Facultatea de Filosofie și Știinte Social Politice

Masterat Relații publice și publicitate

Studii de caz în PR și publicitate

Identificaţi şi caracterizaţi publicul-ţintă al unei persoane publice sau organizaţii şi precizaţi

efectul specific pozitiv care ar putea fi obţinut la nivelul acestuia

Student: Șfița Petru-Daniel, Anul I, Grupa 1

Coordonator: Dr. Dorina Țicu

2019
 USR este un partid înființat în anul 2015 de către Nicușor Dan - activist politic și
candidat în anul 2012 și 2016 pentru poziția de Primar General al Bucureștiului.

USR a pornit inițial de la ideea de USB (Uniunea Salvați Bucureștiul) care plănuia o
reinterpretare și o revoluție pe piața politică românească.

Alături de Nicușor Dan, membrii fondatori ai Uniunii Salvați Bucureștiul sunt Ioan
Miloș, Alina Vernon, Dan Podaru și Argentina Traicu, ultimii doi retrăgându-se din calitatea
de membri fondatori și ai comitetului de inițiativă al USB în Ianuarie 2016.

Chiar dacă nu au ideologie clară, cei de la USB promovează transparența și drepturile

democratice, astfel încât, membrul fondator, Nicușor Dan a publicat în data de 23 februarie
2016 pe contul său de Facebook documentul „Programul pentru București al candidatului
Nicușor Dan (Uniunea Salvați Bucureștiul) la Primăria Generală”, pe care l-a supus
dezbaterii publice, inițiativă care a obținut un scor de 25% la alegerile locale din 2016,
clasându-se astfel pe locul al doilea în preferințele bucureștenilor.

Cu ocazia alegerilor parlamentare de la finele anului 2016, Uniunea Salvați

Bucureștiul a fuzionat cu Uniunea pentru Codlea și Uniunea Salvați România, noua
formațiune purtând numele de Uniunea Salvați România. Chiar dacă au întâmpinat probleme
în cadrul procesului de fuzionare, partidele PSD, PER și chiar și persoane particulare au
depus numeroase contestații, Curtea de Apel București a considerat legitimă unirea
partidelor, astfel încât Uniunea Salvați România a devenit un partid de centru cu drepturi
depline, și chiar cu perspective, având în vedere entuziasmul lui Nicușor Dan care preconiza
un scor de cel puțin 10% la alegeri.

Chiar dacă este cel mai nou înființat partid politic din România, USR a câștigat
încrederea românilor prin promisiunea sa politică, astfel încât în anul 2016, cu ocazia
alegerilor parlamentare a ocupat locul al treilea în ierarhia partidelor politice dupa PSD și
PNL. Aceștia au apărut din nevoia de a avea o opoziție, de o reinterpretare politică, acționând
ca un partid anti-sistem.

Un alt element care a adus partidului încrederea românilor a fost chiar faptul că era un
partid nou înființat, care nu avea o istorie de decizii, fie bune, fie greșite, de care cetățeanul să
se lovească în luarea deciziei de vot. De asemenea, campania de promovare a programului de
guvernare prin intermediul mass-media, USR susținând discursuri mediatice și dezbateri, în
principal, în cadrul postului de televiziune Digi 24 a constituit un avantaj, cetățeanul având în

2
vedere obiectivitatea postului de televiziune și profesionalismul care l-a consacrat, sporind
astfel nivelul de credibilitate a partidului.

Partidul și-a construit imaginea în jurul ideii de noutate, de revoluție politică, aducând
pe scena din România nume noi de politicieni venind ca o reîmprospătare a dosarelor în
domeniu. Aceștia s-au concentrat pe tineri educați, cu studii superioare, cu perspective clare
de viitor, fără dosare penale sau vreo implicare în fostele regimuri totalitariste și, desigur, fără
a avea legătră cu corupția, adică exact opusul celorlalte partide importante din România care
au ideologii învechite în anumite privințe.

Pentru a putea ști cui te adresezi ca partid sau om politic reprezentant, trebuie să ai în
vedere următoarele etape: stabilirea publicului - cui te adresezi? Următorul pas este de a ști
cum să li te adresezi, ce îi precupă pe cetățeni - ceea ce presupune cercetări în teren, sondaje,
analize statistice, etc.

Aceste teme vor trebui la rândul lor segmentate pe diferite criterii pentru a se adresa
în mod diferențiat categoriilor de electorat, în funcție de factorii de vârstă, venit, educație,
statut, stil de viață, caracteristici atitudinale ale electoratului etc. Vorbim astfel de stabilirea
targetului sau publicului țintă ce va determina modul în care se poziționează produsul, în
cazul nostru candidatul, față de celelalte alternative oferite publicului/electoratului.

Analizând mai multe elemente componente putem oferi următoarea definiţie:

„Comunicarea politică este o formă de transfer informaţional, prin intermediul căreia

se transmit intenţionat şi direcţionat mesaje cu un conţinut politic, mesaje transmise prin
intermediul mijloacelor de comunicare în masă sau prin alte instrumente sau acţiuni, transfer
informaţional care se realizează pe matricea unui câmp, sau într un spaţiu de acţiune bine
definit, într o anumită perioadă de timp, folosindu se tehnici şi metode de formare a
imaginilor actorilor politici, specifice publicităţii politice şi care are drept scop principal
realizarea unei legături, pe cât posibil pozitive, între actorii politici şi opinia publică şi
invers.”1

Comunicarea şi PR-ul politic se desfăşoară în baza a 3 strategii şi patru reguli:

1. Strategia de proiectare;

1
Flaviu Călin, Rus, Evoluţia procesului de comunicare de la forma interpersonală la cea politică şi mediatică,
Editura Accent, 2005, p. 95

3
2. Strategia de aducere la cunoştinţa opiniei publice;

3. Strategia verbală şi nonverbală.

Reguli:

1. Păstrarea coerenţei;

2. Adaptarea la prezent;

3. Crearea şi menţinerea unei identităţi proprii;

4. Coordonarea.

Etape ale comunicării politice:

1. Stabilirea grupului sau a grupurilor ţintă cărora li se va adresa actorul politic;

2. Realizarea unui profil de imagine a actorului politic;

3. Lansarea actorului politic precum şi a programului său electoral:

a. prin acţiuni şoc

b. prin acţiuni prezentate stadial

4. Tehnici de diferenţiere a actorului politic faţă de alţi colegi sau contracandidaţi.

Factori facilitatori sau discordanţi ai comunicării politice:

1. Socio-culturali;

2. Resurse material;

3. Mass-media; adică PR politic.

4. Istorici

5. Politici.

Scopul şi rolul comunicării politice:

Literatura de specialitate promovează ideea că există două tipuri fundamentale de

comunicare politică:

a. de tip dialogic sau propriu zisă;

b. de tip marketing;

4
Marketingul politic susţ ine că î n procesul de comunicare politică există cel puţ in doi poli:

1. Un om politic sau partid politic,

2. Publicul ţ intă.

Canalele de comunicare on-line

Există nenumărate avantaje ce decurg din utilizarea acestora. Specialiş tii î n

comunicare politică au sesizat rapid avantajele utilizării noilor mijloace de comunicare.
Acestea au devenit, de asemenea, surse obiş nuite de informare pentru presa televizată ş i
scrisă. Ca atare, Internetul poate fi utilizat ca mijloc de promovare a politicienilor, dar ş i ca
instrument de interacţ iune î ntre autorităţ i sau demnitari ş i cetăţ eni.

Blog-ul este o variantă comodă ş i ieftină de publicitate ş i exprimare a opiniilor î ntr-un

mod rapid ş i vizibil. Candidatul poate folosi, de asemenea, reţ elele de socializare, de exemplu
Facebook este cea mai folosită platformă de socializare de către politicieni, adresându-se unui
public mai larg, dar oferind și cetățeanului posibilitatea de a comunica direct și a reacționa la
campanie și la mesajul transmis. Mediul online și platformele de socializare constituie o
adevărată comunitate, apărând deci posibilitatea de comunicare duală în orice moment al zilei
și care permite abordarea oricărei tehnici de marketing în atragerea publicului. Pagina oficială
a partidului Uniunea Salvați Romînia – USR (https://www.facebook.com/USRNational/)
conține toate informațiile cu privire la partid, la ideologia lor, la proiectele și inițiativele
acestuia și ridică problemele sociale și politice ale țării dezbaterii publicului larg. Pagina de
Facebook are 137,094 de urmăritori la data de 14.10.2019. Contul de instagram a adunat un
număr de 13,200 de urmăritori, iar pe rețeaua Twitter (https://twitter.com/usr_romania) nu
este foarte activ, având un număr de 3,019 urmăritori, această platformă de socializare nefiind
utilizată de publicul larg precum în cazul Facebook sau Instagram. Reţ ele de socializare pot fi
eficiente î n ceea ce priveş te câş tigarea voturilor celor tineri, care utilizează frecvent
internetul.

Una dintre greșelile frecvente în comunicarea politică din România este mesajul
național. Astfel, candidatul trebuie să cunoască acele segmente de votanți pe care se poate
baza. Dacă partidul pe care îl reprezintă este unul de dreapta, candidatul nu își va începe
campania cu mesaje centrate pe protecție socială. Pe de altă parte, mesajul transmis, deși
diferențiat în funcție de publicul țintă, trebuie să fie unitar în ansamblul său, discursul,

5
faptele, aparițiile publice, ținuta trebuie să corespundă cu direcția, strategia politică
promovată.

Publicul va vota de cele mai multe ori nu bazându-se pe rațiune ci pe baza imaginilor
conturate de media sau influențat de prototipurile existente. Ceea ce USR a implementat în
stabilirea imaginii lor ca partid a fost noutatea, prin membrii tineri, lupta contra corupției și
transparența în luarea deciziilor, spre deosebire de celelalte partide cu rezonanță în România.
De aceea mare parte din publicul USR este reprezentat de tineri. De asemenea, poziția lor de
centru, politica anti-sistem și principiile cu adevărat democratice au adus simpatizanți
partidului.

Astfel, publicul țintă este reprezentat de persoane cu vârsta de minim 18 ani, vârsta
minimă pentru a avea drept de vot, ce dovedesc un interes către zona politică și au un minim
nivel de informare asupra mediilor politice din România. De asemenea, tinerii sunt acele
persoane cu o dorință de schimbare, ce aduc o perspectivă diferită față de vechile sisteme
politice care au dat dovadă, în nenumărate rânduri, de o dorință falsă de a ajuta țara să
avanseze. USR se adresează acestor tineri promovând un mod de gândire diferit, acest lucru
putând fi observat prin cele 10 priorități ale partidului:

1. Extinderea Programului ”Școală pentru toți” la toate școlile sărace și

subvenționarea per elev a activităților ”Școală după Școală”;

2. Plan de Investiții în Infrastructura de Sănătate;

3. Investirea în infrastructură: finanțare predictibilă, simplificare-debirocratizare și
un nou început pentru proiectele de autostrăzi;
4. Crearea unui fond unitar de dezvoltare a României, prin unificarea bugetelor
naționale de dezvoltare cu fondurile europene / Eliminarea principalei surse de
corupție politică din România;
5. Eliminarea risipei din banul public;
6. Reorganizarea cadrului de susținere a antreprenorialului și orientarea spre
creșterea valorii adăugate în economie;
7. Promovarea Grupurilor de Acțiune Locală ca instrument de ridicare a satului
românesc;
8. Un fond Național de Reabilitare a Clădirilor cu Risc Seismic;

6
 9. Fondul ”Libertatea” pentru de-oligarhizarea Republicii Moldova;
10. Desființarea ”Academiilor” impostoare și crearea Programului ”Știință pentru
toți” de popularizare a ultimelor descoperiri științifice și tehnologice.

Un prim efect pozitiv desprins din cele de mai sus este determinarea generației tinere
de a trece la fapte, de a ieși din sedentarismul specific, fie prin simpla ieșire la vot sau prin
răspândirea vorbei prin grupurile de prieteni. Rețelele sociale joacă un rol cheie în acest
proces, răspândind informația într-un mod mult mai rapid față de mediile tradiționale cum
sunt ziarele, revistele sau televizorul. Desigur, acest lucru poate fi și abuzat prin propaganda
pentru a obține cât mai multe voturi. De aceea este important să avem capacitatea de a filtra
mesajele propagandistice de cele din care chiar putem desprinde ceva util. În ajutorul acestui
proces intervin și anumite publicații ce se axează pe a promova adevărul (ex. Recorder),
despărțindu-se de toate celelalte ce nu sunt întotdeauna cele mai bune surse.

Al doilea efect este aderarea tinerilor studenți la scena politică, aducând un mod nou
de gândire orientat spre viitor. Intrarea noii generații în acest mediu poate genera o
schimbare, deși procesul va fi unul îndelungat datorita suprasaturării acestui mediu cu
persoane din vechile partide, cu interese diferite.

Al treilea efect pozitiv este creșterea dorinței de informare, de a fi la curent cu ce se

întâmplă în țară, atât pe plan politic, cât și pe plan social, economic, etc. Dacă o persoană este
la curent cu evenimentele actuale, își va putea formula un punct de vedere și va putea
participa la eventualele discuții pe un anumit subiect.

7
Bibliografie

https://www.facebook.com/USRNational/, accesat la data de 14.10.2019

http://adevarul.ro/news/politica/usr-partidul-ideologie-actioneazaideologic--
1_58ca625a5ab6550cb861adfe/index.html, accesat la data de 14.10.2019

https://www.usr.ro/10-prioritati/#educatie, accesat la data de 14.10.2019

Flaviu Călin, Rus, Evoluţia procesului de comunicare de la forma interpersonală la cea politică
şi mediatică, Editura Accent, 2005, p. 95

Ronald D. Smith, Strategic Planning for Public Relations, Capitolul Step 3, Analyzing the
publics, editura Taylor & Francis, 2004, pp. 42-66.