Conjugarea bacteriană = procesul de transfer de material genetic de la o bacterie “donor” la o bacterie “receptor”,

prin intermediul unei legături intercelulare directe,

şi condiţionat de prezenţa în bacteria donor a unui element genetic specializat, denumit CONJUGON
Aceste gene sunt organizate într-un operon complex – OPERONUL TRA
de regulă, localizat pe un plasmid şi nu pe cromosomul bacterian

- descoperită de Lederberg şi Tatum în 1946

- inițial descrisă ca un fenomen de para- (proto) sexualitate bacteriană
Cele 2 “sexe” bacteriene erau diferențiate pe criteriul prezenţei/absenţei factorului F :
Celulele bacteriene cu factor F = bacterii mascule, notate F+,
Celulele bacteriene fără factor F = bacterii femele, notate F−

Cercetările ulterioare → “factorul F” este un plasmid bacterian

Procesul de conjugare bacteriană nu este un fenomen de sexualitate,

ci fenomen de transfer de material genetic pe orizontală în lumea bacteriană
Operonul tra este situat de obicei pe un plasmid, mai rar pe cromozom
Plasmidele cu operon tra = plasmide conjugative → pot genera proces de conjugare bacteriană
Celulele cu plasmid conjugativ = celule donor (D), au fiecare câte un pil de conjugare
Celulele fără plasmid conjugativ = celule receptor (R), nu au pil de conjugare

cromozom
bacterian

cromozom pil de
bacterian conjugare
cromozom
plasmid
bacterian
conjugativ
plasmid
non-conjugativ
Celulă bacteriană donor (D)
Celule bacteriene receptor (R)
În conjugare, se transferă o singură catenă ADN, de la donor la receptor
Ca urmare, plasmidul conjugativ nu se “mută” dintr-o celulă într-alta, ci se răspândește într-o populație bacteriană
Deci, prin conjugarea dintre o celulă donor și una receptor, rezultă 2 celule donor

legătură
plasmid intercelulară
conjugativ
directă D R
Celulă donor (D) Celulă receptor (R)

Replicare ADN

D 2 celule donor D legătura

intercelulară
se întrerupe
Primul plasmid conjugativ descris - plasmidul F (inițial denumit factor F)
ADN d.c. circular (CCC), 94.5 kpb, la Escherichia coli, 1-2 copii per celulă bacteriană
o treime (33.3 kpb) din plasmidul F = regiunea tra (operon tra)

Pozițiile unde secvențele de inserție (IS) de pe plasmidul F

se recombină cu IS de pe cromozomul bacterian,
conducând la integrarea plasmidului în cromozom;
Celulele cu F integrat se numesc Hfr (High frequency of recombination)
ptr că determină o rată înaltă a recombinării
între gene cromozomale din celule diferite

Regiunea tra de pe plasmidul F cuprinde mai mult de 40 de gene

și se întinde între ori T și gena fin O

Un plasmid conjugativ are 2 regiuni ori :

- o regiune ori V, de unde este inițiată replicarea plasmidului
ori T ori V - o regiune ori T, unde este inițiat transferul conjugativ
(regiunea de (regiunea de (se taie o catenă ce este apoi transferată în celula receptor)
origine a transferului origine a replicării
conjugativ) plasmidului)
Regiunea ori T originea transferului conjugativ
- între un situs pentru endonucleaza de restricţie Bgl II şi începutul genei tra M
- conţine situsul unde se produce nickarea (incizia unei catene ADN) → iniţierea transferului unei monocatene în celula R
R e g i u n e a ori T

reg. LEADER o p e r o n u l tra

curbură
intrinsecă

Zonă importantă ptr nickare Zonă importantă ptr transfer

catena tăiată pătrunde în celula R
cu regiunea L înainte;
operonul tra este ultima regiune care
intră în R
curbură intrinsecă

Din punct de vedere funcţional, regiunea ori T prezintă două zone :

- o zonă esenţială pentru nickare, ce cuprinde:
situsul A ← ataşarea proteinei IHF (Integration Host Factor) => curbarea ADN la 140o;
o parte din situsul sby A ← ataşarea proteinei Tra Y => curbarea ADN la 50o.
- o zonă esenţială pentru transfer, ce cuprinde:
o parte din situsul sby A
cele 3 situsuri sbm A, B, C, ← ataşarea proteinei Tra M.
oriT include şi zone de curbură intrinsecă a moleculei ADN (bogate în A-T)
Regiunea leader (L)
În conjugare se transferă o monocatenă ADN, în urma exciziei unei legături fosfodiesterice (“nick”).
Prima regiune ce pătrunde în celula R este zona cuprinsă între ori T şi secvenţa rep-inc, denumită regiune leader (L).
Regiunea L din plasmidul F = 13 kpb, codifică 8 polipeptide, dintre care cele mai importante sunt :
- gena ssb – omoloagă cu gena ssb din cromosom, codifică o proteină de tip Ssb
- genele psi A - psi B – codifică proteine ce inhibă activitatea enzimei Rec A
- genele flm A, flm B, flm C – codifică proteine implicate în menţinerea stabilităţii plasmidei în populaţia bacteriană
- asemănător cu sistemul hok-sok (sistem de eliminare a descendenţilor plasmid-free – fără copii plasmidiale)
- sistemul este activ în perioada post-conjugativă, asigurând predominanţa celulelor care au primit plasmidul
în populaţia receptor
L

catena ADN
ce se transferă
în celula R

F
op. tra

op. tra
F
op. tra

L rep-inc
L rep-inc
ori T catena ADN
incizia unei catene ADN ce rămâne
(nick) în celula D
 Plasmidul F se poate găsi liber în citoplasmă, sau integrat în cromozomul bacterian.

Tulpinile bacteriene cu F liber = tulpini F+ Tulpinile bacteriene cu F integrat = tulpini Hfr

(High frequency of recombination),
(permit o rată înaltă a recombinării între gene cromozomale)

Integrarea plasmidului F în cromozom se realizează

prin recombinare genetică omoloagă
între secvențe de inserție (IS) de pe F și IS de pe cromozom.

F
cromozom F pil de
cromozom
bacterian conjugare pil de
bacterian conjugare
plasmid F plasmid F integrat
liber în cromozom

Tulpină bacteriană F+ Tulpină bacteriană Hfr

Ambele tipuri de tulpini sunt tulpini DONOR
Principalele gene din operonul tra
• Gene implicate în sinteza pilului de conjugare
• Gene implicate în formarea și stabilizarea perechilor celulare de conjugare (între un D și un R)
• Gene implicate în fenomenul de excludere de suprafață => să nu se formeze perechi celulare între 2 D
• Gene implicate în transferul conjugativ al unei catene ADN
• Gene reglatoare

Operonul tra este un operon complex, ce include:

- gene cu promotor propriu → sunt transcrise monocistronic
- gene ce sunt transcrise policistronic pronind de la un același promotor
 The roles of some tra-gene encoded proteins
traA, traB, traE, traC,
Pili Assembly and Production traF, traG, traH, traK,
traL, traQ, traU, traV, traW,
traB, traE, traG,
Inner Membrane Proteins
traL, traP
traC, traF, traH
Periplasmic Proteins
traK, traU, traW
traC, traD, traI,
DNA transfer
traM, traY
Surface Exclusion Proteins traS, traT
Mating Pair Stabilization traN, traG
Regiunea reglatorie a operonului tra

cuprinde 3 componente: gena tra J, gena fin P şi promotorul P-Y. Gena tra J codifică proteina Tra J care este o proteină
reglatoare, activând transcrierea de la promotorul central PY.
Fin P nu este o proteină, ci o moleculă ARN de 75b (transcriptul genei fin P), a cărui structură este stabilizată de proteina
Fin O (codificată de gena fin O, aflată la unul din capetele operonului tra). Gena fin P se suprapune parţial peste gena tra J
şi, ca urmare, molecula Fin P poate fi considerată un ARN antisens ce inhibă transcrierea de la promotorul PJ, probabil
printr-un mecanism similar cu interacţiunea dintre ARN I - ARN II în reglarea replicării plasmidului Col E1. În plasmidul F,
gena fin O este întreruptă de IS3, astfel încât are loc exprimarea constitutivă a lui tra J. Totuşi, în prezenţa proteinei Fin O
active în celula gazdă, sistemul de represie fin O-P scade transcrierea genei tra J şi, ca urmare, operonul tra este represat.
Promotorul PY este un promotor complex, fiind considerat promotorul major al
operonului tra, datorită faptului că de la el, în afară de gena tra Y, mai sunt transcrise
foarte multe alte gene din operonul tra. Procesul de transcriere de la promotorul central
PY este controlat de :
- proteine codificate cromosomal: Sfr A (efect inhibitor), IHF (efect activator)
- proteine tra : Tra J (efect activator), Tra Y (efect inhibitor)
a model in which PtraY is responsible for the initiation of a polycistronic mRNA that may encode 34 genes, from traY
through finO, inclusively.

The promoters PtrbF, PtraS, PtraT, and PtraD may, in combination with a proposed transcription terminator identified
after the traT gene (131), serve to modulate and/or differentially regulate expression of distal tra operon genes. The
expression of traT, in particular, appears to be somewhat independent of regulatory factors affecting transcription from
PtraY

From the accumulated data, the likely transcriptional units evident in the tra region are summarized in Fig. 3
PtraY appears to be regulated, either directly or indirectly, by several plasmid-encoded and chromosomally encoded
proteins. The traJ gene (Fig. 3; Table 1) encodes a 27-kDa cytoplasmic product that positively regulates transcription
originating at the tra operon promoter, PtraY

It is therefore likely that transcription of traY is autoregulated. If this is so, transcription of most tra genes is subject to
both positive and negative regulation mediated by tra region-encoded products, namely, TraJ and TraY, respectively.
 Fin P
Fin O
-
transcriere

fin P
PM tra M PJ tra J PY tra Y
transcriere transcriere transcriere
+ + +
traducere traducere - traducere
+
Tra M Tra J Tra Y