Personalitatea antisocială

(sociopată)

 CUM SE COMPORTĂ O PERSOANĂ CU PERSONALITATE

ANTISOCIALĂ?
Indivizilor cu tulburare de personalitate antisocială le lipseşte adesea empatia şi
au tendinţa de a fi duri, cinici şi plini de dispreţ faţă de sentimentele, drepturile
şi suferinţa celorlalţi. Au o părere exagerată şi arogantă despre ei înşişi sau sunt
excesiv de încăpăţânaţi, siguri de ei sau obraznici. Consideră că munca
obişnuită este sub demnitatea lor, sau nu îşi pot aprecia realist problemele
curente şi viitorul. Pot să aibă un istoric de violenţă sau pot să fie la risc pentru
comportament violent. Aceşti indivizi pot fi excluşi într-un mod dezonorant din
serviciul militar, nu se pot auto-întreţine, devin foarte săraci sau chiar îşi pierd
locuinţa, sau pot petrece mulţi ani în instituţii penitenciare.
Comparativ cu populaţia generală, cei ce sunt diagnosticaţi cu tulburare de
personalitate antisocială au probabilitate mai mare să îşi piardă viaţa prematur
din cauze violente. Promiscuitatea şi abuzul marital şi infantil sunt frecvente,
pacienţii fiind lipsiţi de remuşcări, manifestând nepăsare faţă de siguranţa
altora şi cea proprie. Tulburarea este mai frecventă în grupurile socio-
economice mai joase.

 DE CE APARE PERSONALITATEA ANTISOCIALĂ?

Personalitatea este suma felului în care o persoana gândește, simte, se poartă
și reacționează la mediul său de viață. Când cineva, în mod constant, se poartă
și simte într-un mod nepotrivit, cel mai probabil acea persoană suferă de o
tulburare de personalitate.
Cauzele exacte ale tulburării de personalitate antisocială nu sunt cunoscute,
dar experții cred că atât factorii ereditari cât si circumstanțele de mediu
influențează dezvoltarea acestei condiții.

1
Un istoric familial cu această tulburare – cum ar fi un părinte antisocial – crește
riscul de dezvoltare a tulburării. De asemeni pot contribui un număr de factori
de mediu din casă, școală și comunitate, factori care acționează în copilărie.
Acest tip de personalitate pare a fi de trei ori mai frecventă la bărbați decât la
femei.
Spre exemplu, mulți adulți cu tulburare de personalitate antisocială au crescut
într-un mediu haotic, cu conflicte familiale constante și absența supravegherii.
Părinții au fost alcoolici abuzivi sau consumatori de droguri și, ca rezultat, copiii
au dificultăți în realizarea legăturilor emoționale.

 CE TRATAMENTE EXISTĂ?
Tratamentul principal e psihoterapia, iar familia și prietenii persoanei cu
personalitate antisocială pot fi implicați în deciziile referitoare la îngrijirea
acesteia. Momentan nu există medicamente care să trateze direct tulburarea,
însă deseori se folosesc medicamente pentru a trata alte probleme mintale
asociate.
Personalitate antisocială are o componentă genetică puternică, astfel că poate
fi gestionată, dar nu poate fi vindecată. Cu ajutorul terapiei, comportamentul
se poate îmbunătăți în timp, chiar dacă anumite caracteristici, cum ar fi lipsa de
empatie, rămân. De obicei, simptomele încep să se amelioreze spre vârsta
mijlocie.

 LA CE ESTE PREDISPUSĂ O PERSOANĂ CU PERSONALITATE

ANTISOCIALĂ?
Dacă nu primește tratament, persoana cu personalitate antisocială are un risc
mai mare de a dezvolta alte probleme mintale sau de a le înrăutăți pe cele
existente. Printre problemele adiționale care pot apărea sunt: abuzul de
substanțe, deficitul de atenție și hiperactivitate sau tulburări de citire.
De asemenea, deși persoanele cu personalitate antisocială sunt de obicei
privite ca insensibile emoțional, acestea sunt vulnerabile la o varietate de
probleme afective, cum sunt: depresia majoră, anxietatea sau tulburarea
bipolară sau pot dezvolta alte tulburări de personalitate, în special borderline
sau personalitate narcisistă.
2
Datorită caracteristicilor tulburării, o persoană cu personalitate antisocială are
dificultăți în a susține relații pe termen lung, iar respingerea din partea
celorlalți o poate determina să se comporte și mai agresiv și ostil. Închisoarea e
și ea o consecință potențială. În plus, persoana e predispusă la auto-mutilare
sau moarte prin omucidere, suicid sau accidente.

 DE CE POATE UN SOCIOPAT TRECE ADESEA UN TEST CU

DETECTORUL DE MINCIUNI?
Cercetările sugerează că poate exista o componentă biologică pentru lipsa de
teamă a sociopatului. Sociopaţii sunt remarcabil de toleranţi la şocurile
electrice. În condiţii tensionate, ei au un ritm cardiac accelerat, dar puţine alte
semne ale stresului - nu au palmele transpirate, de exemplu. Ei trec de obicei
un test cu detectorul de minciuni, chiar dacă mint. Abilitatea de a trece testul
cu detectorul de minciuni este o caracteristică a profilului pe care îl are FBI
pentru criminalul care îşi mutilează victimele, deoarece acest tip de persoană
este de obicei o personalitate antisocială.

 CE SPUNE TEORIA LUI LYKKEN DESPRE TIPUL SOCIOPAT?

Lykken a oferit o teorie interesantă conform căreia anumite tipuri eroice, cum
ar fi astronauţii, alpiniştii şi liderii mondiali ar putea aparţine aceluiaşi tip
biologic cu personalităţile antisociale. Acestea sunt toate caracterizate prin
temeritate - voinţă de a aborda situaţiile care ar putea produce oamenilor
normali nelinişti excesive.
Lykken citează cazuri de adolescenţi sociopaţi care au devenit adulţi
responsabili. Lykken, de asemenea, a lucrat cu Bouchard pe Studiul Minnesota
asupra gemenilor crescuţi separat şi el a ajutat la compilarea înregistrărilor
referitoare la toţi gemenii născuţi în Minnesota între 1936 şi 1955. Cu această
ocazie, au fost descoperite mai multe cazuri de gemeni identici, în care un
membru al perechii fusese diagnosticat ca un tip sociopat sau antisocial, în timp
ce celălalt nu primise un astfel de diagnostic. Deşi mărimea eşantionului a fost
mică, aceasta a indicat că personalitatea antisocială nu pare să fie programată
genetic. Aceasta este influenţată de învăţare.

3
  CE ROL ATRIBUIE LYKKEN STILULUI PARENTAL ÎN
DEZVOLTAREA UNUI TIP DE PERSONALITATE ANTISOCIALĂ?
Lykken consideră că "eroul şi psihopatul sunt ramuri ale aceleaşi crengi". Deşi
datele cu privire la stilurile parentale lipsesc, el speculează că practicile de
creştere a copiilor de către părinţi sunt critice în determinarea tipului de
ramură pe care o va prelua un copil. Părinţii care pun accentul pe pedeapsă
sunt de natură să crească un sociopat. Copilului neînfricat nu-i pasă de
pedeapsă, deci nu este nimic ce poate învăţa copilul din consecinţele unui
comportament rău. Părinţii care oferă un exemplu pozitiv şi manifestă dragoste
pot creşte un erou din acelaşi bebeluş. Chiar şi un psihopat potenţial poate
învăţa să preţuiască stimulii sociali, ca dragostea şi aprobarea, care ţin de obicei
de comportamentul prosocial, nu de cel antisocial. Personalităţilor antisociale
nu le lipseşte capacitatea de a simţi plăcerea, dar ele sunt mai puţin predispuse
la teama de pedeapsă şi la durere, astfel încât acestea sunt mai puţin afectate
de strategiile punitive folosite în creşterea copiilor.

 CUM SĂ TE PORȚI CU O PERSOANĂ CU PERSONALITATE

ANTISOCIALĂ ȘI CUM POȚI SĂ O AJUȚI?
Poate fi foarte dificil să menții o relație cu o persoană care suferă de
personalitate antisocială. Deși unele dintre simptome pot părea caracteristici
pe care le are toată lumea, cei apropiați simt ei înșiși greutatea acestor
simptome. Înșelătoria e unul dintre cele mai dureroase aspecte pentru prieteni
și membri ai familiei.
Multe dintre simptome pot fi periculoase nu doar pentru persoana care suferă
de personalitate antisocială, ci și pentru cei apropiați.
Îndeamnă persoana să apeleze la ajutor specializat. Persoanele cu personalitate
antisocială văd tratamentul ca pe o încercare din partea celorlalți de a le
controla și a le transforma în ceva ce nu sunt, astfel că se opun (aproape)
întotdeauna și, cu atât mai mult, nu apelează la tratament din proprie inițiativă.
E important să îi oferi spijin și să rămâi optimist pe tot parcursul terapiei
persoanei: sprijinul familiei și prietenilor e cel mai bun medicament.
Dacă te simți copleșit, vinovat, rănit emoțional sau simți că nu mai ai control e
recomandat să apelezi la un specialist în sănătate mintală pentru ajutor: a trăi

4
 cu o persoană cu personalitate antisocială e foarte dificil și poate provoca o
gamă largă de reacții.
Setează-ți limite clare pentru ceea ce ești dispus să tolerezi, comunică-i-le
persoanei și stabilește consecințe aplicabile și logice pentru comportamente
nedorite, pentru a preveni ca persoana să te rănească, să te abuzeze sau să te
manipuleze; aplică consecințele imediat ce și de fiecare dată când limitele sunt
încălcate. Fii consecvent! Apoi, când persoana e calmă, explică-i ce s-a
întâmplat, ce a făcut greșit și pentru ce ai aplicat consecințele.
Nu te contrazice și nu te angaja în lupte de putere cu persoana cu personalitate
antisocială.
Recunoaște simptomele și comportamentele enumerate mai sus și nu te lăsa să
cazi în capcanele întinse de persoana cu personalitate antisocială.

 EŞTI TIPUL NEÎNFRICAT?

Lykken a conceput un test pentru determinarea nivelului de frică al unei
persoane. Testul implică perechi de situaţii alternative. O situaţie este
înspăimântătoare sau jenantă, cealaltă este doar neplăcută. Persoana care face
testul trebuie să aleagă răul cel mai mic. Aici sunt prezentate câteva alternative
adaptate după Lykken. După analizarea fiecărei perechi de situaţii, pe care ai fi
mai dispus să o alegi?

1a: să îţi cureţi locuinţa, după ce 1b: să faci un salt cu paraşuta;

potopul a umplut-o cu noroi;
2a: să umbli toată ziua cu talpa 2b: să campezi într-o zonă despre
piciorului plină de băşici; care s-a spus că e populată cu şerpi
cu clopoţei;
3a: să te afli într-o bancă, în timp ce trei 3b: să stai două ore la un concert
bărbaţi mascaţi năvălesc cu arme şi-i fac cu muzică proastă;
pe oameni să-şi ridice mâinile;
4a: să stai în pat toată ziua cu gripă şi 4b: să fii la o petrecere unde cineva
durere de cap; te tachinează până te face să te
înroşeşti şi să-ţi tremure mâinile;
5a: să afli că oamenii te-au bârfit; 5b: să lucrezi toată ziua în soare
fierbinte;

5
6a: să speli o maşină;
7a: să încerci să spui o poveste unui
grup de oameni şi nimeni să nu te
asculte;
8a: să ceri cuiva să-ţi restituie nişte bani
pe care ţi-i datorează;
9a: să lucrezi o săptămână pe câmp la
săpat de cartofi;
10a: să fii la un circ când deodată doi lei
scapă liberi în ring;
6b: să conduci un automobil cu 90
de mile pe oră;
7b: să revii la maşina ta parcată şi
să găseşti o urmă de lovitură în ea;
8b: să dormi toată noaptea pe
podea;
9b: să te anunţe pilotul că există
probleme cu motorul şi că va face
o aterizare de urgenţă;
10b: să ajungi la circ şi să descoperi
că ţi-ai uitat biletele;

 CE TIPURI DE RĂSPUNSURI VA ALEGE O POTENŢIALĂ

"PERSONALITATE ANTISOCIALĂ"?
Ar trebui să fie destul de evident ce răspunsuri reflectă lipsa de teamă: 1b, 2b,
3a, 4b, 5a, 6b, 7a, 8a, 9b şi 10a. Acestea sunt răspunsurile pe care o persoană
temătoare le va evita, dar un sociopat sau un potenţial erou le va prefera.
Una din ultimele categorii de tulburări de personalitate din DSM-IV este
"Tulburarea de personalitate nespecificată" (Tulburarea de Personalitate NES) -
o categorie generică pentru persoanele care nu îndeplinesc niciunul dintre
criteriile unei tulburări anume de personalitate sau care pot arăta un amestec
de simptome proprii unor categorii diferite de tulburări şi care manifestă
niveluri semnificative de stres sau de diminuare funcţională. Această categorie
permite clasificarea persoanelor care nu se încadrează în niciuna din categoriile
precedente, dar care totuşi impresionează un clinician prin personalitatea lor
inflexibilă şi greu adaptabilă.