CaprrowwLa Geografia umani in trecut si in prezent .Geografia este o gtiint& foarte simpli; astfel Incat ea are nevoie de unele princi ) este mai simpli, cu atét este teste mai rusinos sto ignorim’. Academia Regald de Stinfe, ‘Méthode pour étudier ta géographie, Pati, 1716 "Espace géographique, in 1972. Patruzect in mare masurd dreptul de cetate te siniciun geograf nu va contesta importanja de a g&ndi despre obiecte, si abordati ale disciplinei, Numeroase citi atat in limba englezi [GOULD, 1985; HAGGETT, 1990] cat gi in francerA [BanLLy, FERRAS, 2001] permit si se urma- reascii dezbaterile, pe care le vom explica in acest manual [JONES, 2012: GREGORY et alii, 2009; LEVY, LUSSAULT, 2013; CHARVET, SIVIGNON, 2016], ‘Trei intrebari pentru geografia umani O crestere a gradului de constientizare a rolului dimensiunii spafiale a proble- melor umane este la originea aceste i, Cine nu a auzit de suprapopulare, dezvoltarea inegala si durabili, de clale? Lista ar putea fi mai aceste teme reflectind provoctti spatiale. Re mu este acela de a produce cm utile pentru a explica comportamente umane In spatiu si de a analiza consecinjele? intr-un anumit mod? Care sunt De ce sunt distributille spatiale arenj | procesele, practicile care ne conduc? Este spatiul o forfa motrice care favorizeaz anumite distributii sau este doar un suport? ai multe intrebiri care arati ‘cA spatiul este suportul necesar tuturor fenomenelor umane. ‘Trel intrebiri majore vor contribui la rezolvarea acestei probleme: care? ce? unde? Prima intrebare (Fig. 1.1) vizeazti grupurile eare ocup’ spatiul, cu valorile Tor, modutile de functionare, caracteristicile lor. A doua se refera la producfille acestor gruputi, economice, culturale si sociale, datoritd organizatilor, resurselor, w© epistemologie a geografiei Geografia umani in treout gi in prezent . In cea ce priveste lor, expresii ale alegeri completate prin de ce si cum, x $i nua oamenilor”? fn sens etimologic, nu trebuie uitat sensul termemului Geografie: siinfa care are ca obiect descrierea pimantului. Disciplina a fost, in urmnare, inc din cele mai vechi timpuri, bazata pe cunoagterea globului atru tipuri de abordri: ciaer(oropu - geometrie pentru masurarea spafiului terestru; ~ cosmografie pentru a localiza Pa in sistemele astronomice; - cartografie pentru reprezentarea spatiului terestru. geografice, am const ake don secole mai térziu, constituie o ilustrarea in acest sens: o veritabilé lucrare mate- ale circumferintei pimantului si impartirea in 360°, de fentarea mai bund la suprafate pémdén- lor. in epoca Renagterii, aceste orientiri sunt Figura 1.1. Cele trei probleme majore ale geografiei umane suprafefe gi tele sale sunt folosite in mod diferit in faneyie de grupurile care valori istorice, culturale, simbolice si afective, Fi fiziografia (studiul reliefului). mareate 7 Doar din secolul al XVIt-lea se vor disocia joment d cele ale dese: i care permit diver i formelor terest ‘fia vor fi predate de cat nirea geomet matematica a secolelor precedente. Schimbarea de o: este clara gi va marca geografia mul pana la aparitia noii geogra tive gia SIG. 20 a© epistemologie a geagrafiet De la descriere la explicajie Geografia umank se impune dat Ritter si Ratzel, care ofera dou’ reflect, prima califcats ca fiind deter a doua ca fiind ecologista, destinate 58 lini altceva decat un catalog de locuri sau descrieri de itinerar Ritter [1836] subliniazd influenta mediului fizic in is natural (soluri, Aceasta va spune, de exemplu, c& Darwin asu- , adic& asupra mediului ca forfa motrice a Vor supraviefui. Aceast’ geografie se isciplinelor fizice, depasind deserierea pentru a Se vad imediat limitarile acestui ecologism care reduce posi Ja adaptarea la mediu gi care il face pe om dependent de medi decat de mediul social Vidal de la Blache (1903, i922], vor dezvolta teza po: te determinant in mediul geografic, dar exist pe omul, stipan in si le foloseascd sau nu; natura propune dispune, Asa ci vandtorul pigmeu, cultivatorul de manioc, cel al arborelui cafea exploateazi aceeasi pidure ecuatoriala' de o manieri foarte diferité. Aceasta umea francofond. Scotand in evidenta diver- Sitatea practicilor umane, ea face din disciplina geografie una deschisi pe nume~ roasele forme de agezari umane. Pouitia intelectuala es lement privilegiat in studii despre relicf, geologic, pedologie, cima, ~ Reaultatul, inainte de a aprecia diversitatea fenomenelor, este alegerea ie a vonelor de studiu la seri mici: regi tatea la concret, adica la pei nnalé pentra c& obie zegiuni asiatice. Se poate asocia stréns la functia de rizicultur’ irigati, care este de 22 ~ de reprezentare a i. particular a hrini o populatie rurald foarte densi. Cercetarea diferenserlor st patti scrierea eterogenitigii fenomenelor primeazé in monografile regionale:astfl,sistemul de irigare a teraselor va fi descris in detalie si variantele sale locale vor fi evidentiate in legitura cu caracte jcromedillor locale. In acest fel este dezvaluit rolul spatiului in aceast& abordare, este vorba inainte de toate de portrete termediul evidentelor mediului natural, ale istoriel gi ale modurilor de viatt ce, agtepténd ca numarul acestora si permit comparatii mai generale. ini idiografcd, axat pe cercetarea unicul rititilor fundamentale ale fenomenelor. Cu toate acestea, cu riseul de a se ap regliseste cu ajutoral mass-medie Abordare inductiva, iuda acestor limitiri, acest tip de geogralle este Inck prezentd in multe serieri porane, nu numa in unele manvale seclare, prin intermediul progreme- tlasce al dstplines, dar, n egal micur, ta publi 107} biologice, economi sun loc este constituiti prin convergenta mai fura sa, geografia ar fi eterogent, incorporind jui si stiinfelor umaniste. Cautarea cterogene (fizice, realitatea geografic& inullor procese evolutive t date, cat si metodele ‘mediul fizie, la pop 23© epistemologie a geografict comerciale gi fa fluxar! regionale corespunde a Se observa imedi pe un inventar al fenome: turd dati), cele ale domi structurilor sociale. Spatiul, desigu arentelor narea socletiti 0 viziune neopozitivista a geografiet ‘A trebuit si se agtepte anii treizeci in Statele Unite pentru ca geografia s& ‘enunte la aceasti problemati nd. Pentru scoala de geografie culturala fondat& de Sauer, geografia este interesatii de peisajul amenajat, si nu de peisajul natural. Peisajele wmane sunt, In primul rand, 0 reflectare "¢ aga ceva inseamnd si plus, ambele prezinté analogii puternice cu aborditile stiintelor exact. ‘Acest curent neopozitivist aseminstor en empirismul logic, curent filosofic generat de Cercul de la Viena, integreaza o abordare deductiv’. Noi numim viriune neopositivists, cea care, spre deosebire de pozitivismul striet al Iui Comte, favorizea7% teoria pentru a ajunge la regulile generale de 24 Geografia umand in treeut gi in prezent explicare prints-o abordare de tip ded plicare pi confrunti cu realitatea studiati pentru a verifica valabilitatea acesteia. Prin surmare, aceasta cuprinde urmatoarele etape ~ alegerea unei problematici si a unor fapte pentru a fi studiate: - formularea ipotezelor de Incru gi elaborarea unei ex} teoretice a observate; - confruntarea ipotezelor si a realitit ingere sau de modificare a ipotezelor ~ concluzie prin respingere, non-res r centrale pe care un geograt autor, organizarea spat ‘cu aminuntal gi pe servi piilor explicative va fi efectuat& plecdnd de la reteaue urband din sudul Germaniei (regiunea Miinchen), pe care Chhristaller 0 cu i aceasti retea, l va formula ipotezele de Iucru: te plecdnd de la comportamentul agentilor regiunii inconjuratoare. Pornind de la aceste ipoteze, bazat pe structura ierarhicd a centrelor: ,Pentru a oferi populatiei rurale bunurile gi serviciile pe care ea nu le produce, pentru a schimba contra lor produscle agricole necesare lucritorilor si prestatorilor de servicii, un numir de centre va fi dezvoltat pentru fiecare produs; ele vor tinde si se repartizeze in mod regula in c&mpie si si serveasca zonele de pia’ In mod egal ca dimensiuni se prezinte sub forma de hexegoane regulate... Locutile centrale de bunuri a 25 xr va fi capabil si corgic a geografiel Geografia uman’ [CLAVAL, 1966, p. 133] si se confunde” olosite de geografi sus 14, 0 familie care alege o regedinté) ax propria repartitie geo coerenti intre proble- 1h Co Di sams oenaeet ) smul locutilor contrale Figura 1.2, Zonele de influent complem 26© epistemologie a geografiei comune, mai degrabi decat specifi Sneermediul diversit@tii prfor dintr-un intreg, mai degrabi decat uni ‘are distinge fiecare parte de cealaltd. Astfel, sudul Germaniel si Towa su a cu alte cuvinte o sti accent pe asemdndrile asupra caracteristicilor tigi, curm ar Hi sciderea ira a ignora fiecare a pune la Indoialé legalitatea tendin idiograficd a geografiel regionsle clasice, care punea acee © anumiti masurd, cele dows curente coexist gi asta, univers I Revine fectruia dintre noi si apreciem deficienjele $1 Concentrndu-se asupra ase urmare, 1 este ator faptul ci ea este are, este destul de firese ca orientarea nomoteticd gi abordarea deductiva Tn plan metodologic, aceste dows comy © cerini comunt: neresitatea de @ recurge In ri Toumali. In priraul rand, rigoare in expresia formulatilor teo ui Christaller, de exemplu); pe de alt parte, rigoare in sele 3 vate (ce date trebuie reunite pentru a mésura zoncle de pit sintetizate..). A doua cerinj& necesité “inoasterea mletodelor statistice de analiza datelor, Introducerea acestortehnict fn geografie in 1950 a fost adesea nurmiti ,revolutie ca ia este vmaum terminata, snetodele sunt diseminate pe sear’ largis dar r8méne de refinat 28 Geografia umani in trecut si im prezent special tatea de cartografiere a lor gra Un SIG este un sistem de colectare, stocaze, spajiu. Geomatica foloseste SIG pentru colectarea si procesarea inform geografice [DENEGR, SALGE, 2004]. Multe reviste consacré articole acestui curent major (Revue internationale de Géomatique, Cartographica, Cartography and Systems... Dervoltarea ut SIG marcheazi 0 now’ i pe utilizarea unor metode informatice iguroase. pind cu ani manualele: ABLER, ADAMS, GOULD, 1971; AMEDEO, GOLLEDGE, 1975; CLAVAL, 197 aceasti nouii directie a geografiei. Cu toate acestea, dou ica cea mai usoari se refer’ la frica d , prin neincredere fai de redu i ine fun; implicit a ideologiilor sm aceasta ultima tem’. vehiculate de aceasti cercetare. Prin urmare, si dez v ile geografice radical si comportamentala© epistemologie a g Referinte comentate Coun P. si BAILY A, 1995, Le pouvoir des cartes. Brian Harley et la cartographle, Pati, 48 Caprrowe3 Informatie si cauzalitate in geografie Geografia a fost mul utilizati de omenire. Nu simt vizafi de interactiunile dintre ecologice care leagi omul de mediul stu gi sistemele sp locurile intre ele? La baza acestor cercetii, tref componente au servit ca bazi a ‘geografic: un obiect, pfimantul cu proprille procese, un subiect activ, re aceste trebuie si le aprofundam in acest capi Determinism, posibilism i probabilism Determinism faptelor spatiale si a rel ‘geografia regional& tradifionali la acordarea uncei at particular al acestor rela {fenomenele fizice si cele umane. Aceasti. concep! ‘unei dezbateri considerebile inci de intre scoala de geografie region Tnteresul acestuia din urm& pent de abordarea descriptiva a elor naturale (cercetarea gi testarea ipotezelor, elegere directs a ariilor regionale gi a i ip deO epistemologie 2 geografiel influenta direct a unui factor exemplu, prezenja resurselor de api asupra localizarli satel de sol asupra lor agrare, aceea a site-utilor in « Aceastt conceptie a unei ,puteri de canzalitate”, cu propriile sale I dat nagtere la o geografie empiricd si, de asemenea, in cazuri extreme, unar ideo- logii periculoase, cur ar fi cea a Lebensraum (,spatiu vital"), care justifica expan- siumea teritorialé a unei rase ,superioare” a resurselor i at de rasa respectivi. Astfel de geografi posibiligti nu ‘cauzalitifi corespundeau ideologiei lor, omiland fn mod eles ca o dependen{a cauzali naturel, Dar aceasté optic’, tt clreia deter- Aceste cauze pot fi mm A alocatl pentru cercetare consist& atunci in identifi lor. © condifie este considerati a fi necesaré atunci poate fi re rezenifa apel este necesara ci de zair. O conditic este numité suficient@ dact realizarea ei antreneazi in mod este suficienté sau respinge cele oui postulate de mai sus. Cel ne cont de un fap le — irigarea zonelor de degert pentru a le transforma i zone agricole, accesul rutier, localiziri industriale in medit fizice dificil (ceasornicétie in zona montant) etc. Cercetatorii vor apela apoi la diverse forme de rel leazd la conceptul de culturd care influenjeaz8 com anglo-saxons acest al di 50 Informatie gf caua geografie ‘vom vorbi despre funcjia de wt ghideaz& comportamentul su 2 discufie paradigmele tra \cest punct de vedere ral je: chiar dac& 0 c&utare a unei linar, aceasta nu schimba in clement central in unele Inert explica modul in care un grup de indi Itati economice pentru a explica procesele gi relajiile din ‘riméne in primul rand legat de una s mice, posibilismul a € -ampul cauzelor explicative ale fapte- Jor geografice observate. El a rupt chingi smului fizic, dar mu @ respins in mod explicit determinismul in sens larg. Se poate continua extinderea gamei de cauze care urmeaz’ si fie luate in considerate? Pri indoialé ci mu, deoarece conceptul de inlint devine imposibil de conceptualizat. Lannou ta lucrarea jul geografic, care face obiectul final al st atat canzele, cat aga este de complex amestecul componentelor sale” [p. 135]. Probe ‘mul va putea oferi un rspuns? Probabilismul ‘recut, va fi aceeagi lle cauzale se pot schimba ex in mod identic, s&spunsul det conform celui de-al doilea postulat; pentru cf dack X nu inseamnk c& un element now a interven; prin urmare, toate esuzele mu onsiderare’informetile au fost incomplete. $nimeni nu poate | Jigure pentru un eveniment viitor. © predictie nu poate fi in grade diferite. | in care X -a intélnit pe Y ru este sigur, deoarece rel toate cauzele se reproduc Cea de doua intrebare se referi Ia posibilitatea de a identifica toate cau- réspunsul pare si fie negativ. Prin in eveniment cu o cerlitudine absolut: si probabil, Aceasta certitudine tea dintee ele sunt explicat este mai cunoscute, Prin urmare, pr saw prezis decit i constati ci A masura gi nu este, rau poate fi explicat le altfel, intotdeaunaGeografia umans: de la teorie la studiile de caz Peisaje si socletati rurale De la geografia peisajelor rurale la geografia ecologies: problematica clasic& geograt san cu ste fie independenta de economice gi sociale ile regionaliste pot gai, astfel, valorile tradi a ‘mental luptelor identitare in fata mondializari esr inf, fie asociats cu stiintele pamantului Peisaje rurale si regiuni naturale See ee area gi so interne responsabile de amer le, cercetitorii folosese un set dublu de factori endogent rural), Printre fact Geografia rural Geografia rurala clasicd este cea mai bun iustrare a acest care explici, pornind de la studiulfactorilor Bz Iu Vidal de cevidentierea original urmare, una care pune accentul pe legitura necesara de climat gi peisajele rurale. Fiecare arie este descris’ p: practicle sociale care decurg din aceasta, eeea ee permi peisajelo. In coea ce priveste factorii exogeni (rizboai ru sunt luate in considerare decat atunci cfnd se schimba prof la tublourile din Géographie de la France de Vidal de la Blache, in 190 amplele fresce asupra peisajelor umane ale Ini Max Sorre, in 1961, se observa o ate de concepfie: regiunea corespunde la aria de extensie a unut tip de peisaj intr-un spafit natural. spatele acestor elemente aparente ( feu iva geografi tn conaterare structurile agrare, adic3, toate conditi mnciare gi sociale responsabile de m viafa al societitit rv Legatt de datele din mediul fizic, constient de concret, aceastit geografie *tatii, modul de a pune in valoare, structora eat tasaiee ma fale in omogenitatea fizionomicd a peisajului. Aga ch i, Is explicaren conceptuli de eivilizagie ag ‘omogene ca Flandra, datoriti reliefului stu, Pirin, ductia agricola eate reglatS nu numai de co: fea pentru a explica nuantele de ete, Aceste mozaicuri de naturale gi funetie de a ‘uniforme exprimi starea de echilibru adaptizile umane. Dornici de a observa ma sionafi de intensitatea amp: ghidat selectarea observ cauzali regiunile naturale provine din confuzia int aceasta nu va fi considerati frelevanté pentra contribufia acestet geografii marcat& rapid de ideologit ‘agrariene i, uncori, nationaliste. Cercetitorul nu scoate in evidentila toate fare 6-au inscris evenimente istorice? Nu este surprinzitor deloc si geografia peiss lor mediteraneene; sgrare din regiunile ternperate gi reci; - civilizajii agrare ale n 1 desert ~ civilizatit agrare din regiunile muntoase. Peisaj pi sociotati ae Sunt foarte multe subdivigiani eare dlustreaci una din fizionomia si ident mentale ale acestui a comun al i pareniele fizice,Geografia umana: de la teorie la studiile de caz mnoagtare care si conduc’ la depo studiul mediilor rurale ti ale? Dupa cercetitorié radi studia tn ultima sectiune a acestui capitol, abordarea vidalian’ ar mistificator, un subterfugi ina realitajle pol sieconomice. Aratand existent vedeau imaginea intregului: acestia efect pplecand de la problematica clasic’ si de la ipotezele lor naturaliste, Nu ignori ei provocirile spatiale si problemele pe care le pun formele de organizare politici si socio-economica? | eee i rurale foarte diverse detet- atoare ca iluzorie. asth form de geo: fizice, cum ar fi cémpia mat gi agezare umand, cum este Val de ste la fark si nu la orag, modul sit. de viafd este marcat de mostenirea combinatiilor istorice. Franfa este acoperiti de un ,patchwork” de studii microregionale, prezen- ‘marcate de permanenta valorilor, culturi, prin origina- rural, Sunt acsste studit eficiente pent lege fn car risciim s& ne Indep! responsabile de pre Geografia societifilor rurale dupa 1950 le persoane, fluxua este deavoltati de Le Lannou George [1963] extinde, de asem ipotezcle cu privire Ja rolul societi peisajului si a problemelor globale ale foame! ,peisajul rural depinde de trei facto conceptia de protectie a c Iucrarea sa Géograp! naturalist, punand in mod 98 Peisaje gi societati rurale ispunerea unititilor de productie (dimensi lui si economiet rurale este Ricut si asupra peis port cu tehnicile (culturae, de operatiuni de devine 0 expresie a civie toare asupra peiss produefile sunt definite in a ceivetare, destinaté. structurar andu-i un sens, aceasti tendinga este aproape similar cu cea a ecelog ercetarea influentelor reciproce ale omulut si ale natucli Gnlocuind conceptia omul impotriva naturi ‘SA ne amintim paradoxul Jui Rousseau asupra deteriorérii medivlui de viat prin avansarea civilizatici materiale (Discours sur les science et les arts, 1750). societitilor asupra mediului ridicé probleme de mediu pe jerea pidurilor pentru a de2volta culturi in Mesopotamia, ceca fcarea prin Teducerea umiditafi, Fiecare cucerire implick re a interdependenelor dintre compo~ area lor. De la geografia particular fie aplicati, cea a echilibrelor om-medin cu factorit si ce cauzeazi de: riscuri pe ca mediu poate determina e' tipologiilor, ne intoarcem la 0 geog) sii endogeni (jocul fenomenelor (cade impuse din exterior). De ai jiferitele societ geografic’, apoi s pentru a intelege ‘Conceptul de dezvoltare durabild sau sustainable development ia in const derare ati aspectele economice, cit gi cele sociale si de media, intro evolutie pe jebrul raport Brundtland, din 1987, aceasti fir a compromite capacitatea genera- wyoi". Aspeciele ecologice, economice lat pe termen lung, fapt care i-a determinat pe geografi si adopte o abordare ecosistemick pentru protejarea m fesurselor neregenerabile. Geografia fizici este cea care va folosi o faeest concept, dar geografia umani il foloseste pentru a anal filor noastre, asa cum reiese din cartea Développement s iBanty et ali, 2000), care sintetizeaz’ principii ¢i aple 99 sociale sunt cei tet pilomiGeografia umant: de la teorie la studiile de caz ! Peisaje si societapi rurale ‘urband. Diversitatea gi echitatea sociala, protectia mediului, guvernanta locals consttuie bazele Vechea geografie a faxilor este inlocuita cu o geogtafie de spafii mai mari, regiuni ale Buropei, regiuni ale Africi.. care permit s& se inteleagi mai problemele contemporane, ea culturilor tradifionale africane prin culturi dezvoltarea exploatatiilor agricole pe suprafete mari pentru avea fe economics, Seara de analizA se schimba, din regional devine mondial (CARROUE, 2007]. inci decisi si dea important dezvoltarii prealabile a unei teorii explicative si tunel abordati de tip deductiv (a se vedea Capitolul 1) sau pie geografic, m refer inclusiv la costurile legate de parcurgere a distanfei, de care am vorbit deja, dand important conceptului de acces Abordare iva si metode descriy izate. Este, seconsti- az cercetarca (influente factorilor naturali Punetul de vedere geo-economic: renti si distanta fafa de piat In ciuda extinderii problemei, const punerea Ia empiric se dovi tipuri de metode: > metoda istoried, care se atageaza la descrierea verbalé a regul evolufior in > metoda cartograficd, care permite suprapunerea informafilor referitoare aun document. agricole care il caracterizeara, variaz este vorba de a réspunde serii de atlase regionale care regru- tematice: mediu fisic — geologic, pedologi matologic; mediul uman — padure, agriculturd, industrie, istorie, populatie —, prezentind astfel o panorama a con iui. Pornind de la aceste documente, care standax tipologiile care definesc este dea ‘aceastl intrebare $i mun cadru foarte sport; ura piatd pentru surplusurile agricole; prefurile produselor pentru a le cartografia gi stea problemelor. Cu toate acestea, exist numeroase critici, in special de tre utilizatorii de metode statistice riguroase, care doresc o clarificare necesara arelaiilor dintre elementele prezentate. Astfel, se apeleaai la abordarea deductivi, transportului Modele agricole si functionalititi spatiale: problematica neopozitivist’ narea lumii pentru a fa factor, distanfa fat de piafa, asupra dk i care rezulta din variatin acest pentru a analiza impactul unul singur i agricultorilor. Este vorba de a deduce singur factor, ceilalti fiind mentinuti 101Geografia umana: de la teorie la studiile de caz Pentru un produs A xeaultat dintr-un hectar st vandut fn piafa M, fermierul primeste un venit (P,: valoarea productiei), dar suport costuri de productie (Ea) sicosturile de transport (Ta) propartionale cu distanta st cantitaile (T,~= t4Qadh 4n care teste prefal de transport al unei uniti{i de produs A, Qx este o cantitate produsti pe un hectar si d este distanta fati de piati). Beneficial sit sau renta la hrectar (Ra) reprezint& diferenta dintre venituri sl costuri Ra=Pa~Ba-Ta=Pa-Ea~ toQad uy ‘Avind in vedere omogenitatea mediului (randamente si costuri de producfie constante) si constanta prefurilor, renta Ry mu variaza decit in functie de distanga fati de piata M: de aici si numele de rent de localizare. Renta scade ‘dati cu indepiirtarea fafa de pia gi ea se anuleaz atunci céitd suma costurilor (Eq + Tp) este egali cu valoarea productiei (Pa) sau la o distant dA de piata (Fig. 6.1), In plus, cultura A nu se mai practic decarece ar aduce agricultorului pierderi financiare. Prin urmare, cultura ocup& un dise spatial centrat pe pial, a cérui razi dA este obtinut direct din relafia (6.1), prin anularea Ra (Ra = 0). Incase, costuri, rente Distanja Figura 6.1, Renta de localizare 102 pe Peisaje si societiti rurale ‘Atunci cfnd sunt implicate mal multe produse agrioole, putem trage mai multe cutbe ale rentei (Figura 6.2) dar, crteriul de decizie al agricultorului rimane neschimbat: el va alege cultura care fi di cea mai mare renti, Peisajul agricol este rezaltatul unui ansamblu de alegeri ficute de ciitre agricultori, Figura 6.2 prezints pelsajul obfinut in rma decizillor agricultorilor care pot si aleagt tntte patra producti: A, B, C, D. Peisajul va consta din inele concentrice centrate pe piaté si consacrate: primul inel pentru cultura A, al doilea inel pentru cultura B, al treilea pentru cultura C; cultura D nu se mai practic’, deoarece renta sa mu este su} roar altora; nicio caltur’ mu se face dincolo de 1 Relatia (6.1) permite ca Tarea rapid a razelor circumferintelor care delimiteara aceste inele. Intr-adevit, distanfa das, de exemplu, este aceea pentru core Rq = Re, astfel incdt sa fie obt- nut din urmitoarea ecuafie: Pa -Ea~ tsQadas = Pa ~Ex ~ Qndan Intotdeauna, acclasi criterin de decizie predomini i determin’ peisajul agticol, atunci cfnd se ajusteazi oarecum postulatele inifiale, prin admiterea prezengei mai multor piee, prin existenta unor prefuri diferite pentrw acelagi pro- dlus gi neliniaritatea costurilor de transport. Figura 63 prezint& aceasta situate. Peisajul agricol este mult mai complex, dar rimane guvernat de aceleasi principil Complexitatea devine si mai mare daca vom renunta la ipoteza de omogenitate a mediului Lecfia acestui model simplu este de a arita ci peisajul agricol organizat geografic poate rezulta din actinnea unui singur factor, distanja pana Ia piagd (ccesibilitatea), intr-un media omogen. In plus, este suficient ca foarte putini aif factori si vatieze (pret, cost de transport, localizare pietelor), pentru ca peisajul si devin’ complex, dar inc ordonat in funcfie de aceleagi criterit Figura 6.3, de ‘exempls). Modelul permite, de asemenea, si evaluim usor efectul modificéni anumitor date ale probleme asupra peisajului agricol. Astfel, fie prin modificarea Figurii 6.2, fe folosind ecuatia (6.1), cititorul poate observa ci o crestere a prefulai produsului B la piaf& se traduce printr-o crestere a curbei rentei, egalé in toate Jocurile (curba se deplaseaz in sus, paralelé cu ea insti: a se vedea B), astlel ‘neat cultura B ocup mai mult sp detrimentul culturilor A si C: cresterea productiei réspunde la o cregtere de preturis invers se va Intampla Ia un de preturilor, care, eventual, ar putea duce la disparifia unei culturi. Un alt exemplu: 6 reducere a costutilor de transport va avea drept rezultat o crestere a rentel gi mai sensibili cand indepirtarea fata de piafa (prin urmare, costul ) este mare, astfel incdt panta curbei rentei devine mai pufin abrupti $i spafiul ocupat de cultura vizat& este, de asemenea, in crestere. Principala critica adzesata schemei lui Von Thinen vizeavd caracterul sku de model de eckiliéru partial s static, Prin stabilirea pretului de piatd gia celui de transport, modeltl objine cantitafi de produse pentra fiecare bun agricol. Dar se 103Geografia umand: de Ia teorie Ia studiile de caz un echilibru general, care ar trebui si fie stablit prin ajustari reciproce ale cerer ale prefurilor, ale ofertei si peisajului, iar modelul asemenea, de dorit si se perfectioneze modelul pentru ca acesta si derare eterogenitatea mediul ul Iucreaz’ adesea cul ie, mai degrabé decat monoproductie, existenja autoconsumului § 3 rurale non-agricole. rf, de Peisaje si societiti rurale Figura 6.3. Rente si peisaje agricole Realitatea agricola si modelul Iui Von Thiinen. | ca siguranta e8, inca din secoful al XDXlea, con: peisajul oragelor gi satelor, cum ar fl un sat mediteranean, In jurul locuintelor se tucazi un prim cerc de parcele mici cultivate cu legume, de multe ori, de asemeniea, acoperite cu livezi (cAmpuri plantate intensiv), apoi se afl cultuxile lem de vie, cereale) inainte de a trece la zone de crestere imalelor sau Ja culturi pe teren arabil si pidure. Acesta este ha, salfus care explica modelul lui Von Thiinen, ru patru producti 104su raiopiogy wwapad yreansn EuRQIN ayesFoa8 ap dn iseoy “yremgdapuT nes ‘werdorde vountSiox no oxe of area ed apnleyer op purdop winysooe woreonzap mes oui ‘nynse10 earezse90| zxfnaydea B soup ode area youerHoa8 yinsy3ot suodsuen ap repaias aye apquareuiar ayaiound 1$ dex0 anny aqerieds raiuaprout0a vidnew vruaye Sexe HeHIIsp owooy ‘(yupres 9p ymydns") uodsuen varoyeadoyre9 od 6 vasouiosep ad qrquoaoe ound ud wy aise eondo “weizgdopuy reur roFIorx> ayy ypaU! uN ND SeI0 refas yoors oreo aifongis op 18 ‘toynsexo v axeaueydua ap reooy ragmmpou ‘qs op ajaxdsou00 of ade snowy v-s tns0do Rnxaquo9 UE yorBo] axento: ‘pau ap “ero vormoazop yore v yjouorHox aywasoos op yroouy vjpoos ‘dum Wy aay apoue x pobeD yorsepp vorwumayqozd :ounrsox ut 7nseIO ‘6 njoudes uy areren y 10a “goyusBloa® yreos gape o e] ayueAaqax pury eawsooe smmsexo 9ye saxo apouro|gord Tore MOST WOA NX “~2[eUOYZr & ouEIN aqpraearp wondxe e aunuiad yyazar are afaimnsasuo 1S umoard ‘es vounyfox 8 Sexo anuip somnterar mierondn ape aysedse ayo ‘oueum yayexBoa® aqe arofemr apporeurarqoxd arunad “eypre & ap 2489 youdeo mysave jndoog “soqoOI apples uy 18 3eo ‘sleuorfar ajazeue uy yee ‘Yueqn vyeIBoaB ap UpLEGOP Tenuso ynooy wzvansng area ‘ortdeo ysooe uy prerezard 999 areytioHO RUE inp vistaoy “aonprerar néouad gdnp yeeazque@ro o area roysrtUa9 [RANt Uy BIZ -urajod aumfaz vo umoe grerpms 2ys9 ve ‘wareznreqan n> ‘pheIA ap NYS njRpoL 18 ayes magmdod yrapnys ured "gremyyno 18 yoqsoysT yUADP B v9 “EOE ayeyEUN ad ereceg ‘greamnent remy yeu 380 & inyrgeaood eaunifioy Te00) 1S feuoyieu anu yoyerBood yreas 0 18 799 ‘tmwop ¥ — afofien eomSt10 yeHE gooAD To ‘oTEsHOas uy aonmosyod i$ aypmedspr eur ajoo anup nun ays9 ,puniBex" ymugang aueqan opaiox syunySox 18 aserQ eantonav9Geografia umani: de Ia teorie la studiile de caz inductivd, in contextul problematicit morfologice care se atageazd Ja studiul svenimentelor. , cum ar fi Cl se vor interesa mai mult de migcari decat de infrastructuri, de natura gi volumul schimburilor urbane, de fluauslle invisible, mai mult de mecanisme, decat de formele observabile. In relaile sale eu tegiunea, orasul apare ca un organism complex, uneori, comparat vie care exerciti func cae fac sh trasc is se dezvol Examinarea functiilor urbane devine rapid una dintre temele majore ale geogra~ tate pe care locuitorii din mediul insagi gi a ceea ce este in afara iA s8 observe funet ‘Tabelul 7.1. repro- 4 : 2 adanga recent [AUGUSTIN, DUMAS, 2015} ‘mai ales regiunea sa. ‘ua Intocmi liste si pentru a propune clas ago ind subcategoria precisa a 4 preferati o listi de ile de observare ghideaz alegerea dife- rinf& prin parcurgerea Tabelu ¢ de munca? Pe bat locul alteia? Nurnai mod ‘Tabel 7.1. Funefiile urbane BeaujeuGarnier | Augustin et Dumas (2980) (2035) De imbogitie: “Frecut industrial Industrie Orage si regiuni: refele urbane Cu toate acestea, analiza acestor rece acestea sunt considerate pi oragelor, ceea ce permite reconst iccesiva a diverselor functii, este pus, dup’ caz, pe rolul special al flectrei “F, 1980, . special, au putut si joace rolul pi ‘eazi cea mai mare parte a monografillor de orage. Cu noua geografie aceste clasificiri dispar, fiind inlocuite cu nf, de la guvernanfa la culturé gi la oragul lus fata de functile lor specialize, oragele au toate tn comun o fit je vorbeste mult de rol p. 423]: ,este oragul care a cre oragul este fermentul vietii se bazeazi pe observarea rel oragul exerciti comandamentul” séu este dete mnale” [LS LANNOU, 1949, p. 177). Acest F dintre orag si regiunea sa; zona as nati, de la caz Ia caz, prin Auxuri mai puyin ‘rag si regiunea sa, precum si Desigur, zonele de inf fn mod necesar. Ble sunt apoi analizate separat sau fac obiectul claborarea de diverse tipologii urbane, care si indice ponderea variata a functilor i m despre tipuri functionale de aglomerare (orage mini |. Aceasta facliteaza descoperitea existenfei un tele gi este vorba, in parte, de sau de ,ordin ridicat”. Aceste orage ‘pe care ele le exercita este mare gi a oragelor: unele exes functiile mai rare, uyGeografia umand: de la teorie ta studille de caz ticile ierathiei functionale, comune. Geografia clasie& ie sé consolideze numeroasele studii speciale fnainte de a A observa pentru a explica relafiile oxas-regiune ‘ageazi la forme gi functii favorizeazd, prin urmare, abordarea sa de bav&: observarea wt jerarhi deserise eu atentie, pentru orage, cat gi pentru zonele lor de influent. De fiecare dati se face apel la conditiile locale pentru a infelege anumite configura Observaree faptelor si compararea lor conduce Ia sublinietea faptul c& fieca situafie este original: flecare oreg are propria structur’i funcional, fiecérei funcfi fi corespunde zona sa de influent particular’, iar icrarhia sa specific. Geografia clasica nu este ignoranta la explicapile cu caracter general. Vidal de la BLACHE era frapst de asem’ i analoga” [Lt LANNOv, 1948, p Rolul general al cererii de consum in si regiunil este dar noi mu vom merge Jimbaj” anal urban” este uneori propus, dar problematica teo la nivel de idee generala gi de vocabular care exprim’ functionarea unui sistem: formalizarea riguroast asteptati nu ar putea fl produsa prin problematica clasie&, decarece aceasta nu 0 considera ca find necesarié pentru a intelege realitatea cuvant adesea Orage si regiuni: resele urbane ‘Multe permite exp oras si regiunea sa, existi in scrierile unor geogra omnge: bservatia bazatit tere exclude per- Convingerea sa este ci singurd observatia bazati pe cunoagtere exclude per spectiva de a da un rol motor generalizi i. Deci, mu este surprincitor faptul cf prezentirile consacrate teorici geografice, prin acest eurent de gandire, sunt sumar schitate gi marcate de imperfe tatea relatilor oras- fea situatiilor observate, in revang minimizeaz& A. Pentru a explica ceea ce observ, ea ‘0 sugereaai. $i pentru a alege ceea ce desprinse , de alegerea faptelor pe care ie suficientl a une, de original enelor anterioare si abordarea ded pe care observa plecand de la aceasta, 1 de iluaii care rezults. prima jumitate a acestui secol, in special 0 tea gcografvlui Christaller, in 1933. Aceasta se rispandeste rapid in rndul geograflor anglo-saxoni si scandinavi, mult mai lent inst th geografia francers ilor dintre orase gi rest publicat 0 carte de reazli pe aceeasi sspre econo) ‘vom prezenta un rezumat al ad tofi factor, pentru a pu i t-adevir necesar ca tof! factorii si intervind pentru a construi relaile une gi pentru ea o ierarhie siGeografia umanii: de la teoric Ja studiile de ca utilizeaz’ abordarea deductivi. Si ne amintim etapele maj punct de plecare acceptat a prior, adic un ansamblt de postulate (sau axiome), ct mai posibil si putin afectate de presuporitii; construirea unei teorit urbane derivati din postulate; compararea imaginii urban ‘observatl gi evaluarea gradului de corespondenti intre cele dowd; dack este mare, explicatia teoreticd este acceptata in mod provizoriu pant la 0 ‘analiza ecarturilor, cea ce poate contribui la revieuirea Postulatele teoriei locurilor centrale sunt: > HLL, Exist un spat capitolul 4) este format cererea sa bruti, venit pentru productie, un mijloc de transport. Omogen telor este constanta de-a lungul locurilor. > H2 Ficeare locuitor, care produce gi consumé, reste of maximizeze interesul su si dispune de informatiile necesare pentru a face aceasta. ~ Producttor: maximizeaza profitul = Consumator: maximizeaza ut > HB. Influ preful variazi urmare, este 0 dati fo. > Ha, Pentru consumator, transportul unui bun constituie un cost care este cerescitoare a je consumatorului sunt formate din tui de achizitie lal geografic omoge locuri punctuale ale cizor atribute includ: 0 popul itor bunuri cerute scade pe misuri cantitatea de produse (Fig. 7.2, curba CM). Aceasti scidere defineste miile de scara. Aceste bunuri de care beneficiaz4 economiile de scara sunt postulate generale se po ie. Din moment ce transportal este unul din 0 rea (Hl) antreneaza izotropia: transportul este posibil pest ‘n toate direcjlle. Ca rezultat al H12, perspectiva de a zealiza o pr bencficin va incita agenfi si fie producitori: vorbim de ,intratea liber” a produ- ‘moment ce pliteste transportul in functie de distans (14), consu- rmatorul unui bun va merge si il cumpere din locul de productie cel mai apropi 1 (conform #12), Si lukim act de aceste consecinte gi si continulm faptul c& acele de produc sunt de aga naturt ineat nu exist i de scard. In acest caz, mu exist niciun interes ca productia si fie 120 Orage gi regiumi: retele urbane ‘concentrati Gimpotriva, gruparea ar implica un trans cost. Toati productia va fi, prit pentru pri subzistenta. Acum, sh presu ‘itor decis si-l product, Producatorul are interesul si grupeze producti singur loc pentru a beneficia de economiile de scar vurmare, si de c apropiati de acest loc © parte mai mare din i bum, ar trebui $4 coea ce priveste lent faptul raza de and la cimpul de actiune a unui bun, si le de scar’ el maximizeazA atunci castiguri beneficiu incurajeazi alti producitori sii se mani ste, fn scopul de a cuceri 0 vast, acesti concurenti se vor in scopul de a atrage care iau ca regula de a alege cel mai apropiat producitor pentru cumpiri- turile sale. Consumatorul favorizeaza (prin alegerea fur a) cresterea sale de transport vor fi reduse. Der, aceasta cres 4, deoarece ea antreneazi, pentru fiecare producitor, 0 diminuare a productiei, crescénd astfel costul precum gi o scddere a beneti 7.2, trecerea D1 Ia D2), Limita esteGeografia umant: de In teorie la studiile de caz Orage gi regiuni: rejele urbane atinsd in cazul in care beneficiul este anulat (sau devine insufic dispusi in cinci puncte, fiecare zona de piafé est incuraja producdtorii si se menfina pe piati), este acoperit, fara suprapunere, prin toate aceste zone de piatii hexagonale 73). fee Preppy Comune pn cus cre Ds 2, punctul A) corespunde deci © densitate central settee sunt ncentre” sau ocur centae’ tuctura consul tii de producitori. Ace in mod regulat intr-o acceagi peste tot, deoatece cantitatea de fa eae 5 ci puncte (patra produeator disp rth cite un unghi si un i vatiazd in fonctie de distanfa fata de centre; in centru) pentru a fii mai aproape de client lor. Ce arie de piatt tevine feciruia? Rajionamental relat en privire la un singur producitor dase does Yon& cireulari (izotropie dedusa din Hi), Dar, juxtapuneces, production modificd zonele Fig. 7.3), Din moment ce flecare eauth

S-ar putea să vă placă și

• MAT Studiu de Caz PloutosTS

  

  Document3 pagini

  MAT Studiu de Caz PloutosTS

  Dan - Petru Soimu

  Încă nu există evaluări
• Functiile Asezarilor Rurale

  

  Document10 pagini

  Functiile Asezarilor Rurale

  Georgiana Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Tinca Cretu - Psihologia Educatiei CREDIS 2004

  

  Document169 pagini

  Tinca Cretu - Psihologia Educatiei CREDIS 2004

  Georgiana Dumitru

  0% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Admiră Palatul Versailles În Stil Regal

  

  Document2 pagini

  Admiră Palatul Versailles În Stil Regal

  Georgiana Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Analiza Geografică A Antroponimelor Din Comuna Dăeni

  

  Document14 pagini

  Analiza Geografică A Antroponimelor Din Comuna Dăeni

  Georgiana Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Gestiune Hoteliera Curs PDF

  

  Document64 pagini

  Gestiune Hoteliera Curs PDF

  Georgiana Dumitru

  Încă nu există evaluări
• GT 25 Dumitru Georgiana Tema 4 Statistică

  

  Document5 pagini

  GT 25 Dumitru Georgiana Tema 4 Statistică

  Georgiana Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Cererea Turistică În Norvegia

  

  Document4 pagini

  Cererea Turistică În Norvegia

  Georgiana Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Universitatea

  

  Document19 pagini

  Universitatea

  Georgiana Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Termeni Turism

  

  Document12 pagini

  Termeni Turism

  Georgiana Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Pliant Ziua Vinului Cricova

  

  Document2 pagini

  Pliant Ziua Vinului Cricova

  Georgiana Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Biogeografiee

  

  Document10 pagini

  Biogeografiee

  Georgiana Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Inteligenta Emotionala

  

  Document8 pagini

  Inteligenta Emotionala

  Georgiana Dumitru

  Încă nu există evaluări
• c1 Personalitatea-Temperament

  

  Document72 pagini

  c1 Personalitatea-Temperament

  Georgiana Dumitru

  100% (2)