrivit art. 2 pct. 2, art. 3 pct. 2, si art 282 Cod de procedura civila, judecata
apelului ester de competenta tribunalului daca se ataca o hotarare pronuntata in prima
instanta de catre judecatorie, si de competenta curtii de apel, daca calea de atac se exercita
impotriva unei hotarari pronuntate in prima instanta de catre tribunal. Rezulta, deci, ca
instanta suprema nu are competenta de a solutiona apelul.
Potrivit art. 284 alin. 1 C.pr.civ, termenul de apel ester de 15 zile de la comunicarea
hotararii daca legea nu dispune altfel. Referitor la reglementarea intervenita prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 14/1998, termenul de 15 zile pentru motivarea
apelului incepe sa curga de la data cand partea primeste sentinta motivate. Nerespectarea
acestui termen imperative atrage dupa sine, ca sanctiune, respingerea apelului ca
nemotivat in termen.
Potrivit art. 619 alin.1 C.pr.Civ. In material divortului termenul de apel ester de 30 de zile
de la comunicare. Art. 158 alin.3 Cod.Pr. Civ. In cazul declinaruu de competenta
stabileste ca termenul curge de la pronuntnare iar art. 336 C.pr.civ in material procedurii
necontencioase prevede ca termenul curge de la pronuntare pentru cei care au fost de fata
si la comunicare pentru care au lipsit; art. 582 Cod. Pr. Civ. Stabileste ca Ordonanta
presedintiala ester supusa apelului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu
citarea partilor, si de la comunicare daca s-a dat fara citarea lor. Pentru procurer, termenul
de apel curge de la pronuntarea hotararii, cu exceptia situatiilor in care a participat la
jdecarea cauzei, cand termenul curge de la comunicarea hotararii (art. 284 alin.4). Desi
solutia pare ciudata, ea ester logica, deoarece daca procurorul a participat la process a avut
calitatea de parte, si deci, hotararea trebuie sa I se comunice. In celelalte cazuri,
procurorul poate, in temiul art. 128 din Constitutie, exercita calea de atac, dar hotararea nu
I se comunica si, deci, termenul curge de la pronuntare. In art. 285 si art. 286 se prevad
doua cazuri de intrerupere a termenului de apel: moartea partii care are interes sa faca apel
si moartea mandatarului caruia I s-a facut comunicarea. Dupa cincetarea cauzei de
intrerupere va incepe sa curga un nou termen de apel. Termenul de apel fin dun termen
legal imperative, in caz de nerespectare atrage sanctiunea decedarii. Numai in cazul in
care partea interesata dovedeste ca nu a putut exercita calea de atac in termen, dintr-I
imprejurare mai presus de vointa sa, poate solicita, in termeiul art. 130 Cod.pr.civ
repunerea in termen. Solutionarea cererii ester de competenta instantei de apel. Potrivit
art. 287 al 1 Cod.pr.civ cererea de ael trebuie sa cuprinda.
1. Numele, domiciliul say resedinta partilor.;
2. Aratarea hotararii care se ataca.
3. Motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul
4. Dovezile evocate in sustinerea apelului
 5. Semnatura.

Cerintele referitoare la hotararea care se ataca si la semnatura (punctul 2 si 5) sunt prevazute

sub sanctiunea nulitatii, iar cele privind motivele si dovezile (punctul 3 si 4), sub sanctiunea
decaderii.
In legatura cu timbrarea apelului, art.IV din Legea nr. 59/1993, prevede ca dispozitiile legate
referitaore la taxa de timbru pentru cererea de recurs se aplica in mod corespunzator si cererii
de apel, astfel ca se va timbre cu 50% din taxa dorata la cererea introductive de la prima
instanta, cu precizarea ca daca ester vorba de atacarea unei hotarari pronuntate al carui obiect
ester evaluabil in bani, taxa se calculeaza la suma contestata. Distinct, se datoreaza si timbrul
judiciar. Potrivit art. 288 Cod pr. Civ, depunerea cererii de apel si a motivelor de apel se face
sub sanctiunea nulitatii la instanta a carei hotarare se ataca in termenul de apel pentru toate
partile, dosarul va if inaintat de presedintele instantei de apel cu apelurile.
Cererea de apel produce anumite efecte din care unele ii sunt specifice.
a) investirea instantei de apel. Daca in cazul judecatii in prima instanta exista in mod
exceptional cateva situatii in care judecatorii se pot sesiza din oficiu.
Deci, daca nici una din parti si nici alta persoana careia legea ii recunoaste legitimare
procesuala, nu exercita calea de atac a apelului, hotararea data de prima instanta devine
definitive si poate if pusa in executare. O asemenea hotarare susceptibila de apel, dar care
nu a fost apelata, nu mai poate if atacata nici pe calea recursului.
 CONTESTATIA IN ANULARE.
Contestatia in anulare obisnuita

Motivele contestatiei:
Motivele contestatiei in anulare obisnuite sunt doua: cand procedura de chemare a partii,
pentru ziua cand s-a judecat pricina, nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii; cand
hotararea a fost data de judecatori cu intalcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la
competenta.

1) Primul motiv presupune ca citarea ester obligatorie say ca instanta a dispus citarea
partilor (ca in cazul ordonantei presedintiale say al indreptarii erorilor materiale), oar
partea nu a fost deloc citata say citarea a fost neregulata la termenul cand s-a judecat
cauza si s-a pronuntat hotararea, si parte a lipsit. Asemenea situatii pot exista cand
partea nu ester citata la domiciliul indicat, cand s-a considerat in mod gresit ca partea
are termenul in cunostinta, care agentul de procedura nu a inmanat citatia in conditiile
legii, cand citarea prin publicitarte s-a facut cu rea-credinta etc. Contestatia in anulare
ester admisibila si in ipoteza in care a fost neregulat indeplinita atat procedura de
citare pentru termenul cand a avut loc judecata, cat si procedura de comunicare a
hotararii ori cand termenul de recurs curge de la pronuntare (in acest caz procedura de
citare indeplineste si functia procedurala a comunicarii hotararii), deoarece apparent
suntem in prezenta unei hotarari irevocabile si aceasta aparenta trebuie sfaramata
provocandu-se rejudecarea procesului in fond. Ea nu ester insa admisibila in cazul in
care comunicarea hotararii s-a facut legal, deoarece partea are deschisa calea
recursului.
2) Motivul al doilea priveste faptul ca hotararea atacata a fost pronuntata cu incalcarea
normelor de competenta absoluta, deci a competentei generale, a competentei
materiale si a competentei teritoriale exclusive.

Admisibilitatea contestatiei:

Conditiile de admisibilitate ale contestatiei in anulare obisnuite sunt si ele in numar de doua:
hotararea care se ataca sa fie irecovabila si motivele pe care le-am realizat sa nu fi putut
invocate pe caile ordinare de atac, adica apelul si recursul.
a) in legatura cu prima conditie, care vizeaza de fapt si obiectul contestatiei, trebuie
precizat ca pe aceasta cale pot if desfiintate numai hotarari irecovabile, astfel cum sunt
ele definite de art. 377 C.pr.civ.
b) A doua conditie restrange admisibilitatea contestatiei la situatiai n care motivul pe care
se sprijina cererea partii nu a putut if invocat pe calea apelului si recursului. Deci, ori
de cate ori partea avea la dispozitie caile ordinare de atac, si nu le-a folosit contestatia
in anulare ester inadmisibila. Altfel spus nu exista optiune intre caile de atac si
contestatia in anulare.

Contestatia in anulare speciala:

Admisibilitatea contestatiei:
Conditia de admisibilitate vizeaza de aceasta data doar obiectul contestatiei speciale ,in sensul
ca pe calea ei poate urma numai desfiintarea hotararilor pronuntate de instantele de recurs si
de judecatorii in utlima instanta. Ester vorba deci de hotarari pronuntate in urma exercitarii
controlului judiciar pe calea recursului say a controlului judecatoresc, prin intermediul unor
cai de atac, precum plangerea ori contestatia, de competenta judecatoriei.

Motivele contestatiei:

Motivele contestatiei in anulare speciale sunt in numar de doua: cand dezlegarea data
recursului ester rezultatul unei greseli materiale, cand instanta respingand recursul ori
admitandu-l in mare parte, a omis, din greseala, sa cerceteze vreunul din motivele de casare.
a) Primul motiv are in vedere erori materiale evidente, in legatura cu aspectele formare
ale judecatrii recursului, ca respingerea gresita a unui recurs ca tardiv, anularea gresit
ca netimbrat say ca facut de un mandatar fara calitate si altele asemanatoare, pentru
verificarea carora ester necesara reexaminarea fondului say reaprecierea probelor.
b) Motivul al doilea – omisiunea instantei de recurs de a examina toate motivele de
casare – poate if invocat numa in cazul in care recursul a fost respins say admis in
parte.