Concurența si formele ei

Concurenta reprezinta un fenomen deosebit de important pentru viata economica, dar si pentru viata sociala,
deoarece ea reprezinta factorul motor care motiveaza, atat afacerile, cat si existenta oamenilor. Este cert ca
omul, de cand se naste si pana moare, va incerca sa se adapteze mediului natural, social si economic in care
traieste, ceea ce presupune ca va trebui sa cunoasca ce inseamna competitia. In primul rand, va concura cu
sine insusi, pentru a-si depasi limitele si pentru a se situa intr-o pozitie favorabila in societate. Apoi, va trebui
sa concureze cu alti competitori, evidentiindu-si anumite abilitati, care ii vor permite situarea pe o pozitie
avantajoasa.

Enache Ionela-Maria

Concurența este o trăsătură esențială a pieței, ea este o componentă importantă a mecanismului acesteia.
Concurența se desfășoară după anumite reguli care asigură libertatea de acțiune a tuturor agenților economici.

Concurența reprezintă confruntarea dintre agenții economici pentru a atrage de partea lor consumatori cât
mai mulți, prin prețuri convenabile, prin calitatea mai bună a mărfurilor si serviciilor, în vederea obținerii
unor profituri cât mai mari. Ea exprimă relațiile dintre agenții economici care acționează in funcție de interese
lor in condițiile liberei inițiative, fiind o rivalitate deschisă si loială care duce la dezvoltarea producției si la
îmbunătățirea gradului de servire a cumpărătorului.

Florea Cristian

Alta definitie ne spune ca concurenta este forma activa a liberei initiative, libera initiativa generata de
propietatea privata, aceasta constituind la randul ei o trasatura esentiala a economiei de piata. Ea reprezinta
confruntarea deschisa, rivalitatea dintre agentii economici, vanzatori, ofertanti pentru a atrage de partea lor
clientela. Totodata, concurenta exprima comportamentul specific interesat a tuturor subiectilor de
propietate, comportament care se realizeaza in mod diferit in functie de mediul concurential si
particularitatile diferitelor piete.

Epure Ioana

Concurenta difera de la o tara la alta si de la o etapa la alta in functie de numarul si puterea economica a
vanzatorilor si cumparatorilor in economia nationala, in una sau alta dintre ramuri, de gradul de diferentiere
a produselor, de posibilitatile noilor firme de a actiona in acelasi domeniu, de transparenta pietei ca si de alti
factori.

Goran Maria Teodora

Formele de piață sunt:

1.1.Piata cu concurenta perfecta

Piata cu concurenta perfecta este acel tip de piata acre se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:

- atomicitatea participantilor care exprima existenta unui numar mare de agenti economici de
putere economica egala sau apropriata, astfel incat nici unul dintre ei nu poate influenta in mod
hotarator pretul;

Drescan Ruxandra
 - omogenitatea produselor, ceea ce inseamna ca marfurile oferite sunt echivalente sau aproape
identice, astfel incat fiecarui cumparator ii este indiferent de unde se aprovizioneaza;

- intrarea si iesirea libera pe piata care exprima capacitatea unei noi firme de a intra pe piata atunci
cand costul este inferior pretului de vanzare si de a parasi ramura economica atunci cand pretul
este mai mic decat costul de productie;

Oneață Alexandra

- fluiditatea pietei care presupune adaptarea ofertei fara bariere monopoliste la cerere si invers;

- transparenta perfecta care presupune ca toti producatorii si toti consumatorii dispun de o

cunoastere perfecta a cererii si ofertei, astfel incat pot obtine cel mai bun produs sau cel mai bun
pret.

Scripcari Adelina
Cele mai frecvente forme de concurenta imperfecta sunt monopolul si oligopolul, dar economia de piata
contemporana cunoaste si piete cu concurenta monopolistica sau de monopol bilateral, etc.

Dinescu David

1.2.Monopolul

Spre deosebire de piata cu concurenta perfecta in care intreaga cantitate produsa de un agent economic este
vanduta la pretul pietei, oferta lui detinand o pondere nesemnificativa in volumul ofertei agregate datorita
multimii de firme similare care functioneaza in acelasi domeniu, piata de monopol se caracterizeaza in planul
ofertei prin asigurarea cantitatii agregate numai de catre un producator, al carui bun fabricat nu dispune de
substituenti apropiati. Cu alte cuvinte, marfa realizata in conditii de monopol capata caracter de unicat, iar
gradul de diferentiere al produsului este maxim.

Șerban Mădălina

Oferta de monopol se formeaza in functie de conditiile de cost in cadrul carora firma isi desfasoara activitatea,
iar asupra acestora se observa influenta factorilor generatori de o piata de monopol: existenta domeniilor de
interes strategic (monopol legal), a altora in care se manifesta costuri de productie descrescatoare (monopol
natural), proprietatea asupra unui patent de inventie (monopol tehnologic), raritatea unor zacaminte (monopol
exercitat prin controlul asupra unor input-uri) sau folosirea unor tehnici comerciale (monopol asupra marcii
comerciale).

Grigorescu Elena

Astfel, daca in situatia unui monopol natural costul mediu si cel marginal evolueaza in sens descrescator in
celelalte situatii care pot fi exemplificate pe un monopol legal acestea se inscriu in domeniul randamentelor
descrescatoare. In primul caz, ce corespunde in general retelelor de distributie a electricitatii, gazelor si apei,
retelelor de termoficare, de cai ferate, sistemelor de irigatii, explicatia consta in economiile de scara ce se
manifesta atunci cand productia unui singur agent economic ar fi suficienta pentru satisfacerea cererii pe
piata si deci existenta unor firme concurente nu se justifica nici tehnologic si nici economic.

Drăgan Mădălina
In cealalta situatie, care vizeaza domenii cum ar fi fabricarea si distribuirea unor medicamente, productia si
comercializarea alcoolului, a banilor, a timbrelor, apararea nationala, cantitatea oferita de firma de monopol
tinde sa se formeze la un nivel al pretului care asigura maximizarea profitului sau economic. Dar, daca acesta
este prea ridicat comparativ cu pretul pe care sa-l suporte piata, atunci prin interventia guvernamentala pretul
de monopol primeste o limita maxima sub care poate fi practicat orice nivel; aceasta inseamna ca nu
intotdeauna un monopol este eficient, ci poate inregistra si pierderi.

Foca Ștefan

1.3.Concurenta monopolista

Concurenta monopolista se manifesta pe piata prin imbinarea unor elemente specifice pietei perfecte cu altele
caracteristice monopolului; concret, exista numerosi agenti economici producatori, intrarea de noi firme pe
piata fiind libera, iar produsele sunt diferentiate, astfel incat influentarea cererii pe piata devine singura
modalitate de crestere a profiturilor.

Ene Nicoleta

In acest scop, firmele monopolistice folosesc importante fonduri drept cheltuieli publicitare si procedeaza la
o analiza a corelatiei dintre nivelul productiei si dimensiunea cheltuielilor promotionale. Astfel, costurile de
productie supunandu-se legii castigurilor descrescatoare, daca cresc cheltuielile publicitare, productia
sporeste, dar intr-un ritm din ce in ce mai mic. Ca urmare, firma monopolista este interesata sa depisteze
sporul de cheltuieli publicitare pe care trebuie sa-l suporte pentru ca vanzand productia corespunzatoare
acestuia sa inregistreze profitul maxim.

Drăguț Natalia

Regula este urmatoarea: firma accepta sa mareasca cu 1 unitate monetara cheltuielile publicitare numai daca
sporul de productie comercializata datorita tehnicilor promotionale folosite asigura egalitatea DPrb=DChp ,
adica dintre sporul de profit si suplimentul de cheltuieli publicitare. Altfel spus, daca productia care ar putea
fi vanduta in plus de firma care a folosit mijloace publicitare aduce un profit brut cel putin de o unitate
monetara, atunci cresterea cheltuielilor promotionale cu o unitate monetara este justificata.

Iakobcsuk Alexandru

Rezulta ca pentru o firma monopolista costul de productie desemneaza nu numai cheltuielile cerute de
combinarea factorilor de productie, ci cuprinde, asa cum afirma Fr. Perroux in lucrarea “La théorie de la
concurrence monopolistique” “toate cheltuielile care trebuie suportate pentru crearea produsului
(serviciului), pentru dirijarea spre cumparator si pentru satisfacerea dorintelor acestuia”. Astfel, cheltuielile
efectuate cu vanzarea produselor maresc costurile medii si contribuie la cresterea preturilor.

Dragomir Claudia

1.4.Oligopolul

Formarea ofertei pe piata de oligopol se supune corelatiilor specifice dintre costuri care se manifesta in
functie de comportamentul firmelor oligopoliste; aceasta inseamna ca actiunile agentilor economici pe piata
de oligopol imbraca forme variate a caror alegere este dictata de tipul de comportament pentru care acestia
au optat.

De altfel, inexistenta unui model unic de comportament pe pietele oligopoliste este o reflectare a trasaturilor
specifice acestora, care vizeaza:
 Dinicu Mădălina

- economiile de scară determina existenta unui numar restrans de firme dominante, desi nu in mod
necesar a unui numar total mic de firme pe piata; ele sunt adesea mari in comparatie cu dimensiunea
pietei totale, astfel ca numai cateva firme asigura oferta intregii piete, ceea ce se poate reflecta grafic,
astfel:

Ghiveciu Mihai

Deci, daca curba C exprima cererea totala de piata pentru un produs nediferentiat al unei industrii
oligopolistice, cand firma functioneaza la nivelul de productie corespunzator costului total unitar (CT) minim,
ea realizeaza o productie q care reprezinta o parte insemnata din cantitatea totala ceruta pe piata. Mai mult,
la pretul p la care doar se acopera costurile medii, cand firma functioneaza cel mai eficient, cererea totala de
piata este Q si numai cateva astfel de firme pot fi suportate de piata;

Dragomirescu Alexandra

- recunoasterea interdependentei dintre firme se refera la efectele deciziilor individuale privind

productia si pretul asupra vanzarilor celorlalti agenti economici. Cu alte cuvinte, fiecare este
preocupat sa ia in consideratie reactiile celorlalti la orice modificare a pretului sau de alta natura;

Gheorghe Maria

- concurenta non - pret si rigiditatea pretului sunt strans legate de trasatura anterioara si arata ca
daca reducerile de pret pot fi cu usurinta urmate de firmele rivale, concurenta poate fi accentuata
pe seama altor aspecte, ca de exemplu publicitate, design, etc.;

Iacomirescu Alexandra

- tentatia firmelor de a stabili intelegeri intre ele in domeniul fixarii pretului este justificata prin
aceea ca reducerile de pret pot conduce la profituri scazute pentru toate firmele oligopolistice;

- imboldul catre fuzionare apare ca o intelegere dintre firme si duce la o cota de piata mai ridicata
pentru noul agent economic si, deci, la o forta competitiva sporita a acestuia;

Demostene Nicoleta

- importante restrictii la intrarea de noi firme pe pietele oligopolistice reprezinta trasatura de baza
a oligopolului. In general, cu cat aceste restrictii sunt mai puternice, cu atat vor fi mai putine
firmele din industria respectiva. Fara a intra in amanunte, asemenea bariere vizeaza: economiile
de scara, diferentele de costuri sau altele, precum nevoia de capital, controlul ofertei de factori
de productie, reglementarile guvernamentale, recunoasterea produsului, complexitatea lui si
proliferarea produsului.

Enache Raluca

Toate elementele caracteristice oligopolului sunt intotdeauna prezente in aceste structuri de piata, chiar daca
in industrii diferite se intalnesc in proportii diferite; ca urmare, se cunosc mai multe tipuri de oligopol.
 Dori Laura

1.5.Monopolul bilateral

Combinatia dintre monopol si monopson genereaza o situatie specifica de piata in care puterea economica
de negociere a celor doi participanti la viata economica poate fi similara.Datorita lipsei de atomicitate, atat
in planul cererii, cat si al ofertei, nici vanzatorul si nici cumparatorul nu se pot comporta ca un monopolist,
respectiv monopsonist.

Gheorghe Andrei

“Doua mari tipuri de solutii pot fi avute in vedere in aceasta situatie: este posibil ca unul dintre participanti
sa fie mai puternic decat celalalt si sa-l forteze sa accepte conditiile sale; in functie de caz, piata va fi atunci
dominata de monopolist sau de monopsonist; avantajul poate, de altfel, trece de la unul la celalalt in functie
de conjunctura economica si sociala. Este insa posibil si ca vanzatorul si cumparatorul sa se inteleaga pentru
a fixa un pret si o cantitate: la limita, cele doua intreprinderi rivale procedeaza la o intelegere verticala, iar
discutia se va referi la impartirea profitului global”.

Dragu Elena

Concurenta perfecta sau pura este situatia ideala, ea este de fapt un model teoretic, deoarece in realitate acest
tip de concurenta nu mai exista in nici o tara cu economie de piata. In schimb, concurenta imperfecta este
prezenta in realitate sub diferitele ei forme de manifestare. In afara celor prezentate mai sus, se intalnesc si
alte situatii. De pilda, cand numai doua firme domina piata unei industrii, situatia pietei este de duopol, cand
exista un singur cumparator pentru produsele unei industrii, situatia pietei este de monopson, cand exista un
numar redus de cumparatori (cativa), situatia pietei este de oligopson, etc.

Miclescu Mara