REFERAT

RESURSE AGROTURISTICE ŞI LEGISLAŢIE ÎN ALIMENTAŢIA PUBLICĂ ŞI

AGROTURISM
– ANALIZA COMUNEI BUGHEA DE SUS–

PROFESOR COODRONATOR: NUME:

Şef lucrări: Ştefan Petrică Nedelescu Luiza Maria
Grupa: 8312

Bucuresti 2018
CUPRINS
1.IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE

1.1.Prezentarea localităţii
 Istoric
 Așezare
 Hartă
 Demografie

1.2. Resursele agroturistice naturale ale localității

 Munți
 Floră si faună-păduri
 Animale
 Păsari
1.3. Resursele agroturistice antropice ale localității
 Obiective turistice
 Muzee
 Biserici/castele
2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE ŞI GRADUL LOR
DE CLASIFICARE
 trecerea în revistă a pensiunilor şi precizarea numărului de margarete
fotografii reprezentative
3.Stadiul valorificarii resurselor agroturistice
 Situatia turismului rural
 Strategie de dezvoltare a turismului
 Analiza SWOT
4. STUDIU DE CAZ: Crearea unui pachet de servicii turistice sau agroturistice
5. Bibliografie

Bucuresti 2018
 BUGHEA DE SUS

1.IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE

1.1.Prezentarea comunei

ISTORIC:
La sfârșitul secolului al XIX-lea, actualul sat era o parte a mahalalei Bughea a Campulungului. În 1931, o
parte din această mahala a fost desprinsă administrativ, formând comuna Bughea de Sus.
În anul 1928, comuna Bughea s-a divizat in cele doua comune: BUGHEA DE SUS si BUGHEA DE JOS.
În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Arges. În 1968, a trecut la judetul Arges,
dar a fost desființată, satul ei trecând la comuna Albestii de Muscel. In anul 1968, prin noua organizare
administrativ teritoriala, comunele BUGHEA DE SUS si ALBESTII DE MUSCEL au fost unite avand ca
sediu de resedinta satul Bughea de Sus si denumirea de comuna Albestii de Muscel.

Pana in anul 1918, judetul a fost judet de granita. Administratia locala avea datoria
sa se ingrijeasca si de paza granitei. Judetele de munte erau impartite in niste subdiviziuni administrative
care in zona de munte se numeau plaiuri , iar in zona de ses – plasi. Plaiurile erau conduse de vatafi de plai,
iar plasile erau conduse de zapcii.

In judetul Muscel erau zece poteci pe care se putea trece si veni din Transilvania: a zecea era pe la satul
Albesti , prin muntele Voievoda si Paltinei, ajungea in muntele Bold , proprietatea aceluiasi sat , iar de
acolo, spre vest, se intalnea cu o alta poteca ce trecea prin mosia Bratieni, a manastirei Vieros si urca spre
nord prin muntele Voivoda al mosnenilor campulungeni si unite in plaiul muntelui Portareasa, ducea spre
nord , prin muntii Portareasa , Iezerul Mic, Iezerul Mare in Transilvania.

Așezare:
Comuna Bughea de Sus este situata in parte de nord a judetului Arges, la o distanta de 57 km de
municipiul Pitesti.
Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile raului Bughea, la nord-vest de municipiul Campulung.
Este străbătută de șoseaua județeană DJ735, care o leagă spre nord-vest de Albestii de Muscel și spre est
de Câmpulung. Comuna este situata la o altitudine de 600 m, cu un climat subalpin de crutare, la poalele
muntilor Fagaras, care formau hotarul despartitor cu Transilvania, pe calea de acces spre Orasul Stalin,
cale cunoscuta inca din timpul navalirii popoarelor migratoare .

Bucuresti 2018
Hartă:

Demografie:
Conform recensamantului efectuat in 2011, populația comunei Bughea de Sus se ridică la 2.997
de locuitori, în creștere față de recensamantului efectuat in 2002, când se înregistraseră
2.845 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (66,37%), cu o minoritate de rromi (30,13%).
Pentru 3,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocsi (95,13%). Pentru 3,5% din populație, nu este
cunoscută apartenența confesională.

Bucuresti 2018
1.2. Resursele agroturistice naturale ale localității

Munți:
1. MUNŢII FĂGĂRAs (Arges)

Masiv muntos situat în partea central-estica a Carpatilor Meridionali. Constituit în întregime

din sisturi cristaline. Altitudinea maxima: 2544 m (vf. Moldoveanu - cel mai înalt din tara).
Muntii Fagaras sunt cei mai masivi si mai înalti din Carpatii românesti (au 6 vârfuri de peste
2500 m).

2. MUNŢII IEZER (Arges)

Masiv muntos situat în SE Muntilor Fagaras, între Dâmbovita (la E) si Râu Doamnei (la V),
alcatuit din sisturi cristaline. Mai este cunoscut si sub denumirea de Iezer-Papusa.

3. MUNŢII LEAOTA (Arges)

Masiv muntos situat în partea de E a Carpatilor Meridionali. Este alcatuit predominant din
sisturi cristaline, dar si din calcare jurasice (spre zona culoarului Rucar-Bran).
Clima este temperată, influenţată de formele de relief colinare, montane, cu temperaturi mai
scăzute decât media naţională, corespunzătoare anotimpurilor respective cu temperaturi
moderate cu o medie anuală de 8-10° Celsius şi fără vânturi puternice. Cele mai înalte
temperaturi se înregistrează în lunile iunie – august, iar cele mai scăzute în lunile ianuarie –
februarie.
Bazinul hidrografic al râurilor Bratia, Brătioara şi Valea Siliştii, face parte din bazinul Argeşului
şi curge pe o lungime de 40 km. Comuna Bughea de Sus este amplasată în luncă și pe traseele
râului Bughea, taiat de la est la vest, în centru, de pârâul Valea Siliștii, care se varsă în pârâul
Bughea.
Apa Bughii izvorăște din văile Zănoaga, Dragoșul , Valea Ursului și Strâmba, de la poalele
Boldului, care împreună cu muntele Portareasa, de unde izvorăște Bratia, fac parte din masivul
Ezerului în caldarea căruia se găsește renumitul lac glacial cu același nume.

Floră și faună:

Păduri
Pajiştile şi fâneţele au luat locul pădurilor. Covorul pajiştilor este format din numeroase specii,
reprezentative fiind păiuşul, trifoiul alb, garofiţa, rogozul etc. În păduri şi poieni cresc: ciuperca
de câmp, mânătărci, bureţi lăptoşi, nane, ghebe, bureţi de fag şi vineciori.
Dealurile din jurul comunei, ca : Măgura , Coasta Înaltă și Gresia, sunt acoperite de mantia
pădurilor de brad, stejar, mesteacăn, fag și plop, iar pe coastele munților, la circa 7-8 km
depărtare de comună, încep masivele păduroase de brad, care urcă până în golurile alpine unde
numai jepii (un soi de brad pitic), se pot încumeta să lupte împotriva vitregiilor vremii și a
vânturilor năpraznice.
Bucuresti 2018
Cadrul natural este deosebit de favorabil pentru o faună bogată şi diversificată care populează
pădurile, fâneţele, păşunile, apele învolburate.
În apele repezi trăiesc: păstrăvul, zglăvocul, lipanul, care reprezintă o adevărată tentaţie pentru
pescari.
Posibilităţile de practicare a vânatului, dar mai ales a pescuitului constituie o premisă favorabilă
în aplicarea turismului de sejur, o invitaţie pentru recreere şi sport.

Animale
Fauna este bogată şi variată în concordanţă cu condiţiile oferite de cadrul natural. Printre speciile
de animale pe care le întâlnim în această zona, menţionăm: vulpea, lupul, râsul, jderul, dihorul,
pisica sălbatică, nevăstuica, bursucul, căprioara, mistreţul, etc.

Bucuresti 2018
 Păsări
Dintre păsări enumerăm: mierla, vrabia, piţigoiul, toiul, gaiţa, cinteza, coţofana, ciocănitoarea,
cioara, corbul, cucul, pupăza, graurul, rândunica, sticletele, potârnichea, etc.
De asemenea, pe raza comunei Bughea de Sus se pot întâlni şi diverse specii de păsări răpitoare,
cum ar fi: uliul găinilor, eretele, şoimul rândunelelor, buha, cucuveaua, huhurezul.
Fauna se încadrează în zona fagului şi foioaselor în amestec cu coniferele. Urmare a populării,
zona a fost continuu despădurită, prelucrarea lemnului fiind una din activităţile populaţiei din
zonă.

Bucuresti 2018
 1.3. Resursele agroturistice antropice ale localității
Obiective turistice
 Muzeul orășenesc
 Muzeul de etnografie și artă populară
 Muzeul de istorie și artă plastic
 Monumentul lui Negru Vodă
 Bulevardul “Pardon”
 Gradina publica “Merci”
 Manastirea Negru Voda
 Biserica Flămânda
 Peştera Dâmbovicioara este situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, în
versantul stâng al văii Dâmbovicioara (afluent al Dâmboviţei), la 1 km nord de satul
Dâmbovicioara, judeţul Argeş. Peştera s-a format datorită acţiunii apelor pârâului
Dâmbovicioara, care au tăiat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra
Craiului.

Monumente istorice:
Castrul Roman Jidava
Situat in cartierul Pescareasa, la intrarea dinspre sud in municipiul Campulung, in imediata
proximitate estica a soselei Pitesti-Campulung, intre aceasta si Raul Targului, castrul mare din
punctul “Jidova” este cea mai importanta si mai bine pastrata constructie militara de acest gen de
pe traseul Limesului Transalutanus.
Castrul de la “Jidova” este unul dintre cele mai bine pastrare din intreaga Dacie romana,
iar cercetarile arheologice sustinute, de la al caror inceput s-au implinit de curand 13 decenii,
dublate de ample lucrari de restaurare si consolidare constituie un model de consecventa si
reusita in incercarea de a ne apropia mai mult de monumentele antichitatii. Aici, in muzeul de sit
in care a fost transformat castrul, poate fi vazut puternicul zid de insinta de piatra, cu portile si
turnurile adiacente, cladirea ofiterilor, locuinta comandantului, magazia in care erau adapostite
proviziile pentru hrana soldatilor dar si a cailor, precum si ingeniosul system de incalzire specific
tehnicii romane, asa numitul hypocaustum.
Expozitia, deschisa in 1970, curpinde obiecte descoperite in cercetarile arheologice de pe
Limes alutanus si transalutanus si cu precadere obiecte descoperite in cercetarile din Castrl
Jidova. Sunt expuse obiecte din ceramica (caramizi si fragmente de tigle cu inscriptii, amfore,),
arme (varfuri de sageti, sulite, cutite), accesorii de echipament militar etc.

Bucuresti 2018
 Cetatea Poenari (Resedinta secundara a lui Vlad Tepes)
Pe varful Muntelui Cetatuia, la o distanta de 25 km nord fata de municipiul Curtea de
Arges, se inalta Cetatea Poenari, numita astfel, atat de izvoarele vremii, cat si de istoriografia de
specialitate dupa satul din apropiere, aflat la 6 km departare, cunoscta si sub denumirile de
“Cetatea lui Vlad Tepes” sau “Cetatea lui Negru Voda”.
Initial, nucleul cetatii a fost reprezentat de un turn pe plan patrat cu laturile, in exterior,
de 8,15m x 8,50m, iar in interior de 4,30m x 4,60m, datata in prima jumatate a secolului XIV-
lea, contemporan cu intemeietorul Tarii Romanesti, Basarb I. Amplasat direct pe stanca, executat
din piatra bruta ledata cu mortar, structurat pe trei niveluri, despartite prin plansee de len, turnul
era acoperit de sindrila.
Ulterior, la mijlocul secolului al XV-lea, domnul Vlad Tepes, Fiul lui Vlad Dracul si
nepotul lui Mircea cel Batran, extinde cetatea cu o curtina lunga de aproape 60 de m si lata, in
present de 10-15m, care inconjoara turnul initial, devenit donjon, flancata de trei turnuri
semicirculare, adosate laturii sudice. Aceasta etapa de extindere a edificiului, a fost consemnata
si de catre cronicarul Radu Popescu, potrivit caruia, spre a-I pedepsi pe targovisteni “ca facuse
unui frate al Vladului Voda un necaz”, domnul “au trimis slujatori zi in zioa de Paste lovindu-I,
au prins si pe barbati si pa mueri si feciorii si featele, impodobiti fiind, i-au dus la cetatea Poenari
de au lucrat pana li s-au spart hainele”.
Accesul pana la zidurile ei groase este si azi un chin, pentru ca nu se lasa cucerita decat
de cei care se incumeta sa urce cele 1.480 de trepte zidite in coama dealului. Poate si aceasta
provocare atrage mii de turisti anul, care, odata ajunsi in varf, au parte de o priveliste incredibila.
Ruinele cetatii lasa sa se intrevada un peisaj unic prin salbaticia si splendoarea sa. Acest lucru a

Bucuresti 2018
facut ca administratia judeteana sa-si indrepte mai mult atentia asupra acestui obiectiv touristic.
Consiliul Judetean Arges doreste sa instaleze un teleferic pentru cei care vor sa evite urcatul
celor 1.480 de trepte, iar sus, la cetate, sa amenajeze o terasa si un monitor pe care sa se
vizioneze filme cu Vlad Tepes.

Mausoleul Eroilor Din Mateias

Mausoleul eroilor de la Mateias, amplasat la 11 km de Campulung pe drumul national

DN 73 a fost ridicat in cinstea eroilor care si-au pierdut viata in timpul luptelor de rezistenta din
anii 1916-1918, in Primul Razboi Mondial pe culoarul Bran-Rucar-Campulung Muscel.
Mausoleul a fost ridicat dupa planurile arhitectilor Dumitru Ionescu-Berechet si State
Balosin, de catre o antrepriza italiana din Campulung, incepand din 1928 cand s-au facut primele
demersuri pentru construirea unui monument inchinat ostasilor romani cazuti la datorie in timpul
luptelor de rezistenta din Primul Razboi Mondial.
Dupa terminarea edificiului, mausoleul a devenit o capela pentru cinstirea sufletelor si
rememorarea faptelor de vitejie a ostasilor cazuti.

Bucuresti 2018
 In perioada 1945-1976 Monumentul eroilor de la Mateias a necesitat lucrari de reparatii
din cauza infiltratiilor de apa prin zidurile de calcar iar in anuul 1978 a fost reconsolidate in urma
numeroaselor fisuri provocate de puternicul seism din 4 martie 1977.
De asemenea s-a reamenajat osuarul, s-au decorat cu marmura neagra peretii si un
sarcofag de cristal, s-a daltuit in marmura alba un numar impresionant de nume ale eroilor
participanti la lupte, s-a decorat parterul mausoleului cu mosaic de Murano si s-au plantat conifer
care acum inconjoara perimetrul Complexului Memorial Matias.

Bucuresti 2018
 IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE ŞI
GRADUL LOR
DE CLASIFICARE

Pensiunea Rebeca din Bughea de Sus ⋆⋆⋆

Capacitate: 14 adulți în 6 spații de cazare

Pensiunea Rebeca ofera cazare in 6 camere pentru 14 locuri. Camerele sunt dotate cu bai
proprii, tv, balcon si au incalzire centrala. Pensiunea dispune de o sala de mese de 100 mp
Bughea de Sus este asezata pe vaile Bughea, Bughita, Magura, Valea Tolii si Valea Rece
si pe dealurile Gruiului. Calitatile climatice si balneare ale statiunii ofera posibilitati de
tratament, cum ar fi: climato-terapia, cura cu ape minerale si tratamentul fizio-terapeutic.
Din comuna, drumul merge mai departe spre Albesti, cu satul Candesti situat la 7 km pe
valea Bratiei si care este cunoscut prin carierele de piatra de constructie. Mergand pe firul
vaii Bughii si urcand pe la Paltinet sau Lalu, pe langa stanele ciobanesti, ajungi pe culmea
Boldului si mai departe pe curmatura Iezerului a carui frumusete iti rasplateste din plin truda
si oboseala drumului.

Facilități unitate:

 acces la bucătarie
 bar
 fermă proprie
 foișor în curte
 frigider în unitate
 gradină/curte
 grătar/barbeque
 internet prin cablu
 internet wireless
 living
 parcare
 sală de conferințe
 sală de mese
 terasă
 TV în living

Bucuresti 2018
Facilități camere:

 baie cu cadă
 baie în cameră
 baie pe hol
 cameră cu TV
 camere cu balcon
 încălzire centrală
 internet în camera
 uscător de păr

Bucuresti 2018
Pensiunea Liana din Bughea de Jos ⋆⋆⋆
Capacitate: 12 adulți și 12 copii în 6 spații de cazare
Pensiunea se afla in zona Campulung Muscel la 165 de km de Bucuresti (autostrada
Bucuresti - Pitesti 110 Km, Pitesti - Campulung - 55 km,drum recent asfaltat,foarte bun,de
la Bucuresti prin Targoviste 130 km si 80 km de Brasov, culoarul Rucar - Bran.)

Unitatea noastra a fost clasificata oficial de catre Ministerul Turismului la 3 margarete,

maxim pentru specificul nostru.
Despre masa;
Masa, specific romaneasca, (mic dejun ca si masa principala, cu produse naturale, cas
proaspat, cas afumat specific zonei, muschiulet si slanina afumata natural, omlete, lapte,
ceai, cafea, unt, dulceata facuta in casa, legume proaspete, pentru pranz si cina, ciorbe
diverse, supa cu galusti pufoase din pasare de curte, fripturi la tava, pilaf,carne de la
garnita, ciulama de pui cu ciuperci, tochitura,coaste la tava cu garnitura, bulz, musaca,
sarmalute, pastrav proaspat, gratar de legume specialitatea casei si carne bineinteles,
diverse salate, muraturi taranesti in sezon, ect. . Clatite, papanasi,gogosi, diverse placinte si
cocaturi), o servim numai clientilor nostrii, cu produse din gospodaria proprie sau de la
producatorii din sat.
Parerile clientilor nostri le aflati din site-ul nostru Pensiunealiana.com, la pagina `cartea
invitatilor`, am fost acolo,la pensiuni.ro,etc...
Avem 2 terase mari, acoperite.

Exista gratar, leagan, groapa cu nisip,trambulina, topogan si leagane pentru cei mici,o
frumoasa casuta din lemn unde se pot juca cei mici, iepurasi foarte draguti, mese in curte,
masa de tenis, semnal pentru toate retelele telefonice .

Daca sunteti amatori de drumetii, va invitam in locuri de o rara frumusete in padurea

Ciocanu, pe drumuri forestiere usor accesibile si cu o panorama spectaculoasa, spre satele
si muntii din jur sau sa escaladati muntii (vf, Iezer, Papusa, Batrana, Leaota, Piatra Craiului,
etc), manastiri rupestre (Namaiesti,Cetatuia Negru Voda,Corbii de Piatra), barajul Rausor,
pastravarii, mausoleul Mateias, Rapa Soimului, Castrul Roman Jidava, Cheile
Dambovicioarei, etc. .

Facilități unitate:

 frigider în unitate
 gradină/curte
 grătar/barbeque
 internet prin cablu

Bucuresti 2018
  internet wireless
 livadă
 living
 loc de joacă copii
 masă de ping-pong
 parcare
 piscină la terți
 sală de conferințe
 sală de mese
 șemineu
 spalătorie
 terasă
 transport auto
 TV în living

Facilități camere:

 baie în cameră
 cameră cu TV
 încălzire centrală
 internet în camera
 uscător de păr

Bucuresti 2018
Stadiul valorificarii resurselor agroturistice

Potenţial de dezvoltare turistic:

Agroturismul – valorificarea potenţialului natural şi a tradiţiilor bine conservate constituie baza
dezvoltării agroturismului local.
Peisajul deluros şi pădurile din zonă sunt un cadru favorabil dezvoltării agroturismului.
Turismul cultural, promovarea obiceiurilor tradiţionale. Între manifestările spirituale ale
poporului român, datina colindatului a ocupat locul de frunte. Ea a fost însoţită întotdeauna de
melodii şi texte bogate, transmise prin viu grai din generaţie în generaţie. Colindatul este legat

Bucuresti 2018
îndeosebi de sărbătorile închinate Naşterii Domnului Iisus Hristos, Anului Nou si Botezului
Domnului.
Însă cel mai important moment când se cântă colindele este seara de Ajun a Crăciunului,
moment căruia îi sunt dedicate aceste cântări de Crăciun numite colinde si cântece de stea, al
căror text conţine imaginea poetică românească a Naşterii Domnului - Crăciunul - redată, de cele
mai multe ori, într-un limbaj popular. Obiceiul colindatului se manifestă prin intermediul
grupurilor ad-hoc, dar şi a grupurilor organizate.

Proiecte de dezvoltare
1. Caracteristicile generale ale serviciilor dorite sunt următoarele:
Realizarea de spoturi video si crearea unui portal de informatii pentru promovarea la nivel naţional a 13
produse turistice specifice Municipiului Campulung.Cele 13 resurse turistice sunt componente ale
mediului natural şi antropic din zona Campulung Muscel şi sunt reprezentate de resurse turistice
antropice:

 Mânăstirea Negru-Vodă,
 Ansamblul Bisericii Catolice „Sfântul Iacob”Bărăţia,
 Biserica Domnească,
 Muzeul Municipal de Istorie şi Artă,
 Muzeul de etnografie şi artă populară din Câmpulung Muscel,
 Primăria Oraşului Câmpulung,
 Mânăstirea Nămăieşti,
 Casa memorială „George Topârceanu”,
 Monumentul eroilor de la Mateiaş,
 Mânăstirea Cetăţuia,
 Castrul roman Jidava

Resurse turistice naturale:

 Staţiunea balneoclimaterică Bughea de Sus,
 Grădina publică „Merci”.

a) Strategia de comunicare şi relaţii publice:

Strategia de comunicare dezvoltă axa de comunicare prin care se urmăreşte atingerea obiectivului
general şi obiectivului specific, prin mijloace şi instrumente de promovare, precum şi metode de
monitorizare şi evaluare.

b) Obiectivele vizate prin achiziţia serviciilor de publicitate media:

Bucuresti 2018
 - să asigure transparenţa modului de utilizare a fondurilor obţinute din POR de Municipiul
Câmpulung în calitate de beneficiar al proiectului cu titlul: „Promovarea activităţilor de marketing şi
a produselor specifice Municipiului Câmpulung Muscel, Judeţul Argeş” Cod SMIS 15861 - să asigure
vizibilitatea maximă rezultatelor obţinute în implementarea POR la nivel naţional Obiectivul
general:Consolidarea turismului din Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia prin promovarea
produselor turistice cu specific local şi a activităţilor de marketing specifice Obiectivul
specific:Promovarea produselor turistice specifice Municipiului Câmpulung în scopul creşterii
atractivităţii zonei ca destinaţie turistică.

Impactul urmărit:

a) Cum se va modifica situaţia actuală ca urmare a publicităţii făcute o

 consolidarea imaginii zonei Campulung Muscel ca produs turistic unic pentru România,
prin promovarea resurselor turistice specifice zonei.
 o atingerea unui grad ridicat de cunoaştere a beneficiilor proiectului cu sprijin de la
Uniunea Europeană.

b) Rezultatele cantitative şi cele calitative ale utilizării serviciilor ce urmează a fi achiziţionate:

 3 spoturi video difuzate de cate 5 ori fiecare
 1 bază de date (portal web) cu informaţii turistice despre Câmpulung Muscel

Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe

-Peisaj de o mare frumusete -Informatii turistice foarte putine

-Patrimoniu turistic natural si antropic -Transportul putin dezvoltat in zonele

deosebit de valoros (relieful pitoresc, montane
obiective turistice)
-Numarul mic, aproape inexistent al agentiilor
-Activitati recreatorii (pescuit, vanatoare, de “rent a car”
drumetii)

Bucuresti 2018
-Traditia existenta in satele vechi (arta si -Materiale promotionale putine si de proasta
mestesuguri) calitate

-Existenta multiplelor strazi si a caii ferate -Putine unitati de alimentatie publica

-Tarife accesibile (masa, cazare, transport) -Semnalizarea insuficienta atat a zonelor

turistice, cat si a drumurilor
-Fructe si legume proaspete de sezon
-Injust raport pret/calitate
-Vinuri de buna calitate
-Retea sanitara putin dezvoltata
-Gastronomie populara
-Serviciile de alimentatie publica si cazarea
sunt indoielnice

-Amenajare incomoda

-Greutatea gasirii unor ghizi specializati

-Lipsa de experienta

-Lipsa intelegerii nivelului asteptarilor

strainilor

-Lipsa confortului
Oportunitati Amenintari

-Ineditul destinatiei -Concurenta crescuta

-Participarea la targuri specializate -Lipsa experientei

-Programe de finantare -Poluare mare, calitatea aerului si a apei

-Arhaicul satului roman -Derularea satelor

-Intensul schimb cultural -Diminuarea traditiilor,a folclorului

-Intrarea in UE din 2007 -scaderea interesului pentru studii

-Conectarea la reteaua Eurogites si -Deficiente in formarea preferintelor turistului

posibilitatea de conlucrare cu alte organisme
din turismul rural european -Sistemul fiscal

-Prezentarea web-urilor de turism rural -Lipsa unor masuri ecologice

romanesc in cadrul retelei de internet
-Informatii insuficiente necesare calatoriilor
-Stabilizarea monedei nationale
-Infrastructura saraca (drumuri, comunicatii,
transporturi)

Bucuresti 2018
 -Servicii medicale proaste

-Neantelegerea conceptului “ pret pentru

valoare”

STUDIU DE CAZ: Crearea unui pachet de servicii turistice sau

agroturistice

Ziua 1:
Plecare din Bucuresti la ora 8:00 spre Dambovicioara ( 191 km – 2h 34min) unde se va vizita
Pestera Dabovicioara (2 lei de persoana.)
La finalul vizitei, la ora 10:30 se va pleca din Dambovicioara spre Bughea de jos (37km –
50min) unde se va lua masa la Pensiunea Liana din Bughea de jos.
Masă Prânz (ptr. o persoană): 45 lei
In continuare se vor vizita manastirea Namaiesti si Cetatuia Negru Voda iar apoi se va face o
drumetie pentru a escalada muntii Piatra Craiului.
Pe seara se va pleca spre Voina (27km – 37 min) unde se va lua cina la Cabana Voina si se va
face cazarea.
Costul unei camere duble este de 100 ron.
Pret: - camera cu 2 paturi: 90 - 120 lei (dus comun/dus propriu);
camera cu 4 paturi: 160 - 180 lei (lavoar/dus comun);
camere cu peste 4 paturi: 35 lei/persoana (dus comun).
Tarifele includ mic dejun si TV

Ziua 2:
La ora 8:00 se va veni la mic dejun
- Omleta - 6 lei
- Oua cu sunca - 4,8 lei
La ora 9:30 va avea loc plecarea spre traseul planificat

Bucuresti 2018
Voina – Muntele Văcarea – Vf. Iezerul Mare, 2461 m – Culmea Vacarea - Cabana
Voina
Durata: Voinea – vf. Iezeul Mare, 5 ½ – 6 ½; vf. Iezeul Mare – Voinea – 4 -5 ore.

Ziua 3:
E va lua micul dejun la ora 8:00 dupa care se va pleca la ora 9:00 la traseul planificat:

Voina – vf. Păpușa, 2391 m – Muntele Dracsinului – Muntele Tămalul Mare

– Cabana Plaiul Foii.
Cabana Voina – Izvorul din Plai, 4 ore; Izvorul din Plai – vf. Păpușa, 1 ½ – 2 ore; Păpușa –
Valea Dracsinului, 3 ore; Valea Dracsinului – Plaiul Foii, 3 ½.
La sfarsitul zilei se va lua cina si se va face cazarea la Cabana Plaiul Foii.
Camera single – 150lei/noapte
Camera Dubla -180lei/noapte
Apartament cu pat si canapea -260lei/noapte
Apartament cu 2 paturi -300lei/noapte
Micul dejun se serveste a la carte si nu este inclus in tarifele camerelor.

Ziua 4:
Micul dejun la ora 8:00 si drumetie in Parcul National Piatra Craiului, iar la ora 12 pranzul.
Pana la ora 3 odihna dupa care o drumetie cu bicicletel, la ora 8 gratar.

Ziua 5:
Se va lua micul dejun la ora 8:00, iar la ora 10 se pleaca spre Bucuresti (200 km – 3h) oprire
la Sinaia pentru pranz la Irish House, meniul zilei de 26 lei (oferind o ciorbă, un fel principal
și un desert).

Bucuresti 2018
 ANALIZĂ DE PREŢ

Denumire program turistic: România -o destinatie ideala - 2018

Itinerariu: București-Dambovicioara-Bughea de jos-Namaesti-Piatra Craiului -București

Grup: 6 persoane

Nr. Km parcurși: aproximativ 750 km

Durata: 6 zile și 5 nopți

Nr. Articole de Elemente de Valoare

Elemente de calcul Valoare/turist
crt. Calculație cheltuieli totală

Total
1 Combustibil 600lei 100lei
combustibil(LEI)

Total
2 Mâncare 1200 200
Mâncare(LEI)
Cheltuieli
directe
Total
3 Cazare 1740 290
Cazare(LEI)

4 Taxe Total Taxe Vizită(LEI) 600 100

5 Total cheltuieli 4.140 690

Bucuresti 2018
 Bibliografie

http://turismbugheadesus.ro/destinatii/bughea-de-sus/

https://www.cjarges.ro/web/bughea-de-sus/date-geografice

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bughea_de_Sus,_Arge%C8%99#Demografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Arge%C8%99

http://www.scritub.com/geografie/turism/ARGES1231731.php

http://www.primariacampulung.ro/fisiere/file/Promovare/Ref%20oport_L%204,5reluata.pdf

https://muscelpedia.ro/aboutus/index.php?pid=113

https://www.turistinfo.ro/bughea_de_jos/cazare-bughea_de_jos/pensiunea_liana-c27159.html

https://www.turistinfo.ro/bughea_de_sus/cazare-bughea_de_sus/pensiunea_rebeca-c47457.html

Bucuresti 2018