Bazilicile apusene.

RAVENNA

5
La 402, când Hoinorius şi-a mutat aici reşedinţa, care până atunci fusese
la Milano, episcopul Ursus a pus să se ridice o catedrală cu cinci nave,
însă fără tribune, al cărei model fusese preluat de la bazilicile Sfântului
Ioan din Lateran şi cea a sfintei Tecla din Milano.
În 424, după moartea lui Honorius, sora lui, Galla Placidia, care fusese în
conflict cu acesta, s-a întors din surghiunul petrecut la Constantinopol,
lângă nepotul ei, teodosie al II-lea, şi a preluat titlul de regentă a fiului
încă minor, Valentinian al III-lea.
Ea va ridica, în cinstea Evanghelistului Ioan, care o salvase dintr-o
furtună pe drumul de întoarcere din exil, o bazilică cu trei nave, cu atrium
şi nartex, după modelele văzute la Constantinopol. A rămas însă
credincioasă formulei occidentale, renunţând să ridice tribune deasupra
navelor laterale, poate şi pentru a nu pune probleme dificile de structură
şi stabilitate arhitecţilor neexperimentaţi din partea locului. Absida
altarului, încadrată de o parte şi de alta de pastoforii – care nu sunt însă
aparente în exterior – sugerează o inspiraţie venită din partea bazilicilor
siriene (în care absidele erau înscrise în forma dreptunghiulară a navei).
Aceeaşi formulă de altar – în care doar absida centrală este aparentă la
exterior – o întâlnim un secol mai târziu, la Sant’ Apollinare in Classe,
bazilică începută graţie dărniciei manifestate de Justinian, sub episcopul
Ursicinus (533-536) şi târnosită de episcopul Maximian. Regăsim aici şi
atriumul şi nartexul.

6
Sant’Apollinare in Classe
Tipul roman de biserică cu trei nave, fără nartex, fără atrium şi fără
tribune a fost aplicat sub Teodoric, la catedrala ariană (Santo Spirito) şi la
biserica palatină (Sant’ Apollinare Nuovo). Aceste edificii se deosebesc
de cele de la Roma prin absida poligonală cu cinci muchii.

Sant’ Apollinare Nuovo Santo Spirito

ROMA
Începând din secolul V, bazilicile romane par să imite adesea, modele
practicate în Orientul bizantin. Biserica San Giovani di Porta Latina a
fost construită pe vremea lui Teodoric, sub papa Ghelasie I (494-496).

7
Altarul cuprinde o absidă centrală cu trei laturi, flancată de două absidiole
semicirculare, care se arcuiesc în cuprinsul celor două încăperi laterale
sanctuarului (pastoforii de plan rectangular).
Noile bazilici, San Lorenzo fuori le mura şi Santa Agnese fuori le
mura, ridicate prima sub papa Pelaghie II (579-590) şi cealaltă sub
Honorius I (625-638), după ce oraşul fusese recucerit de Justinian în 533,
aveau un nartex şi tribune după modelul marilor biserici de la
Constantinopol şi din Grecia.

8
San Lorenzo fuori le mura

Santa Agnese fuori le mura