PROIECT DIDACTIC

Profesor: Bugiulescu Marin

Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic Udrea Baleanu, Baleni
Anul Scolar: 2013-2014
Clasa: a IX a A
Disciplina: Religie ortodoxă
Subiectul lecţiei: VIAŢA RELIGIOASĂ OGLINDITĂ ÎN CREAŢII POPULARE, ÎN DATINI ŞI ÎN OBICEIURI
Tipul lecţiei: comunicare/ însușire de noi cunoștințe
Scopul lecţiei: cultivarea respectului faţă de tradiţia strămoşească

Competențe specifice:
5.1. Explicarea argumentată a influenţei creştinismului asupra culturii noastre naţionale

Competențe derivate:
Cd.1 identificarea contribuţiei creştinismului la cultura naţională şi universală
Cd.2 argumentarea componentelor creaţiei populare
Cd.3 enumerarea unor modele de viață religioasă în literatură, cântece, bocete, sculpturi în lemn şi icoane pe sticla
Cd.4 exemplificarea vieții religioase în creația pupulară a dansurilor ritualice și a călusului
Cd.5 realizarea ciorchinelui completând elementele specifice folclorului religios

Strategia didactică:
1. Metode şi procedee: explicaţia, lectura, conversaţia, povestirea, exerciţiul, expunerea, observarea dirijată, descoperirea din imagini, metoda ciorchinelui
2. Mijloace de învăţământ: Sfânta Scriptură, fişe de lucru , planșe, icoane.
3. Forme de organizare : activitate frontală, activitate individuală.

Resurse
Oficiale:
1. Programa școlara pentru disciplina religie, clasa a IX a
2. Planificarea calendaristica orientativa, clasa pregătitoare

Temporale:
1. număr de lecții: 1
2. durata: 50 minute

1
Bibliografice:

1. *** Biblia sau Sf. Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1982.
2. *** Pilde și povestiri pentru copii, vol.2, Editura “Credința strămoșească”, 1999.
3. Bîrlea, Ovidiu. Folclor românesc I, București, 1981
4. Cucoș,Constantin, Educaţia religioasă, Editura „Polirom", Iaşi, 1999.
5. Ghinoiu, Ion. Panteonul românesc. Dicționar, București, 2001
6. Novac, Prof. Univ. Dr. Corneliu, Didactica aplicata la religie,Editura” Arves”, Craiova, 2006.
7. Opriș, Dorin; Opriș,Monica, Metode active de predare – invățare. Metode și aplicații la religie, ditura”Sf. Mina”, Iași, 2006
8. Pop, Mihai. Obiceiuri tradiționale românești, București, 1976
9. Roșu, Georgeta. Costumul tradiţional în România, Bucureşti, 2011
10. Secoșan, Elena; Petrescu, Paul. Portul popular de sărbătoare din România, București, 1984
11. Şebu Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Opriş, M., Opriş, D., Metodica predării religiei, Editura „Reîntregirea", Alba-lulia, 2006
12. Vasile Nechita, Religie Ortodoxă. Clasa pregătitoare, Editura Euristica, Iași, 2012

2
 DEMERSUL DIDACTIC

Mijloace
Nr. Tim Conţinutul instructiv - educativ Metode de Forme de
Etapele lecţiei CD. Evaluare
crt. p Activitatea profesorului Activitatea elevului şi procedee învăţă- organizare
mânt
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Salutul Elevii răspund la salut,
Momentul 2' Rugăciunea:“Hristos a Inviat” spun rugăciunea împreună
1. organizatoric cu profesorul.
Organizarea clasei pentru începerea lecției.
Pregătirea 3ʹ Profesorul solicită elevilor să răspundă la întrebări Elevii răspund la întrebări. Conversația Activitate Aprecieri
2. elevilor pentru din clultura lor generală despre religie, magie și frontală verbale
lecție folclor.
Explică elevilor termenul „folclor” = totalitatea
creaţiilor artistice, a obiveiurilor şi tradiţiilor
populare.
Precizarea Cd.1
3. titlului și a Cd.2 2ʹ Se anunță titlul lecției: VIAŢA RELIGIOASĂ Elevii ascultă explicația cu Explicația
competențelor Cd.3 OGLINDITĂ ÎN CREAŢII POPULARE, ÎN DATINI atenție.
Cd.4 ŞI ÎN OBICEIURI
Cd. 5 Se precizează competențele lecției

Profesorul inițiază un dialog despre unele modele de

Transmiterea Cd.1 20ʹ comportament creştin, în diferite contexte ale vieții, Observarea
noilor prezentând elevilor importanţa deosebită pe care o dirijata
4. cunoștințe are creştinismul în viaţa culturală universală şi Elevii ascultă explicația , Planse Activitate
naţională. răspund la întrebări. Descoperirea icoana frontală
Prezintă componentele creaţiei polulare. din imagini Aprecieri
Folclorulreprezintă totalitatea formelor de viaţă verbale
spirituală, anonimă şi colectivă a unui popor, văzută Exercițiul
mai ales în mediul rural.

Cd. 2 Nu se poate vorbi foarte clar de un folclor religios ca

existenţă distinctă, însuşi folclorul românesc în
general fiind imprimat de pecetea creştină.
Apariţie:
Folclorul religios a apărut încă din cele mai vechi
timpuri şi s-a îmbogăţit odată cu venirea Explicația

3
 Mântuitorului pe pământ ”Să nu socotiţi că am venit
să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să
împlinesc “(Matei Cap.5;17.) Elevii ascultă explicația, Lectura
răspund la întrebări.
Argumentează legătura pe care o au creaţiile polulare
cu religia. Activitate Aprecieri
Prezintă elevilor diferite creaţii polulare şi inspiraţia frontală verbale
religioasă pe care o au acestea.
Miturile, riturile religioase şi creaţia artistică a daco-
romanilor au fost moştenite şi valorificate de către
poporul român în creaţii populare, în datini şi
obiceiuri. Lectura
Creaţia populară a înregistrat modificări. Creaţiile
populare, datinile şi obiceiurile reflectă credinţa
privind viaţa, moartea,facerea lumii şi omului.
Comportamentele creaţiei populare literare, muzicale
şi plastice sunt: literatura orală, colindele, cântecele
de stea, bocetele, sculpturile, icoanele, ouăle
încondeiate. Conversația
Colindele – creaţii populare care însoţesc
obiceiurile de Craciun

Sărbătorile creştine ale Naşterii Domnului, Anului PPT

Nou şi Bobotezei au în viaţa credincioşilor o
Cd.3 semnificaţie aparte.
Ele trezesc sentimente de înaltă sensibilitate şi de
puternică intensitate, generând o atmosferă de
bucurie şi un farmec cu totul specifice în trăirea
religioasă.
Ca parte integrantă a folclorului religios, colindele
prezintă o valoare nepreţuită prin originea şi mai ales
prin vechimea lor.
Oricare ar fi părerea specialiştilor în această privinţă,
un lucru este sigur şi anume ca ele sunt foarte vechi,
formându-se odată cu poporul român şi cu
răspândirea creştinismului pe meleagurile noastre.
Prezenţa în colindele şi pluguşoarele noastre a
numelui lui "Bădica Traian" ne aminteşte de timpul
formării poporului român şi de strămoşii neamului
nostru. După părerea unora, cele mai vechi colinde ar

4
 fi acelea care au refrenul "Lerui Doamne" sau
"Alilerui Doamne", care ar fi forma arhaică, pe cât se
pare, a cuvântului bisericesc "Aliluia".

Bocetele – presupune existenţa unei melodii simple,

Cd.4 triste.
În creaţia populară religioasă, evenimentul morţii a
determinat apariţia unei specii aparte: bocetul la
înmormântare, care presupune existenţa unei melodii
simple, triste şi a unor texte în care lângă versuri
despre viaţa celui care a murit, apar şi elemente
religioase.

Baladele populare
Literatura religioasă cultă s-a dezvoltat în paralel cu
literatura folclorică religioasă.
Baladele şi legendele din literatura populară au fost
izvor de inspiraţie pentru mulţi scriitori şi melozi
români: Anton Pann, Vasile Alecsandri, Mihai
Eminescu, Ion Creangă.
Baladele Mioriţa şi Monastirea Argeşului reflectă
diferite aspecte ale vieţii religioase româneşti: natura
este dar al lui Dumnezeu pentru om (grija Mioriţei
faţă de ciobănaşul moldovean şi credincioşia
câinelui), credinţa în viaţa de după moarte
(testamentul lăsat de ciobănaş), la moartea fiecărui
om cade o stea, dragostea fiului faţă de mamă, omul
se întoarce în ţărâna din care a fost luat, credinţa în
vise, orice lucru măreţ se înfăptuieşte prin jertfă,
omul cere ajutorul lui Dumnezeu în necazuri, iar
divinitatea răspunde, moartea este doar o trecere,
mândrul ciobănel, tras ca prin ineleste o prefigurare a
lui Hristos, măicuţa bătrână - Fecioara Maria,
acceptarea morţii (supunerea faţă de voinţa Tatălui
de a Se jertfi pentru păcatele lumii).

Legenda Meşterului Manole poartă în ea unul dintre

miturile fundamentale ale poporului român. Cele
peste 200 de variante în care Legenda Meşterului
Manole este răspândită au un numitor comun: mitul

5
jertfei pentru creaţie, zădărnicia muncii până la
înfăptuirea unui sacrificiu, fiindcă, aşa cum spune
cunoscuta baladă, tot ce zidesc meşterii ziua, noaptea
se surpă. Manole reprezinta pe Hristos.

Sculpturile în lemn, icoanele pe sticlă şi ouăle

încondeiate
În toate acestea apar elemente religioase: pridvoarele
caselor ţărăneşti sunt împodobite cu sculpturi ce
trimit la simbolurile creştine (funia, pomul vieţii,
Sfânta Cruce, motive vegetale, zoomorfe, cosmice
sau geometrice…), bisericile de lemn au turle ce
parcă vor să atingă cerul şi să-i apropie pe oameni de
dumnezeire, troiţele, aşezate la răspântii de drumuri,
amintesc omului să nu uite de Dumnezeu, icoanele
sunt adevărate Biblii pentru cei neştiutori…
Traditii si obiceiuri:
- legate de viaţa de zi cu zi şi
- legate de sarbatori religioase
- legate de calendarul agrar
- legate de marile momente existenţiale ale
omului: Naşterea (Botezul), Viaţa adultă (Cununia),
Moartea (Trecerea sufletului la viaţa veşnică).

Dansul mitic și ritualic Calușul

Dansul calusarilor vine din negurile timpului, fiind
de origine precreştină. Dânsul a fost legat ca origine
şi de străvechiul cult al Soarelui. Dansul Calusarilor
se practică în sudul ţării, dar şi în Moldova de
Rusalii. Cu toate că de Rusalii se sărbătoreşte
Pogorârea Sfântului Duh, romanii i-au asociat acestei
sărbători şi semnificaţii magice. De Rusalii se
sărbătorea în trecut Rozalia, sărbătoarea trandafirilor.
Calusarii execută un ritual magic, care evoluează în
jurul fructului de alun numit?căluş". În dansul lor
magic există un moment când unul dintre executanţi
este doborât la pământ cu steagul de alun. Cei care
joacă sunt iniţiaţi după un ritual secret, bine păstrat,
pentru a fi demni de a juca acest dans.
Calusarii se joacă în timpul Rusaliilor, când timp de

6
 două-trei săptămâni calusarii merg în sate pentru a-i
vindeca pe cei bolnavi cu puterea pe care au
dobândit-o. Prin acest dans se protejează oamenii,
vitele şi recoltele de forţele malefice.
Profesorul vizionează un film despre dansul
Cd.1 13ʹ Calusului Descoperirea
Fixarea Elevii transcriu ideile din din imagini Activitate Aprecieri
cunoştinţelor Profesorul împarte elevilor fișele de lucru. lecţie frontală verbale
Efectuarea Cd.2 Jocul didactic
5. activității Realizaţi ciorchinele, trecând toate componentele Elevii primesc fişele şi Activitate
practice Cd.3 folclorului religios şi exemple pentru fiecare în rezolvă sarcina trasată Fișă de individuală
Cd.4 parte. Expunerea lucru
Cd.5 - Se citesc câteva fişe în clasă;

Elevii rezolvă sarcina

Asociere, Cd.1 Distribui elevilor fişe de muncă îndividuală trasată
generalizare 5ʹ Ex. Alegeţi varianta corectă din următoarele Toate aceste creaţii Explicația
enunţuri, notând cu ,,A” varianta corectă şi cu ,,F” populare, indiferent sub ce
Cd.2 varianta greşită. formă sunt, reflectă
6. originea şi credinţa
Cd.3 - O fişă este citită în clasă. nestrămutată a poporului
Cd.4 De ce este important să cunoaştem folclorul religios român.
Cd.5 românesc? Aceste valori spirituale
trebuie păstrate şi
promovate.
Aprecieri
7. Aprecierea 2ʹ Se fac aprecieri verbale generale și individuale, verbale
activității privind atât pregătirea elevilor pentru lecție, cât și
elevilor implicarea lor în actualizarea unor cunoștințe și
efectuarea activității practice.
8. 3ʹ Rugăciunea: “Hristos a Inviat” Elevii spun rugăciunea și
Salutul răspund la salut

7
 Modele ale folclorului religios

- Bocet de înmormântare:
„să lase răsuflători
să lase patru fereşti
Pe una să vie luna
Şi pe una soarele
Şi pe una jalele
Şi pe una să mai vie,
Câte-o zi de Liturghie."

Bala Miorota
Pe-un picior de plaiu,Pe-o gură de raiu,Iată vin în cale,Se cobor la valeTrei turme de mieiCu
trei ciobăneiUnu-i MoldoveanUnu-i UngureanŞi unu-i Vrâncean.Iar cel Ungurean,Şi cu cel
Vrâncean,Mări se vorbiră,Ei se sfătuirăPe l'apus de soareCa să mi-l omoarePe cel
MoldovanCă-i mai ortomanŞ'are oi mai multe,Mândre şi cornute,Şi cai învăţaţiŞi câni mai
bărbaţi!...Dar cea MioriţăCu lâna plăviţăDe trei zile'ncoaceGura nu-i mai tace,Iarba nu-i mai
place.- Mioriţă laie,Laie, bucălaie,De trei zile'ncoaceGura nu-ţi mai tace!Ori iarba nu-ţi
place,Ori eşti bolnăvioară,Drăguţă Mioară?- Drăguţule bace!Dă-ţi oile'ncoaceLa negru
zăvoi,Că-i iarbă de noiŞi umbră de voi.Stăpâne, stăpâne,Îţi cheamă ş'un câneCel mai
bărbătescŞi cel mai frăţesc,Că l'apus de soareVreau să mi te-omoareBaciul UngureanŞi cu cel
Vrâncean!- Oiţă bârsană,De eşti năzdrăvanăŞi de-a fi să morÎn câmp de mohor,Să spui lui
VrânceanŞi lui UngureanCa să mă îngroapeAice pe-aproapeÎn strunga de oi,Să fiu tot cu
voi;.........
Balada Meşterului Manole
Pe Argeş în gios, Pe un mal frumos, Negru-vodă trece Cu tovarăşi zece: Nouă meşteri mari,
Calfe şi zidari Şi Manoli - zece, Care-i şi întrece. Merg cu toţi pe cale Să aleagă-n vale Loc
de monastire Şi de pomenire. Iată, cum mergea Că-n drum agiungea Pe-un biet ciobănaş
Din fluier doinaş. Şi cum îl vedea, Domnul îi zicea: - Mândre ciobănaş Din fluier doinaş,
Pe Argeş în sus Cu turma te-ai dus, Pe Argeş în gios Cu turma ai fost. Nu cumv-ai văzut,
Pe unde-ai trecut, Un zid părăsit Şi neisprăvit, La loc de grindiş, La verde-aluniş ...........

8
 Fisa de lucru Nr. 1
Sarcină: Realizaţi ciorchinele, trecând toate componentele folclorului
religios şi exemple pentru fiecare în parte.

9
 Fisa de lucru Nr. 2

Sarcină: Alegeţi varianta corectă din următoarele enunţuri notând

cu „A” varianta corectă şi cu „F” varianta greşită.

1 . Folclorul românesc reprezintă totalitatea creaţiilor

împrumutate de la alte popoare

2. De-a lungul istoriei poporului român, creaţia folclorică a

înregistrat modificări în funcţie de contextul cultural în care s-a
manifestat.

3. Dansul calusarilor vine din negurile timpului, fiind de

origine precrestina.

4. Colindele şi cântecele de stea sunt cântece populare

moştenite şi transmise din generație în generație

5. în semn de cinstire faţă de Sf. Cruce, la răscrucile drumurilor

creştinii au pus troiţe şi cruci din lemn

6. Icoanele pe sticlă reprezinta forma moderna de arta

științifico-fantastică

7. Cunoaşterea şi cercetarea creaţiei folclorice religioase este o

datorie morală a creştinismului faţă de cultura şi spiritualitatea
poporului său.

8. Folclorulreprezintă totalitatea formelor de viaţă spirituală,

anonimă şi colectivă a unui popor, văzută mai ales în mediul
rural.

10