ORDIN nr.

1731 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea

reglementării tehnice "Specificaţie tehnică privind protecţiile
elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi -
cerinţe şi criterii de performanţă", indicativ ST 049-06
În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu
modificările ulterioare,
în temeiul art. 2 pct. 45 şi al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu
modificările şi completările ulterioare,
având în vedere procesele-verbale de avizare nr. 3 din 26 ianuarie 2006 al Comitetului tehnic
de specialitate CTS12 şi nr. 5 din 29 mai 2006 al Comitetului tehnic de coordonare generală,
ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul ordin:

Art. 1
Se aprobă reglementarea tehnică "Specificaţie tehnică privind protecţiile elementelor de
construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi - cerinţe şi criterii de performanţă", indicativ
ST 049-06, elaborată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia
Construcţiilor - INCERC Bucureşti, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul
ordin.

Art. 2
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în
termen de 30 de zile de la data publicării.

Art. 3
La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează
aplicabilitatea.
-****-

Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,

Radu Mircea Berceanu

ANEXA nr. 1: SPECIFICAŢIE TEHNICĂ PRIVIND PROTECŢIILE

ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DIN LEMN ÎMPOTRIVA
AGENŢILOR AGRESIVI CERINŢE ŞI CRITERII DE PERFORMANTĂ
SPECIFICAŢIE TEHNICĂ PRIVIND PROTECŢIILE Indicativ: ST 049-06
ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DIN LEMN
ÎMPOTRIVA AGENŢILOR AGRESIVI CERINŢE ŞI
CRITERII DE PERFORMANTĂ

CAPITOLUL 1: PREVEDERI GENERALE

1.1.Obiect şi domeniu de aplicare

1.1.1.Prezenta specificaţie tehnică are ca obiect stabilirea cerinţelor şi criteriilor de

performanţă ale protecţiilor elementelor de construcţii din lemn utilizate la construcţii civile,
industriale şi agrozootehnice împotriva agenţilor agresivi.
Prevederile specifice din prezenta specificaţie tehnică se aplică pentru a răspunde cerinţei
implicite privind durabilitatea, cu referire în special la cerinţa esenţială "rezistenţă şi
stabilitate", respectiv menţinerea valorilor caracteristicilor implicate în această cerinţă ale
elementelor structurale din lemn, în condiţiile acţiunii agenţilor agresivi din mediul
înconjurător.
1.1.2.Specificaţia tehnică stabileşte cerinţele, criteriile şi nivelurile de performanţă privind
sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din lemn expuse acţiunii
mediilor agresive atmosferice.

1.1.3.Specificaţia tehnică nu se referă la:

- construcţiile/elementele din lemn îngropate în sol;
- construcţiile/elementele din lemn imersate parţial sau total în soluţii sau lichide agresive.
1.1.4.Specificaţia tehnică nu are ca obiect sisteme speciale de protecţie a elementelor de
construcţii din lemn împotriva focului (protecţia ignifugă).
1.1.5.Specificaţia tehnică se adresează în principal specialiştilor din unităţile de proiectare,
verificatorilor de proiecte, executanţilor lucrărilor de protecţie, putând fi utilizată şi de către
producătorii de materiale de protecţie pentru adaptarea produselor la nivelul cerinţelor din
domeniul construcţiilor.
1.2.Terminologie

1.2.1.În prezenta specificaţie tehnică sunt utilizaţi următorii termeni de specialitate:

- agent agresiv: factor de mediu, de natură fizică, chimică sau biologică, ce acţionează
distructiv asupra construcţiei din lemn sau a diverselor sale părţi componente, provocând
degradarea lemnului;
- ciuperci lignicole: ciuperci capabile de a degrada lemnul;
- ciuperci xilofage: ciuperci lignicole capabile de a scinda celuloza şi lignina, producând
degradarea lemnului;
- degradarea lemnului: alterarea caracteristicilor fizico-chimice, mecanice şi/sau biochimice ale
lemnului sub acţiunea agenţilor agresivi fizici, chimici şi biologici;
- durabilitatea lemnului: ansamblu de proprietăţi (fizice, chimice, mecanice etc.) naturale sau
conferite printr-un procedeu oarecare, pe care le posedă lemnul de o anumită specie şi care îi
permite să reziste la un atac, de o anumită intensitate, provocat de anumiţi agenţi fizici,
chimici şi biologici;
- durabilitate naturală: rezistenţa intrinsecă a lemnului la atacurile unor agenţi agresivi, în
absenţa oricărui tratament de protecţie;
- durabilitatea sistemelor de protecţie: durata de viaţă estimată a unui sistem de protecţie
aplicat pe suprafaţa suportului până la prima lucrare de refacere completă a protecţiei.
Notă: Durata de viaţă estimată nu constituie o durată de garanţie.
- insecte xilofage: insecte capabile de a degrada lemnul;
- mediu agresiv: mediu care conţine unul sau mai mulţi agenţi agresivi;
- prag de eficacitate mediu: valoare aritmetică medie între limitele superioară şi inferioară ale
pragului de eficacitate definite în standardul european de încercare biologică la care se referă;
- preconizare de aplicare dată de producător: cantitate de produs de protecţie a lemnului
impregnată în epruvetă corespunzătoare cantităţii medii de produs pe care o recomandă
producătorul ca necesară şi posibilă de aplicare în zona (zonele) analizată (analizate);
- procedeu de tratament de suprafaţă: procedeu care nu conţine nici o caracteristică sau
tehnologie specială care să aibă ca obiect modificarea rezistenţei naturale a lemnului la
pătrunderea unui produs de protecţie a lemnului pregătit pentru întrebuinţare;
Notă: Astfel de procedee includ de exemplu peliculizarea şi procedeele tip stropire şi imersie de
scurtă durată în care contactul lemnului cu produsul de protecţie durează numai câteva
minute;
- procedeu de tratament prin impregnare: procedeu care are caracteristici sau tehnologii
destinate să modifice rezistenţa naturală a lemnului la pătrunderea unui produs de protecţie a
lemnului pregătit pentru întrebuinţare;
Notă: Astfel de procedee includ de exemplu tehnicile utilizate în mod curent cum ar fi
procedeele de tratament prin difuzie şi procedeul dublu-vid şi vid-presiune.
- produs de protecţie: produs lichid sau sub formă de pastă sau pulbere, care aplicat pe un
suport formează un film cu calităţi de protecţie, decorative şi/sau specifice;
- sistem de protecţie: ansamblul straturilor din produsele de protecţie aplicate pe o suprafaţă
suport, pentru a realiza protecţia acesteia împotriva agenţilor agresivi;
- strat de finisare: ultimul strat al unui sistem de protecţie;
- strat intermediar: strat situat între primul strat şi stratul de finisare;
- strat primar: primul strat al unui sistem de protecţie aplicat pe un suport;
- suport: suprafaţa pe care a fost sau trebuie să fie aplicat un produs/sistem de protecţie;
- valoare de referinţă biologică: cantitate în grame pe metru pătrat sau în kilograme pe metru
cub de produs de protecţie a lemnului determinată într-o încercare pentru a asigura o protecţie
eficace împotriva agentului biologic specific la care se face referire.
- valoare maximă de aplicare: cantitate maximă (în grame pe metru pătrat sau în kilograme pe
metru cub) de produs de protecţie a lemnului care poate fi aplicată pe epruvetele de lemn într-
o încercare biologică specială;
1.2.2.În SR EN 1001-1 şi 2, SR EN 599-1, SR EN 927 şi STAS 9302/7, sunt definiţi alţi termeni
de specialitate privind protecţia lemnului împotriva agenţilor biologici
1.3.Lista documentelor normative de referinţă

1.3.1.Standardele la care se face referire în această specificaţie tehnică, standarde care

se referă la clasificări, criterii de performanţă, metode de determinare/încercare ş.a. sunt
prezentate în continuare, în ordine alfanumerică.
1.SR 9302/2-94 - Protecţia lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferică
cu produse de protecţie chimică solubile în apă.
2.SR 9302/8 1994: Protecţia lemnului. Prelevarea eşantioanelor de lemn impregnat industrial
şi confecţionarea epruvetelor în vederea încercărilor biologice.
3.SR EN 20-1: 1998 Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii protectoare faţă
de Lyctus brunneus (Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafaţă (Metodă de
laborator).
4.SR EN 20-2: 2002 - Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii protectoare
faţă de Lyctus brunneus (Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament în profunzime (Metodă
de laborator).
5.SR EN 46-1:2005 - Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii preventive
împotriva larvelor recent ecluzate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). (Metodă de laborator).
6.SR EN 47: 2005 - Produse de protecţie a lemnului. Determinare a pragului de eficacitate
împotriva larvelor Hylotrupes bajulus (Linnaeus). (Metodă de laborator).
7.SR EN 49-1: 2005 - Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii de protecţie
faţă de Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei şi a procentului de supravieţuire
a larvelor. Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafaţă. (Metodă de laborator).
8.SR EN 49-2: 2005 - Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii de protecţie
faţă de Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei şi a procentului de supravieţuire
a larvelor. Partea 2: Tratament în profunzime. (Metodă de laborator).
9.SR EN 73:1995 împreună cu SR EN 73:1995/AC:2003- Produse de protecţie a lemnului,
încercări de îmbătrânire accelerată a lemnului tratat înainte de încercări biologice, încercare de
evaporare.
10.SR EN 84:2000 - Produse de protecţie a lemnului. Încercări de îmbătrânire accelerată a
lemnului tratat înainte de încercări biologice. Încercare la spălare.
11.SR EN 113:2003 împreună cu SR EN 113:2003/Al:2004 - Produse de protecţie a lemnului.
Metoda de încercare pentru determinarea eficacităţii protectoare faţă de ciupercile
basidiomycetes lignicole. Determinarea pragului de eficacitate.
12.SR EN 117:2005 - Produse de protecţie a lemnului. Determinarea pragului de eficacitate
împotriva speciilor de Reticulitermes (termite europene). (Metodă de laborator).
13.SR EN 152-1:1995 - Metode de încercare ale produselor de protecţie a lemnului. Metodă de
laborator pentru determinarea eficacităţii preventive a unui tratament de protecţie a lemnului
prelucrat împotriva albăstrelii fungicide. Partea 1: Aplicare prin periere.
14.SR EN 152-2:1995 împreună cu SR EN 152-2:1995/AC1:2004 - Metode de încercare ale
produselor de protecţie a lemnului. Metodă de laborator pentru determinarea eficacităţii
preventive a unui tratament de protecţie a lemnului prelucrat împotriva albăstrelii fungicide.
Partea 2: Aplicare prin alte metode decât perierea.
15.SR EN 252:1995 împreună cu SR EN 252:1995/AC:2003 - Încercarea în poligon pentru
determinarea eficacităţii de protecţie a unui produs de protecţie a lemnului în contact cu solul.
16.SR EN 275:1995 - Produse de protecţie a lemnului. Determinare a eficacităţii de protecţie
împotriva organismelor marine sfredelitoare.
17.SR EN 322:1996 Plăci pe bază de lemn. Determinare a umidităţii.
18.SR EN 330:1997 - Produse de protecţie a lemnului. Încercări în câmp pentru determinare a
eficacităţii de protecţie a unui produs de protecţie a lemnului pentru folosire cu o acoperire şi
în afara contactului cu solul. Metodă cu îmbinare în L.
19.SR EN 335-1:1997 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Definiţia
claselor de risc de atac biologic. Partea 1: Generalităţi.
20.SR EN 335-2:2002 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Definiţia
claselor de risc de atac biologic. Partea 2: Aplicaţie la lemnul masiv.
21.SR EN 350-1:1997 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn.
Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 1: Ghid de principii de încercare şi de
clasificare a durabilităţii naturale a lemnului.
22.SR EN 350-2:1997 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn.
Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 2: Ghid de durabilitate naturală a lemnului şi
de impregnabilitate a esenţelor de lemn alese după importanţa lor europeană.
23.SR EN 351-1:2001 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv
tratat cu produse de protecţie. Partea 1: Clasificarea pătrunderii şi reţinerii de produse de
protecţie.
24.SR EN 351-2:2001 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv
tratat cu produse de protecţie. Partea 2: Ghid de eşantionare pentru analiza lemnului tratat cu
produse de protecţie.
25.SR EN 599-1:1998 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Performanţe
ale produselor de protecţie preventivă a lemnului stabilite prin încercări biologice. Partea 1:
Specificaţii pentru clasele de risc.
26.SR EN 599-2:1998 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Performanţe
ale produselor de protecţie preventivă a lemnului stabilite prin încercări biologice. Partea 2:
Clasificare şi etichetare.
27.SR ENV 807:2003 - Produse de protecţie a lemnului. Determinare a eficacităţii faţă de
microorganisme de putregai moale şi de alte microorganisme ale solului.
28.SR ENV 839:2003 - Produse de protecţie a lemnului. Determinare a eficacităţii preventive
faţă de ciuperci xilofage bazidiomycetes. Aplicare prin tratament de suprafaţă.
29.SR EN 927-1:2002 - Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru
lemn în exterior. Partea 1: Clasificare şi selecţie.
30.SR ENV 927-2:2002 - Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru
lemn în exterior. Partea 2: Criterii de performanţă.
31.SR EN 927-3:2002 - Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru
lemn în exterior. Partea 3: încercarea la îmbătrânire naturală.
32.SR EN 927-4:2002 - Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru
lemn în exterior. Partea 4: Determinarea permeabilităţii la vapori de apă.
33.SR EN 927-5:2002 - Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru
lemn în exterior. Partea 5: Determinarea permeabilităţii la apă lichidă.
34.SR EN 971-1:2001 - Vopsele şi lacuri. Termeni şi definiţii pentru produsele de vopsire.
Partea 1: Termeni generali.
35.SR EN 1001-1:2006 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn.
Terminologie. Partea 1: Lista termenilor echivalenţi.
36.SR EN 1001-2:2006 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn.
Terminologie. Partea 2: Vocabular.
37.SR EN 13442:2003 - Pardoseli şi parchet de lemn şi lambriuri şi placări de lemn.
Determinarea rezistenţei la agenţi chimici.
38.SR EN 60068-2-5:2001 - Încercări de mediu. Partea 2: încercări - încercarea Sa: Radiaţie
solară artificială la nivelul solului.
39.SR EN 60068-2-14:2001 - Încercări de mediu. Partea 2: încercări - încercarea N: Variaţii
de temperatură.
40.SR EN 60068-2-33:2002 - Încercări de mediu. Partea 2: încercări. Ghid pentru încercări la
variaţii de temperatură.
41.SR EN 60068-2-78:2004 - Încercări de mediu. Partea 2-78. Încercări. Încercarea Cab.
Căldură umedă continuă.
42.SR EN ISO 1518: 2003 - Vopsele şi lacuri. Încercarea la zgâriere.
43.SR EN ISO 2409:2003 - Vopsele şi lacuri. Încercarea la caroiaj.
44.SR EN ISO 2812-1:1996 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la lichide. Metode
generale.
45.SR EN ISO 4624:2003 - Vopsele şi lacuri. Încercarea la tracţiune.
46.SR EN ISO 4628-1: 2004 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite.
Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale
aspectului. Partea 1: Introducere generală şi sistemul de notare.
47.SR EN ISO 4628-2:2004 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite.
Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale
aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de băşicare.
48.SR EN ISO 4628-4: 2004 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite.
Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale
aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare.
49.SR EN ISO 4628-5: 2004 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite.
Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale
aspectului. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere.
50.SR EN ISO 4628-6:2003 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite.
Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale
aspectului. Partea 6: Notarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive.
51.SR EN ISO 6270-1:2002 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la umiditate. Partea
1: Condensarea continuă.
52.SR EN ISO 6272-1:2004 - Vopsele şi lacuri. Încercări de deformare rapidă (rezistenţa la
şoc). Partea 1: încercarea prin căderea unei mase cu penetrator cu suprafaţa mare.
53.SR ISO 4618-1: 1994 Vopsele şi lacuri. Vocabular. Termeni generali.
54.SR ISO 11503:1997 Vopsele lacuri. Determinarea rezistenţei la umiditate (condensare
repetata).
55.STAS 2925 - 86 - Protecţia lemnului din construcţii împotriva atacului ciupercilor şi
insectelor xilofage.
56.STAS 9302/1-88 - Protecţia lemnului. Prescripţii generale de protecţie chimică.
57.STAS 9302/4 88 - Protecţia lemnului. Tratamente de suprafaţă. Prescripţii tehnice.
58.STAS 9302/5 - 90 - Protecţia lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea
atmosferică cu antiseptici uleioşi. Prescripţii tehnice.
59.STAS 9302/7 - 88 - Protecţia lemnului. Terminologie.
60.STAS 10787 -77 - Protecţia lemnului. Determinarea eficacităţii substanţelor hidrofuge.

1.3.2.Reglementările tehnice la care se face referire în această specificaţie tehnică sunt

următoarele:
- NP 005-03: Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn (revizuire NP 005-96);
- GP 111-04: Ghid de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel.
- GE 053-04: Ghid de execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel.

CAPITOLUL 2: CONDIŢII DE EXPLOATARE ŞI DE EXPUNERE

2.1.Agenţi agresivi care acţionează asupra construcţiilor din lemn

2.1.1.Agenţii agresivi chimici şi biologici care acţionează asupra construcţiilor din lemn
sau a elementelor sale componente se clasifică după natura şi sursa lor de producere, aşa cum
se arată în mod explicativ, în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1.

Sursa:
Nr.
Natura din exteriorul construcţiei (2)
crt. din interiorul construcţiei
din atmosferă din sol
1 2 3 4 5
1. Agenţi chimici
1.1. Apa - apă de distribuţie - umiditatea aerului - ape de suprafaţă
- ape uzate - precipitaţii - ape subterane
- condens - ape minerale
- infiltraţii
1.2. Acizi gaze, vapori şi soluţii de: gaze şi vapori de - acid carbonic
substanţe cu
- clor, bioxid de sulf, oxizi de azot - acid humic etc.
caracter acid (vezi
- acizi minerali (acid sulfuric, acid col. 3)
clorhidric, acid azotic etc.)
- acizi organici (acid acetic, acid formic
acid oxalic etc.),
- fenoli
- aldehide etc.
1.3. Baze vapori, soluţii şi particule solide de:
 - hidroxid de sodiu vapori şi particule soluţii şi particule
solide de substanţe solide de substanţe
- hidroxid de potasiu
cu caracter cu caracter bazic
- leşii bazic(vezi col. 3) (vezi col. 3)
- vâscoză, celuloză
- uree
- amine
- detergenţi etc.
1.4. Săruri (acide, vapori, soluţii şi particule solide de: vapori şi particule soluţii şi particule
neutre, bazice) solide de săruri(vezi solide de săruri.
- carbonaţi şi bicarbonaţi
col. 3) (vezi col. 3)
- sulfaţi, sulfuri, sulfiţi
- cloruri, hipocloriţi, clor aţi
- fluoruri
- azotaţi
- cromaţi şi bicromaţi
- cianuri
- formiaţi
- săruri complexe (NP, NPK)
- dezinfectanţi etc.
1.5. Materii chimice particule solide de: particule solide de:
pulverulente
- zguri - zguri
- cenuşi - cenuşi
- cărbune - negru de fum -
- pirite etc. - cărbune
- pirite
- fosforite etc.
2. Agenţi biologici (SR EN 335-1:1997, STAS 2925-86)
2.1. Ciuperci lignicole - -
a) Ciuperci care - ciuperci
distrug lemnul basidiomicete de
putregai tare (cubic
şi fibros)
- ciuperci de
putregai moale
b) Ciuperci care - - ciuperci de
colorează lemnul albăstrire - ciuperci
de mucegai
2.2. Insecte xilofage - - Hylotreupes
a) Coleoptera bajulus (Capricornul
(Coleoptere) casei)
- Anobium
punctatum (Carii
mici)
- Xestobium
rufovillosum (Carii
mari)
- Lyctus brunneus
(Lyctus)
- Hesperophanes
spp.
b) - - Reticulitermes -
Isoptera(Termite) lucifugus
- Reticulitermes
santonensis
2.3. Dăunători marini - - Limooria spp. -
- Teredo spp.
*(1)
agenţi agresivi proveniţi din procesul tehnologic
*(2)
agenţi agresivi proveniţi din atmosferă şi din sol (surse de poluare)
2.1.2.Stabilirea naturii şi gradului de agresivitate a mediului în care se va amplasa o
construcţie nouă din lemn se face de către proiectant, pe baza analizei mediului exterior şi a
datelor furnizate de proiectantul tehnolog privind existenţa, natura şi concentraţia agenţilor
agresivi (chimici şi biologici, inclusiv umiditatea relativă şi temperatura aerului) care vor
rezulta din procesul tehnologic, pentru mediul interior.
2.1.3.Pentru stabilirea naturii şi gradului de agresivitate a mediului în care este amplasată o
construcţie din lemn aflată în exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative şi
cantitative de agenţi agresivi (chimici şi biologici) şi ale umidităţii relative şi temperaturii
aerului, atât pentru interior, cât şi pentru exterior, efectuate de un institut/laborator de
specialitate în domeniu şi înscrise în buletine de analiză.
2.1.4.Se vor prevedea măsuri pentru reducerea agresivităţii mediului prin schimbarea sau
modernizarea tehnologiei de fabricaţie din interiorul construcţiei sau, în caz de imposibilitate,
se va studia fiecare caz în parte.
2.2.Clase de exploatare

2.2.1.Din punctul de vedere al condiţiilor în care se exploatează elementele de construcţie

din lemn, se definesc următoarele clase de exploatare (standardul de referinţă este SR EN
335-1, NP 005-03):
- clasa 1 de exploatare, caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos
corespunzătoare unei temperaturi de 20 ± 2 C şi a unei umidităţi relative a aerului sub 65%;
- clasa 2 de exploatare, caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos
corespunzătoare unei temperaturi de 20 ± 2°C şi a unei umidităţi relative a aerului între 65%
şi 80%;
- clasa 3 de exploatare, caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos
corespunzătoare unei temperaturi de 20 ± 2°C şi a unei umidităţi relative a aerului peste 80%.
2.2.2.La elementele de construcţii din lemn exploatate în clasa 1, umiditatea de echilibru a
lemnului nu va depăşi 12%, iar la cele din clasa 2, umiditatea de echilibru a lemnului nu va
depăşi 20%.
2.3.Condiţii de expunere

2.3.1.Clasificarea produselor/sistemelor de protecţie prin vopsire a elementelor de

construcţii din lemn trebuie să se facă conform condiţiilor de expunere care intervin prin
factorii relativi la construcţia propriu-zisă şi la condiţiile climatice.
Rezultă trei tipuri de expunere:
- slabă;
- medie;
- puternică, cum se prezintă în tabelul 2.2. (standardul de referinţă este SR EN 927-1).
Tabelul 2.2

Tip de expunere în condiţii climatice

Construcţie
temperate aspre extreme
Adăpostită slabă slabă medie
Parţial adăpostită slabă medie puternică
Neadăpostită medie puternică puternică
2.4.Clase de risc de atac biologic

2.4.1.Pentru lemnul utilizat în construcţii sunt definite cinci clase de risc de atac biologic
(standardul de referinţă este SR EN 335-1, NP 005-03):
- clasa de risc 1 - lemnul utilizat în interiorul construcţiilor, unde nu există pericolul de umezire
care să favorizeze apariţia şi dezvoltarea ciupercilor xilofage (lemn utilizat la amenajări
interioare, scări interioare, grinzi şi stâlpi aparenţi, parchet);
- clasa de risc 2 - lemnul utilizat în interiorul construcţiilor, unde umiditatea ridicată a mediului
poate conduce la o umezire ocazională, dar nepersistentă, respectiv unde sunt
condiţii minime de degradare prin atacul ciupercilor xilofage (lemn utilizat la elemente situate
sub acoperiş: căpriori, grinzi, stâlpi, astereală, şipci, pereţi interiori);
- clasa de risc 3 - lemnul utilizat în construcţii cu risc de atac biologic de către ciupercile
xilofage, în situaţii în care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de 30% şi/sau alternarea
umezirii cu uscarea (lemn utilizat la elementele de construcţie exterioare: lambriuri exterioare,
traverse şi montanţi de pereţi exteriori, pereţi din lemn rotund sau ecarisat, balcoane, scări
exterioare, balustrade etc);
- clasa de risc 4 - lemnul utilizat în condiţii favorabile atacului biologic, care este în permanent
contact cu solul (piloţi pentru fundaţii, tălpi inferioare pe pământ sau pe socluri de zidărie,
grinzi, traverse) sau care este permanent expus la intemperii fără a fi protejat prin vopsire
(şiţe şi şindrile de acoperişuri);
- clasa de risc 5 - lemnul utilizat în condiţii favorabile atacului biologic, care este expus în
permanenţă la apă sărată.

2.4.2.În tabelul 2.3 se prezintă clasele de risc pentru domeniile de utilizare a lemnului.
Tabelul 2.3

Condiţii de expunere Apariţia agenţilor biologici

Clasa
Domenii de utilizare ale lemnului la umezire a Dăunători
de risc Ciuperci Insecte
lemnului în operă marini
1 Fără contact cu solul, sub adăpost, Nu - Da -
fără risc de umezire
2 Fără contact cu solul, sub adăpost, Ocazional Da Da -
cu risc de umezire
3 Fără contact cu solul, neacoperit Frecvent Da Da -
4 În contact cu solul sau cu apa Permanent Da Da -
dulce
5 În apă sărată Permanent - - Da

CAPITOLUL 3: CERINŢE PRIVIND SISTEMELE DE PROTECŢIE

APLICATE PE SUPRAFAŢA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DIN LEMN
ÎMPOTRIVA AGENŢILOR AGRESIVI
Cerinţele privind sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din
lemn împotriva agenţilor agresivi se referă la toate componentele care intervin în realizarea
protecţiilor, precum şi în asigurarea durabilităţii acestora, şi anume:
a)elementele pe care se aplică sistemul de protecţie;
b)sistemul de protecţie în sine;
c)produsele de protecţie utilizate;
Aceste cerinţe se prezintă în trei categorii principale:
(i)cerinţe esenţiale;
(ii)cerinţe funcţionale;
(iii)cerinţe privind punerea în operă (tehnologice).

3.1.Cerinţe esenţiale
Dintre cele şase cerinţe esenţiale, trei au obiect în ceea ce priveşte sistemele de protecţie
aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi:
a)securitate în incendiu;
b)igienă, sănătate şi mediu înconjurător;

c)siguranţă în exploatare.
Celelalte trei cerinţe esenţiale (rezistenţă mecanică şi stabilitate; protecţie împotriva
zgomotului şi economie de energie şi izolare termică) nu au obiect în acest domeniu.

3.2.Cerinţe funcţionale privind sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de

construcţii
Cerinţele funcţionale privind sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de
construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi sunt următoarele:
a)rezistenţă la agenţi agresivi biologici;
b)rezistenţă la agenţi agresivi fizico-chimici;
c)rezistenţă la solicitări mecanice;
d)impregnabilitate;
e)aspect corespunzător;
f)compatibilitate alimentară (dacă este cazul).

3.3.Cerinţe privind punerea în operă (tehnologice) a sistemelor de protecţie

Cerinţele privind punerea în operă se referă la ansamblul activităţilor şi rezultatelor acestora
privind realizarea sistemelor de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva
agenţilor agresivi. Aceste cerinţe sunt:
a)asigurarea condiţiilor prealabile pentru executarea lucrărilor;
b)conformitatea frontului de lucru;
c)conformitatea modului de lucru cu tehnologiile şi/sau procedeele prevăzute;

d)conformarea la prevederile legale privind agrementul tehnic şi atestarea conformităţii

produselor utilizate.
Criteriile de performanţă asociate acestor categorii de cerinţe sunt prezentate în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1.

Nr. crt. Cerinţe şi criterii de performanţă Modul de determinare Observaţii

1 2 3 4
I. CERINŢE ESENŢIALE
a) Securitate la incendiu
1. Reacţie la foc Încadrarea în Euroclase de reacţie la foc pct. 1.3.1 d)
A1-F sau A1fl-Fel (după caz)
b) Igienă, sănătate şi mediu înconjurător
2. Permeabilitate la apă tabelul 4.2, nr. crt. 6
3. Rezistentă la umiditate tabelul 4.2, nr. crt. 7
4. Emisii de substanţe periculoase declaraţia producătorului produselor de
protecţie
c) Siguranţă în exploatare
5. Rezistenţă la alunecare În cazul utilizării la
pardoseli
II. CERINŢE FUNCŢIONALE
a) Rezistenţă la agenţi biologici
6. Eficacitate Tabelele 4.3 - 4.7
b) Rezistenţă la agenţi fizico-chimici
7. Rezistenţă la umiditate tabelul 4.2, nr. crt. 7 şi la cerinţa B, nr.
a) în general crt. 4
b) în zonele de contact cu piesele
metalice de asamblare şi de
prindere
8. Rezistenţă la spălare pct. 5.7
9. Rezistentă la căldură tabelul 4.2, nr. crt. 8
10. Rezistenţă la variaţii de tabelul 4.2, nr. crt. 9
temperatură
11. Rezistentă la radiaţii UV tabelul 4.2, nr. crt. 10
12. Rezistenţă la agenţi agresivi tabelul 4.2, nr. crt. 11
chimici
13. Rezistentă la îmbătrânire naturală tabelul 4.2, nr. crt. 5
c) Rezistenţă la solicitări mecanice
14. Aderenţă la suport tabelul 4.2, nr. crt. 1 şi 2 se referă numai la
protecţiile prin
15. Rezistentă la lovire tabelul 4.2, nr. crt. 3
vopsire
16. Rezistenţă la zgâriere tabelul 4.2, nr. crt. 4
d) Impregnabilitate
17. Pătrundere SR EN 351-1 se referă numai la
protecţiile prin
18. Reţinere tabelele 4.6 şi 4.7 (SR EN 351-1, SR EN
impregnare
599-1)
e) Aspect
19. Uniformitatea culorii
 20. Textură/luciu suprafaţă
21. Posibilitatea curăţării, întreţinerii conform prescripţii date de producătorul
produsului de protecţie
f) Compatibilitate alimentară
22. Conformitatea cu cerinţele sanitareaviz sanitar în cazul contactului
cu produse
alimentare
III. CERINŢE PRIVIND PUNEREA IN OPERA (TEHNOLOGICE)
a) Asigurarea condiţiilor prealabile pentru executarea lucrărilor
23. Existenţa documentaţiei tehnice - verificare expert - însuşire beneficiar şi
executant
24. Aprovizionarea produselor de - conformitatea cu prevederile din proiect
protecţie - documente privind calitatea şi, după caz,
agrementul tehnic
25. Asigurare accese, facilităţi şi organizare lucrări de către executant,
măsuri de igienă, protecţia muncii verificată de beneficiar
şiPSI
b) Conformitatea frontului de lucru
26. Starea suprafeţei conform proiectului şi prescripţiilor
a) formă producătorului produselor de protecţie
b) rugozitate
c) umiditate
27. Integritatea materialului conform proiect sau, după caz,
(suportului) expertizare tehnică
28. Condiţionări prealabile (suport şi conform proiectului şi prescripţiilor
materiale de protecţie) producătorului produselor de protecţie
29. Documente privind calitatea recepţia frontului de lucru, conform
condiţiilor din proiect şi celor din
specificaţia producătorului produselor de
protecţie
c) Conformitatea modului de lucru cu tehnologiile şi/sau procedeele prevăzute
30. Caracteristicile echipamentelor, a conform prescripţiilor producătorului
utilajelor şi a dispozitivelor produselor de protecţie şi reglementărilor
utilizate aplicabile
31. Clasificarea/atestarea personalului conform prescripţiilor producătorului
produselor de protecţie şi reglementărilor
aplicabile
32. Respecatrea timpilor/duratelor conform prescripţiilor producătorului
tehnologice produselor de protecţie
33. Respectarea tratamentelor conform prescripţiilor producătorului
specifice produselor de protecţie
34. Asigurarea condiţiilor de mediu conform prescripţiilor producătorului
ambiant la executarea lucrărilor: produselor de protecţie
a) temperatură
b) umiditate
c) alte condiţii
d) Conformarea la prevederile legale privind agrementul tehnic şi atestarea conformităţii produselor
utilizate
35. Existenţa standardului de produs verificarea domeniului de utilizare cu pct. l.3.1.b)
sau a agrementului tehnic (dacă condiţiile din proiect
este cazul)
36. Documente privind calitatea verificare la aprovizionare (a se vedea şi
produselor de protecţie utilizate nr. crt. 24)
fac referire la sistemul de atestare
a calităţii aplicat
3.4.Durabilitatea sistemelor de protecţie

3.4.1.Sistemele de protecţie, care sunt utilizate pentru a asigura durabilitatea

elementelor de construcţii pe care sunt aplicate, trebuie să aibă asigurată, la rândul lor, o bună
durabilitate.
În acest sens, pe lângă caracteristicile care permit evaluarea durabilităţii în condiţii normale,
trebuie avute în vedere, prin măsuri constructive şi, după caz, măsuri suplimentare condiţiile şi
zonele cu expunere deosebită, cu pericol mai mare, unele aspecte fiind arătate în cap. 5.

3.4.2.Pentru elementele de construcţii din lemn, unele din zonele sensibile sub aspectul
durabilităţii sunt cele în care se folosesc elemente metalice pentru îmbinări şi fixări/prinderi.
Aceste zone sunt sensibile sub mai multe aspecte, astfel:
a)contactul metal-lemn conduce la producerea condensului, la metal, la scăderea temperaturii,
cu creşterea umidităţii în zona metalului;
b)în spaţiul dintre metal şi lemn, care nu este etanş, umiditatea sporită se menţine, cu valori
variabile, perioade mai îndelungate;

c)în condiţiile arătate, sunt favorizate atât acţiunea agresivă asupra lemnului, cât şi
coroziunea pieselor metalice în zona respectivă.
Protecţia anticorozivă a elementelor metalice folosite pentru montajul sau solidarizarea
elementelor de construcţii din lemn se va face în conformitate cu prevederile din "Ghidul de
proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel" - GP 111-04 şi din
"Ghidul de execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel" - GE 053-04.
În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecţie anticorozivă pe suprafaţa
suportului de oţel nu este posibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuţia
elementelor metalice dintr-un material rezistent la coroziune (oţeluri inoxidabile),
supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea
posibilităţii înlocuirii elementelor degradate datorită coroziunii.

3.4.3.Realizarea sistemelor de protecţie trebuie să aibă în vedere, sub acest aspect,

următoarele:
a)executarea sistemelor de protecţie, pe elementele componente, înainte de montarea
acestora;
b)acordarea unei atenţii deosebite asupra zonelor care se vor acoperi la montare (părţi din
lemn suprapuse şi cele pe care se montează plăci metalice), zone în care protecţiile devin
lucrări ascunse.

CAPITOLUL 4: CRITERII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ PENTRU

SUPORTUL DIN LEMN ŞI PENTRU SISTEMELE DE PROTECŢIE

4.1.Criterii şi niveluri de performanţă pentru stratul suport

Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de stratul suport de lemn
pe suprafaţa căruia se aplică sistemele de protecţie împotriva agenţilor chimici şi biologici sunt
prezentate în tabelul 4.1.
Tabelul 4.1

Metoda de
determinare
Nr. crt. Criterii de performanţă U.M. Niveluri de performanţă
(standard de
referinţă)
1. Rugozitatea suprafeţei - - corespunzătoare naturii suportului şi
tipului de produs/sistem de protecţie
2. Umiditate SR EN 322 % - max. 12(1) - clasa 1 de exploatare
- max. 20(1) - clasa 2 de exploatare
3. Temperatură - °C min.: + 5(1)
max.: + 40 (1)

4. Conţinutul de impurităţi vizual - lipsă

(praf, săruri, uleiuri, grăsimi
etc.)
5. Defecte de suprafaţă (fisuri, vizual - lipsă
goluri etc.)
*(1)
dacă în fişa produsului de protecţie nu se specifică altfel
4.2.Criterii şi niveluri de performanţă pentru sistemele de protecţie împotriva agenţilor fizico-
chimici
 4.2.1.Principalele criterii şi niveluri de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească
sistemele de protecţie împotriva agenţilor chimici aplicate pe suprafeţele de lemn, în funcţie de
condiţiile de expunere, precum şi metodele de determinare (evaluare şi/sau verificare a
performanţelor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.2.
În tabelul nr. 4.2 sunt prezentate nivelurile de performanţă sub formă de valori concrete pe
care trebuie să le îndeplinească sistemul de protecţie. Experienţa a impus aceste valori ca fiind
minimale, pentru a obţine o protecţie eficientă a lemnului împotriva agenţilor chimici.
Tabelul 4.2

Metoda de Niveluri de performanţă pentru condiţii

Nr. determinare de expunere
Criterii de performanţă U.M.
crt. (standard de
referinţă) slabă medie puternică

1 2 3 4 5 6 7
1. Aderenţă la suport SR EN ISO 2409 nivel 1 0 0
metoda grilei(1)
2. Aderenţă la suport SR EN ISO 4624 MPa min. 0,5 min. 1,0 min. 1,0
metoda smulgerii(2)
3. Rezistenţă la lovire (3) SR EN ISO 6272-1 cm min. 40 min. 60 min. 60
(înălţimea minimă de
cădere a mase de 500 g,
la care apar amprente cu
fisuri)
4. Rezistenţă la zgâriere SR EN ISO 1518 g min. 250 min. 300 min. 400
(greutatea minimă la care
apar fisuri fine)
5. Rezistenţă la îmbătrânire SR EN 927-3 luni 12 12 12
naturală
6. Permeabilitate la apă SR EN 927-5 g/m2 <250 < 175 < 175
lichidă (absorbţia de apă)
7. Rezistenţă la umiditate SR ISO 11503 ore min. 240 min. 480 min. 720
SR EN ISO 6270-1
8. Rezistenţă la căldură şi SRHD 323.2.3 S2 ore min. 240 min. 480 min. 720
umiditate
9. Rezistenţă la variaţii de SR EN 60068-2-14 cicluri min. 25 min. 56 min. 56
temperatură SR EN 60.068- 2-33
10. Rezistenţă la radiaţii UV (4)
SR EN 60068- 2-5 cicluri min. 56 min. 56 min. 56
11. Rezistenţă la agenţi SR EN ISO 2812-1 ore min. 24 min. 168 min. 168
agresivi chimici
12. Conformitate cu cerinţe Necesar pentru protecţiile care pot veni alimentare în contact direct cu
sanitare produse
*(1)
Metoda grilei se utilizează pentru determinarea aderenţei acoperirilor de protecţie cu
grosimi de până la 250 microni.
*(2)
Metoda smulgerii se utilizează pentru determinarea aderenţei acoperirilor de protecţie cu
grosimi de peste 250 microni.
*(3)
Determinarea nu se efectuează pentru acoperiri de protecţie cu deformabilitate ridicată.
*(4)
Determinarea se efectuează pentru acoperiri de protecţie aplicate la exterior sau la interior,
dacă sunt supuse tehnologic, unor asemenea acţiuni.
4.3.Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor biologici

4.3.1.Principalele criterii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească atât

produsele de protecţie preventivă a lemnului împotriva agenţilor biologici, în funcţie de clasa
de risc biologic, de tipul de procedeu de tratament (de suprafaţă, prin impregnare), de specia
de lemn, precum şi de agentul agresiv biologic (ciuperci, insecte), cât şi metodele de
determinare a performanţelor acestora, sunt prezentate în tabelele 4.3 ....4.7 (standardul de
referinţă este SR EN 599 - 1).
Criterii de performanţă pentru încercările biologice pentru clasa de risc 1 (standardul de
referinţă este SR EN 599-1)
Tabelul 4.3
 Încercări
Cerinţe minime pentru încercările cu insecte spp. suplimentare
Clasă sau locale
de Tip de procedeu de
Fie Sau
risc tratament
Cod Anobium
Hylotrupes Lycius Alte insecte
punctatum Termite (T)
bajulus (H) brunneuns (L) spp (I)
(A)
1. Tratament de Tip de SR EN 46-1 SR EN 49-1 SR EN 20-1 SR EN 46-1 SR EN 118
suprafaţă încercare sau (A) sau
(L)
Încercare la SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC
uzură
Valoare 200 g/m2 200 g/m2 200 g/m2 200 g/m2 doză de
maximă de (cufundare (cufundare (cufundare (cufundare aplicare
aplicare în sau pipetă) sau pipetă) sau pipetă) sau pipetă) cerută 200
încercare ml/m2
Criteriu 100% nici o larvă nici o larvă 100% nici un atac
pentru mortalitate la vie la sfârşitul vie sau mortalitate la cu cotaţie
valoarea de sfârşitul încercării insectă ieşită sfârşitul >2; unul
referinţă încercării la sfârşitul încercării singur = 2
biologică încercării
Tratament Tip de SR EN 47 SR EN 49-2 SR EN 20-2 SR EN 47 sau SR EN 117
prin încercare (A) sau (L)
încercare la SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73
uzură +AC
Valoare p.a.p. pentru p.a.p. pentru p.a.p. pentru p.a.p. pentru p.a.f. pentru
maximă de alburn de pin alburn de pin stejar alburn de pin alburn de pin
aplicare în silvestru silvestru silvestru silvestru
încercare
Criteriu 100% nici o larvă nici o larvă 100% nici un atac
pentru mortalitate vie la sfârşitul vie sau mortalitate cu cotaţie
valoarea de (b.s.e.) încercării insectă ieşită (b.s.e.) >2; unul
referinţă (b.s.e.) la sfârşitul singur = 2
biologică încercării
(b.s.e.)
Criterii de performanţă pentru încercările biologice pentru clasa de risc 2 (standardul de
referinţă este SR EN 599-1)
Tabelul 4.4

Clasă Cerinţe minime faţă

Încercări suplimentare sau locale
de Tip de procedeu de tratament de ciuperci
risc propus Albăstreală Insecte spp.
Cod Bazidiomicete Termite (T)
(B) (I)
2 Tratament de Tip de încercare SR EN 113 (fără SR EN 152-1 Dacă este Dacă este
suprafaţă C.versicolor) necesar se necesar se
adaugă cele clasa 1
Încercare la uzură SR EN 73+AC SR EN 73+AC
de la clasa 1
Valoare maximă de 100 kg/m3 200 g/m 2

aplicare în
încercare
Criteriu pentru p.e.m. pentru la sfârşitul
valoarea de ciuperca cea mai încercării nici
referinţă biologică agresivă o cotaţie >2
zonă fără
albastru min.
1,0 mm medie
> 1,5 mm
Tratament Tip de încercare SR EN 113 (fără SR EN 152- Dacă este Dacă este
prin C.versicolor) 2+ACI necesar se necesar se
impregnare adaugă cele adaugă cele de
încercare la uzură SR EN 73+AC SR EN 73+AC
de la clasa 1 la clasa 1
Valoare maximă de p.a.p. pentru alburn conform
aplicare în de pin silvestru specificaţiilor
încercare comerciale ale
fabricantului
 Criteriu pentru p.e.m. pentru la sfârşitul
valoarea de ciuperca cea mai încercării nici
referinţă biologică agresivă o cotaţie >2
zonă fără
albastru min.
1,0 mm medie
> 1,5 mm
Criterii de performanţă pentru încercările biologice pentru clasa de risc 3 (standardul de
referinţă este SR EN 599-1)
Tabelul 4.5

Cerinţe minime faţă de

ciuperci/încercări pe teren
Sau produse de Încercări suplimentare sau locale
Clasă
Tip de procedeu de Fie protecţie utilizate cu
dense
tratament propus acoperire (C)
Cod
Încercări Coriolus Insecte
Încercări Albastru Termite
Bazidiomicete Bazidiomicete pe teren versicolor spp
pe teren (B) (T)
(FC) (V) (I)
3 Tratament Tip de SR EN 113 SR EN 113 SR EN SR EN SR EN SR EN 152-1
de încercare (fără C. (fără C. 330 330 113pe
suprafaţă versicolor) versicolor) album de
pin
silvestru
şi/sau fag
Încercare SR EN 73+AC SR EN 73+AC > 5 ani > 5 ani SR EN SR EN 152-1 Dacă Dacă
la uzură şi SR EN 84 de de 73+AC şi este este se
separat expunere expunere SR EN 84 necesar adaugă
separat se cele de
adaugă la clasa
Valoare 100 kg/m 3
100 kg/m 3
p.a.p. p.a.p. 100 200 g/m 2
cele de 1 + SR
maximă kg/m3
la clasa EN84
de
1 + SR
aplicare
EN 84
în
încercare
Criteriu p.e.m. pentru p.e.m. pentru după 5 după 5 p.e.m. la sfârşitul
pentru ciuperca cea ciuperca cea ani. Vn, Ve ani. Vn, Ve încercării nici
valoarea mai agresivă mai agresivă şi Vi egaleşi Vi egale o cotaţie >2
de sau mai sau mai zonă fără
referinţă bune bune albastru min.
biologică decât decât 1,0 mm
pentru pentru medie > 1,5
produsul produsul mm
de de
referinţă referinţă
şi R2 egal şi R2TP
sau mai egal sau
bun ca mai bun
R2R ca R2E
Tratament Tip de SR EN 113 SR EN 113 SR EN SR EN
SR EN SR EN 152-2 Dacă Dacă
prin încercare (fără C. (fără C. 330 330
113 pe este necesar
impregnare versicolor) versicolor) album de necesar se
pin se adaugă
silvestru adaugă cele de
şi/sau fag cele de la clasa
la clasa 1 + SR
încercare SR EN 73 +AC SR EN 73+AC > 5 ani > 5 ani SR EN SR EN 152-2
1 + SR EN84
la uzură şi SR EN 84 de de 73+AC şi
EN 84
separat expunere expunere SR EN 84
separat
Valoare p.a.p. pentru p.a.p. pentru p.a.p. p.a.p. p.a.p. conform
maximă album de pin album de pin pentru specificaţiilor
de silvestru silvestru album de comerciale
aplicare pin sau ale
în fag fabricantului
încercare
 Criteriu p.e.m. pentru p.e.m. pentru după 5 după 5 p.e.m. la sfârşitul
pentru ciuperca cea ciuperca cea ani. Vn, Ve ani. Vn, Ve încercării nici
valoarea mai agresivă mai agresivă şi Vi egaleşi Vi egale o cotaţie >2
de sau mai sau mai zonă fără
referinţă bune bune albastru min.
biologică decât decât 1,0 mm
pentru pentru medie > 1,5
produsul produsul mm
de de
referinţă referinţă
şi R2TP şi R2TP
egal sau egal sau
mai bun mai bun
ca R2R ca R2E
Criterii de performanţă pentru încercările biologice pentru clasa de risc 4 (standardul de
referinţă este SR EN 599-1)
Tabelul 4.6

Cerinţe minime faţă de

Clasă Încercări suplimentare sau locale
ciuperci
de Tip de procedeu de tratament
risc propus Încercări
Putregai Albastru Insecte Termite
Cod Bazidiomicete de câmp
moale (B) spp (I) (T)
(F)
4. Tratament de Tip de încercare Procedeele prin tratament de suprafaţă nu sunt corespunzătoare
suprafaţă la uzură pentru clasa de risc 4
încercare
Valoare maximă
de aplicare în
încercare
Criteriu pentru
valoarea de
referinţă
biologică
Tratament prin Tip de încercare SR EN 113cu SR EN SR EN Dacă este Dacă este Dacă
impregnare C.versicolor V807 252+AC necesar se necesar se este
pe alburn de adaugă adaugă necesar
pin silvestru cele de la cele de la se
şi/sau fag clasa 3 clasa 1 + adaugă
SR EN84 cele de
Încercare la SR EN 73+AC SR EN > 5 ani de
la clasa
uzură şi SR EN 84 V807 expunere
1 + SR
separat
EN84
Valoare maximă p.a.p. pentru p.a.p. p.a.p.
de aplicare în alburn de pin
încercare silvestru
Criteriu pentru p.e.m. pentru Cel mai după 5 ani
valoarea de ciuperca cea ridicat media rsn
referinţă mai agresivă dintre P/0,75 şi a
biologică (inclusiv r.e.m. rin P/0,17
C.versicolor) dedus
pentru
încercarea
I şi
încercarea
II
Criterii de performanţă pentru încercările biologice pentru clasa de risc 5 (standardul de
referinţă este SR EN 599-1)
Tabelul 4.7

Cerinţe minime faţă de

ciuperci/încercări pe Încercări suplimentare sau locale
Clasă teren
de Tip de procedeu de tratament
risc propus încercări
Cod Putregai de câmp Albastru Insecte Termite
Bazidiomicete
moale (F) FN (B) spp (I) (T)
şi/sau FS
5 Tip de încercare
 Tratament de Încercare la Procedeele prin tratament de suprafaţă nu sunt corespunzătoare
suprafaţă uzură pentru clasa de risc 5
Valoare maximă
de aplicare în
încercare
Criteriu pentru
valoarea de
referinţă
biologică
Tratament prin Tip de încercare SR EN 113cu SR EN SR EN 275 Dacă este Dacă este Dacă
impregnare C.versicolor V807 necesar se necesar se este
pe album de adaugă adaugă necesar
pin silvestru cele de la cele de la se
şi/sau fag clasa 3 clasa 1 + adaugă
SR EN84 cele de
Încercare la SR EN 73+AC SR EN > 5 ani de
la clasa
uzură şi SR EN 84 V807 expunere
1 + SR
separat
EN84
Valoare maximă p.a.p. pentru p.a.p. p.a.p.
de aplicare în album de pin
încercare silvestru
Criteriu pentru p.e.m. pentru Cel mai după 5 ani
valoarea de ciuperca cea ridicat media
referinţă mai agresivă dintre rsnP/0,75
biologică (inclusiv C. r.e.m. şi a
versicolor) dedus rinP/0,17
pentru
încercarea
I şi
încercarea
II
Note:

1.Simboluri şi abrevieri (standardul de referinţă este SR EN 599-1):

spp - specii de insecte;
p.a.p. - preconizare de aplicare dată de producător;
b.s.e - limita superioară a pragului de eficacitate, aşa cum e definit în standardul armonizat de
încercare biologică de referinţă; p.e.m. - prag de eficacitate mediu;
Vn - clasificare medie nominală pentru repetiţiile după un examen nedistructiv (standardul de
referinţă este SR EN 330);
Ve - clasificare medie nominală pentru repetiţiile pentru suprafeţele exterioare şi a celor vizibile
în interiorul asamblării după un examen nedistructiv (standardul de referinţă este SR EN 330);
Vi - clasificare medie nominală pentru repetiţiile pentru suprafeţele realizate prin decupare
după un examen distructiv (standardul de referinţă este SR EN 330);
R2TF - număr de repetiţii tratate cu produsul de protecţie a lemnului cu o clasificare 2 sau mai
mare (standardul de referinţă este SR EN 330);
R2R - număr de repetiţii tratate cu produsul de protecţie de referinţă cu o clasificare 2 sau mai
mare (standardul de referinţă este SR EN 330;
rsnP - reţinere a produsului de protecţie a lemnului mai mare decât cea nominală;
rinP - reţinere a produsului de protecţie a lemnului mai mică decât cea nominală.
2.Dacă în tabelele 4.3 ...4.7 se prevede ca produsul de protecţie a lemnului să fie rezistent la
încercările de spălare şi/sau de evaporare, încercările prevăzute în standardul de referinţă SR
EN 73 trebuie efectuate separat.
3.Utilizând criteriul potrivit pentru valoarea de referinţă biologică (v.r.b.) precizată în tabelele
4.3 ...4.7, v.r.b. trebuie stabilită pentru fiecare încercare cu un nivel de aplicare egal sau mai
mic decât valoarea maximă de aplicare (v.m.a.) dată.

4.În standardele armonizate de încercare biologică care prevăd calculul pragului de

eficacitate, v.r.b. trebuie să fie pragul de eficacitate mediu (p.e.m.), cu excepţia următoarelor
cazuri:
a)în încercările cu insecte (standardele de referinţă sunt SR EN 20-2, SR EN 47 sau SR EN 49-
2) dacă mortalitatea la limita inferioară a pragului de eficacitate ester mai mică de 80%, limita
superioară trebuie luată ca valoare de referinţă biologică (v.r.b.);
b)în încercările prevăzute în standardul de referinţă SR EN 113 dacă pierderea de masă medie
la limita inferioară a pragului de eficacitate este mai mare de 10%, limita superioară a pragului
trebuie luată ca valoare de referinţă biologică (v.r.b.);
c)în încercarea I prevăzută în standardul de referinţă SR ENV 807.
5.Dacă condiţiile locale cer ca produsul de protecţie a lemnului să prezinte o eficacitate
biologică suplimentară, sau trebuie să răspundă declaraţiilor producătorului sau condiţiilor celor
care emit prescripţii, produsul trebuie încercat conform încercărilor suplimentare sau locale de
referinţă în tabelele 4.3 ...4.7.

4.3.2.Pentru clasa de risc biologic 1, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi

aplicate prin procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte
eficacitate biologică faţă de unul din cazurile:
a)- oricare din insectele pentru care protecţia este cerută;
b)- insecta cea mai puţin sensibilă la acest produs;
c)- Hylotrupes bajulus, în calitate de insectă reprezentativă.
4.3.3.Pentru clasa de risc biologic 2, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate prin
procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate faţă
de ciupercile bazidiomicete lignicole, după uzură (exclusiv Coriolus versicolor). Pentru toate
produsele la care se cere o activitate insecticidă, ele trebuie să prezinte eficacitate faţă de
agenţii biologici de referire, demonstrată prin încercările corespunzătoare pentru clasa de risc
1.

4.3.4.Pentru clasa de risc biologic 3, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi

aplicate prin procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte
eficacitate pentru:
a)- ciuperci lignicole bazidiomicete, exclusiv Coriolus versicolor;
b)- agenţi biologici la care se referă produsul, demonstrată prin încercările pentru clasa de risc
2.

4.3.5.Pentru clasa de risc biologic 4, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi

aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate
pentru:
a)- ciuperci lignicole bazidiomicete, inclusiv Coriolus versicolor pe fag şi/sau pin silvestru;
b)- putregai moale.

4.3.6.Pentru clasa de risc biologic 5, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi

aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare,trebuie să prezinte eficacitate
pentru:
a)- ciuperci lignicole bazidiomicete inclusiv Coriolus versicolor pe fag şi/sau pin silvestru;
b)- putregai moale;
c)- dăunători marini după o perioadă minimă de 5 ani.
4.3.7.În anexă (informativă) se prezintă un exemplu de sistem de descriere a eficacităţii
produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici (standardul de referinţă este SR
EN 599-2).

CAPITOLUL 5: PRINCIPII GENERALE DE ALCĂTUIRE A SISTEMELOR

DE PROTECŢIE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DIN LEMN SUPUSE
ACŢIUNII AGENŢILOR AGRESIVI

5.1.Sistemele de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor

chimici şi biologici se vor alege în funcţie de natura şi starea suportului de lemn, de natura şi
agresivitatea mediului, de durabilitatea estimată a protecţiei şi de considerente economice.
Protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici este, de regulă, cu
atât mai economică, cu cât are o durabilitate mai ridicată, deoarece astfel se reduc la minimum
lucrările de între ţinere/refac ere a protecţiei pe durata de serviciu a construcţiei.
 5.2.Elementele de construcţii din lemn expuse la acţiunea agenţilor agresivi şi care, după
montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja în aşa fel încât, pe durata de serviciu a
construcţiei să nu afecteze durabilitatea acesteia.
În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecţie pe suprafaţa suportului din
lemn nu este posibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuţia elementelor de
construcţii dintr-un material rezistent la acţiunea agenţilor chimici, asigurarea posibilităţii
înlocuirii elementelor degradate ş.a.
5.3.Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de stratul suport de
lemn pe suprafaţa căruia se aplică sistemele de protecţie sunt precizate la pct. 4.1. (tabelul
4.1)
5.4.Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie îndeplinite de sistemele de
protecţie, în funcţie de tipul agenţilor agresivi sunt precizate la pct. 4.2. şi 4.3 (tabelele 4.2 şi
4.3).

5.5.Alcătuirea generală a sistemelor de protecţie prin vopsire a elementelor de construcţii

din lemn împotriva agenţilor chimici include următoarele straturi succesive:
a)- strat primar (grund);
b)- strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare, vopsea);

c)- strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email).

Stratul primar de grund are rolul de a pătrunde în stratul superficial al suportului de lemn şi de
a îmbunătăţi aderenţa straturilor de protecţie ulterioare la suport.
Stratul(urile) intermediar(e) de protecţie, are (au) rolul de a asigura o bună aderenţă şi o
impermeabilitate la agenţi agresivi.
Stratul(urile) final(e) de protecţie are (au) rolul de a asigura o rezistenţă chimică ridicată la
acţiunea agenţilor agresivi şi o bună rezistenţă la radiaţii ultraviolete. Totodată are (au) un rol
decorativ.

5.6.Aplicarea produselor de protecţie (grund, vopsea, email) din alcătuirea sistemelor de

protecţie se efectuează prin următoarele procedee principale:
- aplicarea cu pensula;
- aplicarea cu ruloul;
- aplicarea prin pulverizare cu pistolul: pulverizare cu aer sub presiune, fără aer (airless).

5.7.Produsele de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor

biologici (ciuperci lignicole şi insecte xilofage) sunt produse chimice sau combinaţii de produse
chimice, cu acţiune fungicidă şi insecticidă.
Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice ale solventului utilizat, produsele de
protecţie a lemnului se clasifică în; produse de protecţie solubile în apă; produse de protecţie
solubile în solvenţi organici.
Din punct de vedere al lavabilităţii (după o perioadă de fixare de două ... şase săptămâni),
produsele de protecţie a lemnului se clasifică în: produse lavabile; produse greu lavabile;
produse nelavabile.
Din punct de vedere al modului de aplicare, produsele de protecţie se clasifică conform
tabelului 5.1.( standardul de referinţă este STAS 9302/1)
Tabelul 5.1.

Procedeu de
protecţie chimică a Mod de aplicare Domeniul de aplicare Produse de protecţie
lemnului
Vid-presiune Impregnare în În condiţii de utilizare în exterior, Produse solubile în apă
profunzime la în aer liber, în contact cu solul, în (nelavabile sau greu
presiuni diferite de subteran, în mediu acvatic, în lavabile)
presiunea condiţii de deteriorare accelerată,
Vid-presiune-vid
atmosferică pentru materiale lemnoase uşor
impregnabile cu grosime de
Vid-presiune
maxim 30 mm
atmosferică
Vid-presiune
atmosferică-vid
Băi calde-reci Impregnare în În condiţii de umiditate relativă a Produse solubile în apă
profunzime la aerului sub 70% sau fără contact
Băi simple presiune atmosferică cu solul Produse solubile în solvenţi
organici
Imersie Tratamente de În condiţii de utilizare în interior Produse solubile în apă
suprafaţă sau exterior sub protecţia unui
Pulverizare acoperiş

Pensulare Produse solubile în solvenţi

organici
5.8.La aplicarea produselor/sistemelor de protecţie a elementelor de construcţie din lemn
trebuie să se respecte reglementările în vigoare privind protecţia mediului înconjurător,
măsurile de protecţia muncii şi măsurile privind prevenirea incendiilor.

5.9.Durabilitatea sistemelor de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii

din lemn împotriva agenţilor chimici este determinată de următorii factori:
- concepţia structurii;
- calitatea produselor folosite pentru protecţie;
- starea iniţială a suportului;
- eficacitatea pregătirii suportului;
- condiţiile de aplicare;
- calitatea aplicării;
- condiţiile de expunere după aplicare.

ANEXA nr. 11: (informativă) EXEMPLUL UNUI SISTEM DE

DESCRIERE A EFICACITĂŢII PRODUSELOR DE PROTECŢIE A
LEMNULUI ÎMPOTRIVA AGENŢILOR BIOLOGICI (standardul de
referinţă este SR EN 599-2)

NUMELE PRODUSULUI DE PROTECŢIE............................................................................................

1. Condiţii minime de încercare cerute
CLASA DE RISC
-1)
1 2 3 4 5
Lemn corespunzător: Răşinoase

Foioase

Încercare în câmp - - -

2)

3)

2. Eficacitate suplimentară
2.1. Ciuperci
- Coriolus versicolor
- Foioase - -

Lemn corespunzător
- Răşinoase - -

- Albăstrire pe timpul cât lemnul este

pus în operă
- - - -
2.2. Insecte

- Hylotrupes bajulus

- Lyctus brunneus
-Anobium punctatum

2.3. Termite

2.4. Încercări în câmp

SR EN 330 clasă 3 (FC) - - -

SR EN 252 clasă 4 (F) - - -

3. Spălare la alegere SR EN 84 numai

pentru tratament de suprafaţă (toate
încercările biologice)
4. Procedee de aplicare 4)

- Tratament de suprafaţă - -

Valoare critică g/m2 xx xx xx xx xx xx

- Impregnare

Valoare critică kg/m3 xx xx xx xx xx xx xx xx xx xx

Se marchează căsuţele corespunzătoare în cazul clasei de risc, cu eficacitate

corespunzătoare.
- Nu se aplică la această clasă de risc.
1)
A se vedea tabelul 4.3.
2)
Produsele de încercare în câmp (standardul de referinţă este SR EN 330) pentru
întrebuinţare în clasa 3 cu acoperire sunt codificate FC
3)
Produsele de încercare în câmp (standardul de referinţă este SR EN 275) pentru încercare în
clasa 5 ape de Nord sunt codificate FN
Produsele de încercare în câmp (standardul de referinţă este SR EN 275) pentru încercare în
clasa 5 ape de Sud sunt codificate FS
4)
Punct 4: Se înscriu valorile cerute în locul xx.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 932 din data de 16 noiembrie 2006