Curs 11

Organizațiile culturale – factor esențial în

creșterea competitivității urbane

„Artele şi cultura sunt instrumente cu un potenţial deosebit în dezvoltarea economică şi

culturală a centrelor urbane” (Cheney şi Will, 2009, p. 3).
Majoritatea studiilor a demonstrat că impactul economic al instituţiilor culturale diferă
de la un oraş la altul, de la o regiune la alta, de la o ţară la alta. Rolul lor este foarte important
deoarece ele susţin oraşele în promovarea lor ca centre culturale pe piaţa ţintă internă şi externă
(vizitatori şi investitori), îndeplinind cererile şi aşteptările lor. Pe această bază se poate spune
că organizaţiile din domeniul cultural pot acţiona ca „instrumente ale oraşelor” în ceea ce
priveşte procesul de dezvoltare (Deffner et al., 2009, pp. 58-59).
„Muzeele, teatrele, galeriile de artă, siturile istorice animă peisajul urban prin
complexitatea ofertei culturale, ce reuneşte deopotrivă activităţi de divertisment, de recreere şi
oportunităţi educaţionale. Beneficiile existenţei acestor instituţii culturale nu se rezumă doar la
îmbunătăţirea calităţii vieţii, ci se reflectă chiar în gradul de dezvoltare al oraşelor” (Cheney şi
Will, 2009, p. 3). De asemenea, organizaţiile culturale au potenţialul de a juca un rol de actori-
cheie, care pot modela în mod eficient o strategie de branding urban şi oferă oraşelor avantaje
competitive în atragerea de turişti. Potrivit lui Popescu (2012, p. 497), „actorii din domeniile
cultural, educaţional şi sportiv sunt, de obicei, implicate în elaborarea şi punerea în aplicarea
strategiei de branding de oraş”.
Centrele urbane renumite pentru calitatea vieţii rezidenţilor şi condiţiile foarte bune de
trai sunt atractive pentru companiile sau întreprinderile care intenţionează să îşi extindă
afacerile (Flynn, 2005). „Când analizează noi locaţii de amplasament, pe lângă nivelul taxelor
şi disponibilitatea forţei de muncă, investitorii iau în considerare şi calitatea vieţii din oraşul
respectiv” (Wells, 2002). De exemplu, „când trebuie să decidă între două locaţii echivalente,
întreprinzătorul va opta pentru oraşul în care funcţionează mai multe instituţii culturale,
deoarece diversitatea ofertei culturale atrage venituri suplimentare şi contribuie la dinamismul
economic de ansamblu al zonei” (Will et al., 2001, p. 2).
Diversitatea instituţiilor culturale şi multitudinea evenimentelor artistice atrag forţă de
muncă specializată din afara oraşului şi un număr destul de important de artişti, pictori, sculptori,
muzicieni care văd în acestea o bună modalitate de afirmare şi un mod de exercitare a
profesiei/meseriei pe care o au.
Dincolo de implicaţiile pe care le au în stimularea mediului de afaceri, instituţiile
culturale au o mare forţă de atracţie asupra vizitatorilor sau publicului din afara oraşului (Moses,
2001). Activităţile culturale şi turismul se află într-o relaţie foarte strânsă, dat fiind faptul că
muzeele sunt considerate a fi „magneţi” pentru turişti (a se vedea, în acest sens, tabelele 1 și 2).
 Tabelul 1. Cele mai vizitate 10 muzee de artă din lume în anul 2014
Nr. crt. Muzeu Oraş Nr. vizitatori
1. Luvru Paris 9.260.000
2. Muzeul Britanic (British Museum) Londra 6.695.213
3. Galeria Naţională Londra 6.416.724
4. Muzeul Metropolitan de Artă New York 6.162.147
5. Muzeul Vaticanului Roma (Vatican) 5.891.332
6. Tate Modern Londra 5.785.427
7. Muzeul Naţional al Palatului Taipei 5.402.325
8. Galeria Naţională de Artă Washington 3.892.459
9. Muzeul Naţional al Coreei Seul 3.536.677
10. Muzeul d`Orsay Paris 3.500.000
Sursa: The Art Newspaper, Special Report, No. 267, Aprilie 2, 2015, p. 3

Tabelul 2. Cele mai vizitate 10 muzee de artă din lume în anul 2015
Nr. crt. Muzeu Oraş Nr. vizitatori
1. Luvru Paris 8.600.000
2. Muzeul Britanic (British Museum) Londra 6.820.686
3. Muzeul Metropolitan de Artă New York 6.533.106
4. Muzeul Vaticanului Roma (Vatican) 6.002.251
5. Galeria Naţională Londra 5.908.254
6. Muzeul Naţional al Palatului Taipei 5.291.797
7. Tate Modern Londra 4.712.581
8. Galeria Naţională de Artă Washington 4.104.331
9. Muzeul Ermitaj St. Petersburg 3.668.031
10. Muzeul d`Orsay Paris 3.440.000
Sursa: The Art Newspaper, Special Report, No. 278, Aprilie, 2016, p. 3

Astfel, organizaţiile culturale reprezintă un vector al dezvoltării turismului urban.

Voinţa de a vizita o anumită instituţie culturală (muzeu, teatru, operă etc.) îi va transforma
implicit pe turişti în vizitatori pentru oraşele în care se află aceasta şi va oferi posibilitatea de a
vizita şi alte puncte culturale de interes. De obicei, vizitatorii care preferă turismul cultural
provin dintr-o clasă cu venituri mai mari, ceea ce duce la cheltuieli mai mari pentru perioadele
petrecute în aceste locuri.
Organizaţiile culturale reprezintă atât o sursă pentru activităţile de petrecere a timpului
liber, cât şi o modalitate de „a promova oraşul, de a genera venituri suplimentare, de a crea o
imagine de renume şi de a atrage investiţii” (Saayman şi Saayman, 2006).
Un rol foarte important al organizaţiilor culturale este dat şi de faptul că ele pot deveni
simboluri pentru oraşele lor (Muzeul Luvru, British Museum, Opera de Stat din Viena etc.)
(Hamnett şi Shoval, 2003, pp. 223-226). Relaţia dintre ele este simbiotică: organizaţiile
culturale oferă oraşului viaţă culturală şi economică, precum şi locuri de muncă (care vor duce
la diminuarea şomajului), iar oraşul, în schimb, trebuie să le ofere posibilitatea de a prospera.
Myerscough (1988, p. 54) subliniază faptul că instituţiile culturale reprezintă o cărămidă la
fundaţia dezvoltării economice în multe oraşe.
Sumele de bani pe care turiştii le cheltuie constituie o sursă externă de venituri pentru
oraşul respectiv. Chiar dacă vizita lor se datorează ofertelor culturale, precum concertele sau
expoziţiile de artă, cheltuielile nu vor fi limitate doar la acest sector. Fiind într-un oraş nou,
turiştii sunt tentaţi să cheltuie sume suplimentare de bani pentru mâncare, cazare, servicii de
parcare, cumpărături, vizitarea altor instituţii culturale decât cele avute în vedere iniţial (Moses,
2001). Toate aceste venituri alimentează economia locală şi reprezintă o altă modalitate prin
care sectorul cultural ajută la dezvoltarea centrelor urbane.

Referințe bibliografice:

1. Art Newspaper (2015). Special Report: Visitor figures 2014, No. 267, p. 3. Disponibil la adresa:
https://www.museus.gov.br/wp-content/uploads/2015/04/TheArtNewspaper_Ranking2014.pdf
2. Art Newspaper (2016). Special Report: Visitor figures 2015: The grand totals: exhibition and
museum attendance numbers worldwide, p. 3. Disponibil la adresa:
http://www.museus.gov.br/wp-content/uploads/2016/04/Visitor-Figures-2015-LO.pdf.
3. Cheney, T. J.; Will, J. A. (2009). The Economic Impact of Arts and Culture in Jacksonville,
Northeast Florida Center for Community Initiatives, department of Sociology, Anthropology
and Criminal Justice, University of North Florida. Disponibil la adresa:
http://www.unf.edu/uploadedFiles/aa/coas/cci/projects/Cultural%20Council
%20Final%20Report%20FY%202008.pdf.
4. Corboș, R.A., Popescu, R.I. (2013). Competitivitatea organizațiilor culturale în contextul
dezvoltării urbane, Editura ASE, București
5. Deffner, A.; Metaxas, T.; Syrakoulis, K.; Papatheohari, T. (2009). „Museums, Marketing and
Tourism Development: The Case of the Tabacco Museum of Kavala”, Tourismos: an
International Multidisciplinary Journal of Tourist, vol. 4, No. 4, pp. 57-76.
6. Flynn, L., (2005). „Arts and the bottom line”, Building Design & Construction, vol. 46, No. 4,
pp. 20-25.
7. Hamnett, C.; Shoval, N. (2003). „Museums as 'Flagships' of Urban Development”, in Hoffman,
L. M., Judd, D. and Fainstein, S. S. (eds.), Cities and Visitors: Regulating People, Markets, and
City Space, Oxford, Blackwell, pp. 219-236.
8. Moses, N. (2001). „Have a plan, and make the most of arts and culture”, Public Management,
vol. 83, No. 11, pp.18-21.
9. Myerschough, J. (1988): The Economic Importance of the Arts in Britain, Plocicy Studies
Institute, London.
10. Popescu, A. I. (2012). „Branding Cities as Educational Centres. The Role
of Higher Education Institutions”, Management & Marketing. Challenges for the Knowledge
Society, vol. 7, No. 3, pp. 493-512.
11. Saayman, M.; Saayman, A. (2006). „Does the location of arts festivals matter for the economic
impact?”, Papers in Regional Science, Vol. 85, Issue 4,
pp. 569-584.
12. Wells, J. (2002). „The art of business: Jacksonville’s cultural scene isn’t forgotten when trying
to lure new companies”, Florida Times-Union: First Business Section.
13. Will, J.; Benney, K.; Cheney, T.; Brown, R.; Hall, I. (2001). „Final Summary. Economic Impact
Survey. Cultural Council of Greater Jacksonville”, Northeast Florida Center for Community
initiatives, University of north Florida. Disponibil la adresa: http://
www.filmcommissioners.com/Economic_Impact/SavedPages/ Florida/2002.pdf.