Optimizarea structurii activitatilor de productie in cadrul exploatatiei

agricole din judetul Valcea

Prof. coordonator: Student:

Vantu Catalin Nedelescu Luiza

Grupa 8412
 CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I – Mediul in care isi desfasoara activitatea exploatatia

1.1. DATE GENERALE DESPRE ZONA

1.1.1. Asezare geografica, date despre clima si sol
- Descrierea judetului ales (suprafata, vecini, principalele orase etc)
- Va alegeti o comuna reala din judetul dumneavoastra (scurta descriere a
comunei)
1.1.2. Caracterizarea profilului agricol al zonei
 Tabelul 1.1. Analiza suprafetelor si a productiilor medii obtinute pe:
 Total tara
 Regiune de dezvoltare
 Judetul analizat
*comentarii si precizarea sursei (sub tabel)

 Descrierea comunei din punct de vedere al suprafetei de teren (cat total,

cat teren arabil, cat pasuni, cat vii etc.)
 Principalele 6 culturi din judet
o 1.
o 2.
o 3.
o 4.
o 5.
o 6.
 Definiti productia medie la hectar (kg/ha)
 Definiti costul de productie (lei/kg)
 Definiti pretul de vanzare (lei/kg)
 Tabelul 1.2. Productiile medii obtinute la principalele culturi in zona si
preturile de vanzare
*comentarii si precizarea sursei (sub tabel)
1.1.3.Caracterizarea profilului agroturistic al zonei
1. Definitia agroturismului
2. Caracteristicile agroturismului
3. Obiective naturale si antropice (prezentare a 3-5 exemple, inclusiv cu
poza/poze)
4. Festivaluri, targuri si mestesuguri (enumerare si prezentare, inclusiv cu
poza/poze, a celor importante)
5. Pensiuni turistice si agroturistice in zona (3-5 exemple cu prezentare
succinta si poze (numar de camere, dotari, facilitati etc)
6. Produse traditionale din zona/judet

1.1.4. Statutul juridic si asezarea administrativa

- Din ce sate este formata comuna dumneavoastra
- Denumirea societatii
- Forma de reprezentare
- Codurile CAEN aferente activitatii. ATENTIE: codurile se noteaza pornind de
la sectiune pana la clasa si subclasa. Totodata atentie la activitatile pe care
le aveti in cadrul societatii: cultivarea plantelor, turism, agroturism,
inchirieri etc (alegeti si notati toate codurile in directa legatura cu
activitatile propuse)

1.2. SUPRAFATA EXPLOATATIEI PE MODURI DE FOLOSINTA

1. Ce este suprafata agricola?
2. Ce este suprafata arabila?
3. Tabelul 1.3 (va notati doar suprafata voastra la Total Agricola si Arabila)

1.3. DESCRIEREA PENSIUNII AGROTURISTICE (totul este fictiv; va formati

dumneavoastra propria afacere)
- Va alegeti un nume fictiv
- Clasificarea pensiunii
- Numar de camere
- Descrierea camerelor
- Dotari
 - Facilitati
- Servicii etc.

1.4. BAZA TEHNICO-MATERIALA SI RESURSELE UMANE ALE SOCIETATII

- Cate si ce utilaje folositi (atentie: in directa legatura cu suprafata de teren
pe care o detine societatatea)
- Resurse umane: administrator, sef de ferma, sef de pensiune, bucatar etc
(dupa caz !!)

1.5. INTOCMIREA ASOLAMENTULUI

1. Ce este asolamentul
2. Care este scopul intocmirii unui asolament
3. Suprafata arabila a societatii este de ….. ha (suprafata pe care ati primit-o)
4. Tabelul 1.4. (asolamentul)
5. Tabelul 1.5. (structura culturilor pe ani)

Restrictii:

 Graul se cultiva pe mai putin de 50% din suprafata

 Porumbul se cultiva pe mai putin de 33% din suprafata
 Floarea-soarelui se cultiva pe mai putin de 25% din suprafata
 Mazarea se cultiva pe mai putin de 20% din suprafata
 1.1 Date generale despre zone

Județul Vâlcea este o unitate administrativă situată în sudul României.

Județul Vâlcea se întinde pe o suprafață de 5.765 km² și se învecinează cu
județele Alba și Sibiu la nord, județul Argeș la est, județul Olt la sud și sud-
est, județul Dolj la sud-vest, județul Gorj la vest și județul Hunedoara la nord-vest.
Reședința județului este municipiul Râmnicu Vâlcea. Din punct de vedere
administrativ, județul Vâlcea este împărțit în 2 municipii, 9 orașe și 78 de comune.

Prin așezarea sa geografică, județul Vâlcea beneficiază de aproape toate

formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de
câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele
ale Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng.
Aici între masivele de munți se află una din cele mai mari depresiuni
intramontane din județ, cunoscută sub numele de Țara Loviștei.

1.1.1 Asezare geografica, date despre clima si sol

 Munții cu vaste păduri de conifere și foioase unde trăiesc urși, capre negre,
cerbi, căprioare. De asemenea pășuni alpine unde oieritul este ocupația
ancestrală a oamenilor locului.

Bogăția județului Vâlcea este întregită de importante resurse minerale,

importante atât pentru economia județului cât și pentru economia națională.

De la Cataracterele Lotrului, lângă Voineasa, se exploatează mică, pegmatite

de cuarț și fedspat; calcar de la cariera Bistrița din comuna Costești: sare (clorură
de sodiu) de la Ocnele Mari; cărbune brun de la Berbești, Alunu, Copăceni; țiței și
gaze naturale de la Băbeni, Mădulari, Făurești; izvoare de ape minerale de
la Călimănești, Băile Olănești, Băile Govora; hidrocentrale (17 la număr).

1.1.2 Caracterizarea profilului agricol al localitatii

 Către dealuri, plantațiile pomicole oferă fructe: mere, pere, prune, nuci,
cireși, vișini. Din prelucrarea prunelor, în județ se produce țuica de Horezu și țuica
de Vâlcea. Tot pe dealuri, mai spre sudul județului, se cultivă vița de vie din care
se produc vinurile de Drăgășani.

Spre granița de sud a județului, câmpia asigură terenuri fertile practicării

agriculturii, cultivându-se cerealele (grâu, secară, porumb) sau culturi tehnice.

Rezultatele cautarii - Productia medie la hectar, la principalele culturi, pe forme de proprietate,

macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete  
Ani  
Anul Anul Anul
Principalele Forme de Macroregiuni, regiuni de 2016 2017 2018  
culture proprietate dezvoltare si judete UM: Kg/ ha  
Kilogram Kilogram Kilogram
e e e  
Floarea- Regiunea SUD-VEST
Total
Soarelui OLTENIA 3346 5305 5659  
- - Valcea 3556 5595 6097  
Regiunea SUD-VEST
Secara Total
OLTENIA 1990 2575 2473  
Regiunea SUD-VEST
Grau – total Total
OLTENIA 3315 4735 4717  
- - Valcea 3114 4028 3789  
Regiunea SUD-VEST
Porumb Total
OLTENIA 3433 6410 7354  
- - Valcea 3716 6172 6859  
Regiunea SUD-VEST
Mazare Total
OLTENIA 18867 21079 21991  
- - Valcea 17304 18617 20001  
Legenda: ':' - date lipsa; 'c' - date confidentiale; 9999,00 - normal - date definitive; 9999,00 -  
ingrosat subliniat - date semidefinitive; 9999,00 - ingrosat - date revizuite; 9999,00 - subliniat -
date provizorii   
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Rezultatele cautarii - Productia medie de struguri la hectar, pe forme de proprietate,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete  
Ani  
Anul Anul Anul
Categorii Forme de Macroregiuni, regiuni de 2016 2017 2018  
de vii proprietate dezvoltare si judete UM: Kg/ ha  
Kilogram Kilogram Kilogram
e e e  
Total- vii
Total TOTAL
pe rod 4136 6020 6447  
Regiunea SUD-VEST
- -
OLTENIA 2888 5640 5448  
- - Valcea 4415 5557 3373  
Legenda: ':' - date lipsa; 'c' - date confidentiale; 9999,00 - normal - date definitive; 9999,00 -  
ingrosat subliniat - date semidefinitive; 9999,00 - ingrosat - date revizuite; 9999,00 - subliniat -
date provizorii   
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Definitia productiei medii la hectar

Evaluarea productiei agricole vegetale se efectueaza in scopul cunoasterii,

urmaririi si inregistrarii evolutiei culturilor, precum si determinarii cantitative si
calitative a productiei. Evaluarea se face in toate unitatile agricole socialiste, in
alte unitati detinute detinatoare de terenuri agricole, precum si in gospodariile
populate.

Definitia costului de productie

 Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor, corespunzatoare
consumului de factori pe productie, pe care agentii economici le efectueaza
pentru producerea si vanzarea bunurilor material sau prestarea de servicii.

Definitia pretului de vanzare

Pretul de vanzare reprezinta reflectarea baneasca a valorii bunurilor sau

serviciilor, comparate si correlate prin prisma cantitatii, calitatii si a altor criterii.

Tabelul 1.2 Productiile medii obtinute la culturile principale din zona si

preturile de vanzare

Cultura productia pretul de productia pretul de productia pretul de productia Pretul

medie in vanzare medie in vanzare medie in vanzare medie in de
2016 2016 2017 2017 2018 2018(lei/kg) 2019 vanzare
(kg/ha) (lei/kg) (kg/ha) (lei/kg) (kg/ha) (kg/ha) 2019(lei
/kg)

Floarea- 1.955 1,5 2.917 1,3 2.805 1,25 2.503 1,10

Soarelui
Secara 1.990 0,8 2.575 1 2.473 0,8 2.251 0,70
Grau 3.114 0,8 4.028 0,9 3.789 0,8 3.898 0,70
Porumb 4.159 0,65 5.959 0,55 7.740 0,80 7.900 0,80
Mazare 17304 0,70 18617 0,65 20001 1,52 18973 2
Vie 4.415 2,70 5.557 3 6.000 2,80 4.600 3,20
Sursa: www.madr.ro

1.1.3 Caracterizarea profilului agroturistic al zonei

1. Definitia agroturismului
 Agroturismul este acea forma de turism în care persoana (sau
grupul) se deplasează, cazează și își desfășoară activitatea într-un cadru
natural, în mediul rural.

2. Caracteristicile agroturismului

Agroturismul este un mijloc de valorificare integrala a mediului rural cu

potentialul sau agricol, turistic, uman si tehnico-economic. Se poate arata ca
agroturismul prezinta unele trasaturi ce-l diferentiaza de turismul traditional,
standard si anume:

- consumul turistic se petrece in mediul rural, unde esentiale sunt: calitatea

pensiunii si serviciilor de primire la fermieri, cunoasterea mediului natural, uman
si cultural, precum si originalitatea produselor turistice;

- oferta turistica este autentica, diferentiata, multipla in diversitatea sa,

organizata si condusa de fermieri, deci de oamenii satului;

- este o activitate economica complementara exploatatiei agricole si nu o

alternativa sau o substitutie a acesteia;

- ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare,

de petrecere a timpului liber din vacante sau weekend-uri in peisajul pitoresc al
mediului rural, cu valori cultural-educative si cu o ospitalitate specifica;

- nu necesita investitii foarte mari pentru amenajari de infrastructura si

supra-structura turistica sau pentru alte dotari de profil;
 - se evita marile aglomerari turistice de pe litoral sau din statiunile balneare
sau montane;

3. Obiective naturale si antropice

 Mânăstirea Cozia.  Este situată la 20 km nord de Rm.Vâlcea, pe

şoseaua Rm.Vâlcea – Sibiu. Construită într-un cadru pitoresc, la poalele
sudice ale Masivului Cozia şi la aproape un kilometru de locul în care
apele Oltului ies din strânsoarea munţilor, Mânăstirea Cozia este unul
dintre cele mai importante monumente de artă religioasă din ţară, şi
probabil cel mai vizitat de către turişti, având în vedere faptul că în
apropiere se află staţiunea Călimăneşti – Căciulata.

 Cetăţile dacice. Judeţul Vâlcea păstrează dovezi materiale care

atestă existenţa dacilor pe aceste meleaguri, mărturie stând cetăţile
dacice de la Grădiştea (pe Valea Muierii), Roeşti (Dealul Cărămizii) şi
Ocnele Mari. Urmele vechii cetăţi dacice constituie, împreună cu Râpa
Evantai şi Lacul Doamnei, o zonă cu un potenţial turistic deosebit, toate
fiind situate într-un perimetru relativ restrâns şi foarte aproape de
Staţiunea Ocnele Mari.

 Castrele romane. Construite de romani de-a lungul cursului

Oltului şi reprezentând un puternic sistem de apărare denumit Limes
Alutanus, ele ar putea reprezenta interesante obiective turistice. Cele
mai cunoscute sunt: Castrul Rusidava de la Drăgăşani,
Castrul “Buridava” de la Stolniceni, Castrele de la Racoviţa şi Copăceni,
Castrul Pons Vetus (Podul Vechi) de la Câineni.
  Bisericile de lemn. Numărul bisericilor de lemn este
impresionant ele se întâlnindu-se practic pe tot teritoriul judeţului,
unele având o vechime de peste 400 de ani, păstrându-se până în zilele
noastre nemodificate, altele reconstruite parţial sau total din elemente
de zidărie. Fără să aibă măreţia celor maramureşene, multe dintre
bisericile vâlcene sunt apreciate de către turişti, ele făcând parte dintr-
o ,,coloană infinită a spiritualităţii noastre”.

4. Festivaluri, targuri si mestesuguri

 Ramnicu Valcea (sfarsitul lunii martie) - targ apicol "Oltenia";

 (5-6 octombrie) - zilele recoltei;

 (luna decembrie) - targ de iarna "Decembrie Magic"

5. Pensiuni turistice si agroturistice in zona
 Pensiunea Agroturistica Cerna

 Pensiunea Casa Vanatorilor 4**** din Baile Olanesti

  Pensiunea Casa Alba

6. Produse traditionale din zona/judet

 Carnea la garniţă
 Muşchi perpelit
 Slănină usturoiată
  Jumări
 Tobă
 Caltaboş oltenesc

1.1.4. Statutul juridic si asezarea administrative

 Șușani este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România,

formată din satele:  
 Râmești; 
 Sârbi;
  Stoiculești;
 Șușani (reședința);
 Ușurei.

 Denumirea societatii

SC La Șușani SRL

 Forma de reprezentare
Am construit La Susani cu scopul de a deveni oaza dvs de liniste, locul
de refugiu in mijlocul naturii, atunci cand simtiti nevoia unei infuzii de aer
curat, optimism si buna dispozitie.
La Susani este amplasata intr-o locatie de exceptie, inconjurata de
pomi fructiferi, paduri de brad si fag, si ape limpezi de munte. Designul
 cladirii tine cont de specificul zonei, si armonizeaza cu peisajul, iar
animalele si pasarile de la ferma intregesc un tablou in care natura este in
prim-plan.
Pensiunea dispune de 17 camere, dintre care:
 9 camere duble,
 5 camere duble deluxe/ triple si
 apartamente.
Fiecare dintre acestea dispune de mobilier si dotari moderne, televizor
LCD, televiziune prin satelit, mini-bar, acces internet, uscator de par si
terasa ce ofera o priveliste de invidiat.

 Codurile CAEN aferente activitatii

 5520 Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata;
 5523.13 Servicii de cazare, de scurta durata, in imobile particulare:
servicii de inchiriere si aferente, oferite de imobile particulare,
pensiuni, cabane, apartamente si case particulare, ferme si facilitati
de cazare similar;
 0121 Cultivarea vitei de vie pentru struguri de vin si struguri de masa;

1.2 Suprafata Exploatatiei Pe Moduri De Folosinta

1. Ce este suprafata agricola?

 Teren agricol - reprezintă o suprafață de teren din categoriile de folosință
teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente, care au fost folosite în
scopuri agricole pe parcursul ultimilor 2 ani.
Terenul agricol eligibil destinat împăduririi trebuie să fi fost declarat la APIA
în urmă cu cel puțin 2 ani, respectiv să acopere minimum două campanii integrale
de primire a cererilor unice de plată pe suprafață, iar pentru acest teren trebuie
să fi fost respectate în această perioadă standardele de ecocondiționalitate
relevante.

2. Ce este suprafata arabila?

Terenurile arabile sunt terenurile agricole sistematic prelucrate (arate)
şi utilizate pentru semănatul culturilor agricole şi ierburilor perene.

Tabelul 1.3
Total Agricola Total Arabila
395 395

1.3 Descrierea Pensiunii Agroturistice

Pensiunea Agroturistica La Susani

 Numar de camere. Total 17 camere dintre care:
 9 camere duble;
 5 camere duble deluxe/ triple;
  3 apartamente.

 Descrierea camerelor:
 Mobilier;
 Dotari modern;
 Televizor LCD;
 Televiziune prin satelit;
 Mini-bar;
 Acces internet;
 Uscator de par;
 Terasa ce ofera o priveliste de invidiat.

 Facilitati Si Servicii:
 De conferinte;
 Sala de jocuri; 
 Sala de fitness;
 Numeroase alte forme de agrement, pentru ca, indiferent de
anotimp, sa va puteti petreceti timpul intr-un mod cat mai
agreabil.

1.4 Baza Tehnico-Materiala Si Resursele Umane Ale Societatii

 Utilaje folosite:
 Semanatoare porumb Ino Brezice, Becker aeromat, fertilizare, patine,
discuri pentru floarea soarelui si porumb constructive robusta;
  Culegatoare porumb pe un rand Zmaj 214, cu masa si buncar
hidraulic;
 Semanatoare grau cu 4 discuri model Sulky. Latime de lucru 4m,
brazdare 33 cu disc simplu, grapa pentru acoperirea semintelor,
distribuitori seminte mici si mari, marcatoare hidraulice;
 Tavalugul Prismatic, produs de Guttler estee deosebit de important la
infiintarea patului germinativ. Acest tavalug brevetat foloseste o
tehnologie unica care permite o rasarire excellent de auto-curatare,
care nu poate fi atinsa de alte tipuri;
 Utilaj pentru intors randurile de fasole taiate pentru a se usca;
 Utilaj recoltare si treierare grau;
 Utilaj pentru taiat fasolea pe grau.

 Resurse umane:
 Administrator;
 Manager pensiune;

1.5 Intocmirea Asolamentului

1. Definitia asolamentului
Prin asolament se urmărește crearea unor condiţii de mediu mai
favorabile pentru plantele cultivate, o mai bună aprovizionare cu apă şi
substanţe nutritive şi prevenirea pagubelor provocate de buruieni, boli şi
dăunători.
2. Care este scopul intocmirii unui asolament
Intocmirea unui asolament rational are ca scop punerea fiecarei
plante in conditiile cele mai favorabile de crestere si dezvoltare, obtinerea
de recolte mari si sustinute de la fiecare planta, dar nu in ultimul rand
imbunatatirea starii culturale a solului si combaterea eroziunii acestuia.

3. Suprafata arabila a societatii este de 395 ha.

4. Tabelul 1.4. (asolamentul)

Anul Sola 1 Sola 2 Sola 3 Sola 4

2018 Grau Mazare Porumb Floarea-
24-26 cm 20-22 cm 26-28 cm Soarelui
Est-Vest Nord-Sud Est-Vest 30-32 cm
Nord-Sud
2019 Floarea- Porumb Mazare Grau
Soarelui 26-28 cm 20-22 cm 24-26 cm
30-32 cm Est-Vest Nord-Sud Est-Vest
Nord-Sud
2020 Mazare Grau Floarea- Porumb
20-22 cm 24-26 cm soarelui 26-28 cm
Nord-Sud Est-Vest 30-32 cm Est-Vest
Nord-Sud
 2021 Porumb Floarea- Grau Mazare
26-28 cm Soarelui 24-26 cm 20-22 cm
Est-Vest 30-32 cm Est-Vest Nord-Sud
Nord-Sud

5. Tabelul 1.5 (Structura culturilor pe ani)

Cultura Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021

ha % ha % ha % ha %
Grau 40 50 35 43,75 39 78,75 33 41,25
Porumb 20 25 19 23,75 18 22,5 17 21,25
Floarea- 15 18,75 14 17,5 13 16,25 12 15
Soarelui
Mazare 5 6,25 12 15 10 12,5 18 22,5
TOTAL 80 100 80 100 80 100 80 100