C1

LUCRĂRI DE
TERASAMENTE
 LUCRĂRI DE TERASAMENTE

CUPRINS

1. GENERALITATI 3/C1
1.1. Prevederi generale 3/c1

2. MATERIALE FOLOSITE 3/C1

2.1. Pamanturi pentru terasamente 3/c1
2.2. Apa de compactare 4/c1

3. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR 4/C1

4. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 5/C1

4.1. Pichetajul şi bornarea lucrărilor 5/c1

5. LUCRĂRI PREGĂTITOARE 6/C1

6. MIŞCAREA PĂMÂNTULUI 6/C1

7. LUCRĂRI DE EXCAVAŢII 6/C1

7.1. Descrierea lucrărilor 6/c1
7.2. Execuţia debleelor 6/c1

8. CONTROLUL COMPACTĂRII 7/C1

9. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR 9/C1

9.1. Verificarea trasării axului şl a amprizei drumului 9/c1
9.2. Verificarea pregătirii terenului de fundaţie 9/c1
9.3. Verificarea calităţii şl stării pământului utilizat 9/c1
9.4. Verificarea grosimii straturilor aşternute 10/c1
9.5. Controlul caracteristicilor patului drumului 10/c1

10. RECEPŢIA LUCRĂRII 11/C1

10.1. Recepţia pe faze de execuţie 11/c1
10.2. Recepţia la terminarea lucrărilor 11/c1
10.3. Recepţia finală 11/c1

11. ANEXĂ - DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 11/C1

11.1. Acte normative 11/c1
11.2. Reglementări tehnice 11/c1
11.3. Standarde 11/c1

2/C1
1. GENERALITAŢI

1.1. Prevederi generale

La executarea terasamentelor se respectă prevederile din standardele şi normativele în vigoare,

în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţile de
specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, verificări suplimentare fată
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care să
conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să ţină evidenta zilnică a condiţiilor de executare a terasamentelor,
cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.
In cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor ce se impun.

2. MATERIALE FOLOSITE

2.1. Pământuri pentru terasamente

La executarea terasamentelor se vor utiliza pământuri tip ‚”1” şi ”2” clasificate conform STAS
1243 - 88 şi STAS 2914 (tabelul 1 .a şi 1 .b.)
Tabelul 11.
Granulozitate Indice de
plasticitat Umflare Calitate
Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de e IP pentru libera material
Simbol
pamant Conform monogramei Casagrande fracţiunea UL% pentru
sub 0.5 terasamente
mm
anorganice cu compresibilitate
şi umflare liberă redusa,
4a < 10 < 40 Mediocră
sensibilitate mijlocie la inghet-
dezghet
4. Pamanturi coezive: nisip anorganice cu compresibilitale
prafos, praf nisipos, nisip mijlocie, umflare liberă redusa
4b < 35 < 70 Mediocră
argilos, praf, praf argilos, sau medie, foarte sensibile la
argila prafoasa nisipoasa, inghet-dezghet
argila nisipoasa, argila organice (MO > 5%) cu o
prafoasa, argila, argila grasa compresibilitale şl umflare 4c ≤ 10 < 40 Mediocră
liberă redusa şi sensibilitate
mijlocie la inghet-dezghet
anorganice cu compresibilitale
şi umflare libera mare,
4d > 35 > 7o Rea
sensibilitate mijlocie la inghet-
dezghet
organice (MO > 5%) cu
compresibilitale mijlocie şi
umflare liberă redusă sau 4e < 35 < 75 Rea
medie foarte sensibila la
inghet-dezghet

organice (MO > 5%) cu

compresibilitale mare, umflare
4f – > 40 Foarte rea
liberă medie sau mare, foarte
sensibile la inghet-dezghet

Materiile organice sunt notate cu MO

Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi hidrologice,
la orice înălţime de terasament, fără să fie luate măsuri speciale.
Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre în cazul în care condiţiile
hidrologice locale sunt mediocre şi nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor
STAS 1709/2-90 privind prevenirea degradărilor provocate din inghet - dezgheţ.
3/C1
 Granulozitate Coeficient Indice de Umflare
de plasticitat liberaUL Calitate
neuniform e IP % material
Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de
Simbol Conform monogramei itate Un pentru pentru
pamant
Casagrande fracţiunea terasamen
sub 0.5 te
mm
cu foarte putine parti fine
nruniforme (granulozitate
continua, insensibile la inghet- 1a >5 – Mediocră
1. Pamanturi necoezive
dezghet si la variatiile de
grosiere fractiunea mai mare
umiditate
de 2mm reprezinta mai mult <1 < 10 < 20 0
de 50%)
Blocuri, bolovanis, pietris. idem 1a, insa uniforme
1b ≤5 – Mediocră
(granulozitate discontinua)

cu parti fixe, neuniforme

(granulozitate continua)
2. Pamanturi necoezive sensibilitate mijlocie la inghet- 2a >5 – Mediocră
medii si fine (fractiunea mai dezghet, insensibile la
mica de 2mm reprezinta mai variatiile de umiditate
<6 < 20 < 40 ≤ 10
mult de 50%)
Nisip cu pietris, nisip mare,
idem 2a insa uniforme
mijlociu sau fin. 2b ≤5 – Rea
(granulozitate discontinua)

cu multe parti fine, foarte

3. Pamanturi necoezive
sensibile la inghet-dezghet,
medii si fine (fractiunea mai
fractiunea libera prezinta 3a ≤ 40 Rea
mica de 2mm reprezinta mai
umflare libera, respectiv
mult de 50%) cu liant
contractie redusa
constituit din pamanturi ≥6 ≥ 20 ≥ 40 – > 10
coezive.
idem 3a insa fractiunea fina
Nisip cu pietris, nisip mare,
prezinta umflare medie sau 3b > 40 Foarte rea
mijlociu sau fin cu liant
mare
prafos sau argilos.

2.2. Apa de compactare

Apa necesara compactării rambleelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii
organice în suspensie.
Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul beneficiarului în afară de terasamentele din spatele
lucrărilor de artă.
Adăugarea eventuală a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se face decât cu
aprobarea proiectantului şi beneficiarului în care se vor preciza şi modalităţile de utilizare.

3. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR

Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia

prevăzute în tabelul 1.

4/C1
 Tabel 1.
Metode de
Nr. Caracteristici care se determinare
Frecvenţe minime
crt. verifică conform
STAS
1 Granulozitate
1913/5-86
2 Limite de plasticitate In funcţie de heterogenitatea pământului utilizat, însă nu va fi mai mică
1913/4-86
decât o încercare la 5000 mc
Coeficientul de
3 730-89
neuniformitate
Caracteristicile de
4 Pentru pământurile folosite în rambleele din
compactare 1913/13-83
– spatele zidurilor
5 Umflare liberă – pământurilor folosite la protecţia rambleelor -o
1913/12-88
O incercare la fiecare:
Sensibilitate la îngheţ-
6 – 2000 mc pământ pentru rambleu 1709/2-90
dezgheţ
– 250 ml drum in debleu
7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1 -82

Laboratorul antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de

laborator.

4. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

4.1. Pichetajul şl bornarea lucrărilor

Pichetajul este efectuat prin grija beneficiarului de către antreprenor, înainte de începerea
lucrărilor de terasamente, antreprenorul trece la restabilirea şi completarea pichetajului sau la
executarea pichetajului complet nou. Aceste lucrări se fac de comun acord cu beneficiarul şi
proiectantul. Pichetii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi în plan şi în profil
în lung de aceeaşi reperi ca şi pichetii din pichetajul iniţial.
Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi reperelor de a
restabili sau de a le restabili sau de a le reamplasa dacă este necesar. Aceştia se vor scoate în afara
zonei de lucru.
Scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către antreprenor, pe cheltuiala şi
răspunderea sa.
Cu ocazia efectuării pichetajului, vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene,
electrice, de telecomunicaţii sau de altă natură, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau
protejării acestora.conform documentaţiilor tehnice pentru predarea terenului liber antreprenorului.
Aceste lucrări se vor corela cu cele prevăzute în proiect şi în caz de neconcordanţe se va înştiinţa
beneficiarul pentru a stabili sumele necesare, eventual suplimentare, faţă de cele prevăzute în
proiect.

5. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în

limita zonei expropriate:
- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi subterane
- demolarea construcţiilor existente.
- curăţirea cu perie mecanică, a întregii suprafeţe a pietrurii existente pe platformele
sectoarelor de drum care se vor executa, de impurităţile apărute accidental (materii organo-vegetale
şi/sau pământoase), până la apariţia pietrurii existente.
Demolările construcţiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1,00m sub nivelul
platformei terasamentelor. Aceste lucrări se vor efectua pe întreaga zonă a proiectului ocupat de
constructor cu scopul de a-şi putea desfăşura operaţiile care-i revin conform contractului.

5/C1
 Materialele rezultate prin demolarea construcţiilor vor fi descărcate într-o zonă care nu va
afecta zona şi aspectul estetic al drumului cît şi mediul înconjurător în conformitate cu indicaţiile
inspector de santierlui.
Toate îmbracăminţile din beton de ciment, straturile de bază, bordurile, etc. ce trebuie
înlăturate vor fi dislocate în bucăţi şi depozitate apoi în locuri bine stabilite. în cazul în care se
întâlneşte un strat bituminos în zonă pînă la 100cm sub cota proiectată, acesta va fi scarificat iar
materialul rezultat va fi compactat la densitatea aparentă prescrisă pentru rambleu sau va fi
depozitat în vederea reciclării, dacă se apreciază că aceasta este necesară şi oportună.
Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca beneficiarul să constate şi să
accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul articol.
Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registrul de şantier.

6. MIŞCAREA PĂMÂNTULUI

Excedentul de săpătură ca şi pamaturile din deblee care sunt improprii realizării rambleelor,
precum şi pământul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie înlocuite vor fi transportate
în depozite definitive.

7. LUCRĂRI DE EXCAVAŢII

7.1. DESCRIEREA LUCRĂRILOR

Aceste lucrări vor include excavaţii largi cum sunt debleurile, săpăturile în zonele cu profil
mic, excavaţiile făcute în scopul devierii sau a regularizării cursurilor de apă, excavaţii făcute în
scopul devierii drumurilor publice.
Fazele de lucru pentru excavaţii vor cuprinde:
- încărcarea materialului excavat în mij loace de transport
- protejarea patului drumului cu material corespunzător şi înlăturarea lui ulterioară
- înlocuirea materialului care a devenit necorespunzător (ca urmare a acţiunii traficului de şantier)
- afânarea sau dislocarea materialului înainte sau în timpul excavaţiei
- manipularea materialului excavat
- evacuarea apei din excavaţii
- sprijinirea marginilor săpăturii
- selectarea şi separarea materialului
- excavaţii suplimentare reclamate de constructor pentru spaţiul de lucru, schele, cofraje sau alte
lucrări temporare, reumplerea lor cu material corespunzător şi compactarea Toate excavaţiile vor fi
executate în conformitate cu profilurile, cotele şi pantele indicate în planşe. Excavaţiile vor fi
executate folosind echipamente şi tehnologii adecvate selectate în conformitate cu tipul şi calitatea
pământului ce trebuie excavat, cu distanţele de transport, etc.

7.2. EXECUŢIA DEBLEELOR

Lucrările de excavaţii vor cuprinde toate săpăturile executate folosind utilaje adecvate fără a
necesita explozivi. Pământurile obişnuite vor include pământurile necoezive cum sunt nisipurile,
balasturile precum şi argilele, pământurile prăfoase , rocile detritice naturale şi alte materiale
similare.
Excavaţiile vor fi realizate la dimensiunile proiectate în coformitate cu toleranţele admise.
Abaterile de la dimensiunile specificate în planşă vor fi de max 1,5cm pe direcţia verticală pe toată
porţiunea unde urmează să se construiască sistemul rutier inclusiv acostamentele acoperite.

6/C1
 În scopul de a uşura realizarea patului la cotele stabilite in proiect, prin înlăturarea
materialului în exces faţă de aceste cote, în timpul operaţiei de construcţie se recomandă ca
diferenţele fată de cotele proiectate să fie mai degrabă pozitive decât negative.
Abaterile pe verticală mai mari de 1,5cm, vor putea fi tolerate la formarea acostamentelor de
pământ a zonelor mediane sau altor benzi deoarece acestea vor fi ulterior protejate cu pământ vegetal
sau însămânţate.
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor de
debleu precizat de prezentul caiet de sarcini şi caietul de sarcini speciale să fi fost verificat şi
recunoscut ca satisfăcător de către beneficiarul lucrării.
Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu, să fie menţionate în registrul de şantier.
Săpăturile trebuie atacate frontal pe întreaga lăţime.
Nu se vor crea supraadânciri în debleu, în cazul în care, în mod accidental, apar asemenea
situaţii se va trece la umplerea lor conform modalităţilor pe care le va prescrie beneficarul lucrării şi
pe cheltuiala antreprenorului.
În cazul în care terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calităţile stabilite şi nu
este de portanta dorită, beneficiarul va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe cheltuiala
investitorului. Compactarea stratului de formă va trebui să permită atingerea unui grad de
compactare de 100 Proctor normal.
Dacă constată că stabilitatea pământurilor nu este asigurată, antreprenorul trebuie să ia de
urgenţă măsuri de consolidări şi să prevină imediat beneficiarul şi proiectantul.
Debleele ajunse la cotă vor suporta o compactare de suprafaţă care va fi executată de aşa
manieră încât să se obţină pe o adâncime de 30cm un grad de compactare de cel puţin 100% Proctor
normal.
Toleranţele de execuţie pentru suprafaţa platformei şi nivelarea taluzurilor sub lata de 3m sunt
de ± 5 cm.
În timpul execuţiei debleelor, antreprenorul este obligat să conducă lucrările de aşa manieră
încât pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleelor să nu fie degradate sau
înmuiate de apele de ploaie. Va trebui, în special, să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de
jos a rampelor profilului în lung cu condiţia ca apelor de scurgere naturală să nu se adune în acest
front.

8. CONTROLUL COMPACTĂRII

Starea rambleului este controlată prin supravegherea beneficiarului pe măsura execuţiei în

următoarele condiţii:
- controlul va fi strat după strat
- se va proceda pentru fiecare strat la următoarele încercări cu următoarea frecvenţă, eventual,
modificată la cererea inginerului

Denumirea încercării Frecvenţa minimală a încercărilor Observaţii

Încercarea Proctor 1 la 5000 mp Pentru fiecare tip de pământ

Determinarea conţinutului de apă 1 la 250 m de platformă Pe strat

Determinarea gradului de
3 la 250 m de platforma Pe strat
compactare

Laboratorul antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna toate rezultatele

privind încercarea Proctor determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe straturi şi
sectoare.

7/C1
 Antreprenorul nu va putea cere recepţia unui strat decât dacă toate gradele de compactare
corespunzătoare sunt superioare minimului prescris. Această recepţie va trebui, în mod obligatoriu,
menţionată în registrul de şantier.
Compactarea de probă se execută pe porţiuni limitate denumite şi piste sau platforme de
încercare cu scopul de a stabili pentru fiecare utilaj de compactare cu care urmează a se lucra
grosimea optimă a stratului şi numărul minim de treceri prin care se realizează gradul de compactare
prescris atunci când pământul are o umiditate apropiată de cea optimă (Wopt ± 2 ).
Amplasamentul pistelor de încercare poate fi ales în interiorul amprizei lucrării când
programul general de execuţie permite aceasta, sau în exteriorul acesteia eventual într-o zonă
apropiată de sursa de material (groapă de împrumut, balastieră) trebuind să preceadă cu câteva zile
începerea efectivă a lucrărilor de compactare, timp în care urmează să se execute lucrările de
laborator şi să se interpreteze rezultatele obţinute în vederea luării deciziei.
Dimensiunile minime ale sectorului pe care se execută compactarea de probă sunt:
- lungime > 30 m (exclusiv rampele de acces de la capete)
- lăţimea > 3,5 m (cel puţin dublul lăţimii utilajului de compactare)
Amplasarea pistelor de încercare se va face în aliniament şi pe cât posibil în teren orizontal.
Pământul pe care se face compactarea de probă trebuie sa aibă aceaşi natură cu cel care urmează a fi
utilizat la executarea terasamentelor pe şantierul respectiv.
Numărul sectoarelor de încercare rezultă din numărul parametrilor variabili care pot interveni
în tehnologia de compactare (tipul de utilaj, natura pământului, umiditatea pământului, grosimea
stratului care se compactează).
Verificarea modului în care materialele puse în operă au fost compactate este o garanţie a
comportării în timpul exploatării în bune condiţiuni. Se poate controla execuţia unei compactări pe
două căi şi anume:
- examinând rezultatele obţinute, adică măsurând sau apreciind calităţile fizice sau mecanice
ale materialului compactat;
- controlând materialul şi modul de execuţie al compactării.
Urmând prima cale se determină, după executarea compactării, proprietăţile fizice (densitate,
umiditate) sau mecanice (rezistenţa la poansonare, modului de deformaţie, deformaţia elastică) ale
materialului.
Prin cea de a doua cale controlul se desfăşoară permanent, odată cu executarea lucrărilor de
compactare. în acest sens se urmăreşte dacă materialul pus în operă este de aceaşi calitate
(granulozitate, umiditate) cu a materialului folosit la executarea platformelor experimentale pe care
s-a efectuat compactarea de probă şi dacă se respectă tehnologia stabilită cu această ocazie (tipul
utilajului, grosimea stratului, numărul de treceri).
Calitatea lucrărilor de compactare se verifică prin determinarea gradului de compactare "Gc"
stabilit cu relaţia:
d
Gc   100 [%]
 d max
în care:

 d   0.01 W; [gr/cm3] - densitate în stare uscată a stratului de teren compactat
1
ρ - densitatea materialului în stratul compactat
W - umiditatea aferentă acestui strat
Stabilirea gradului de influenţă a acestor factori se face în prealabil pe platformele
experimentale sau pe fîşii aparte, la care se variază cîte unul din factori menţinînd constanţi pe
ceilalţi doi astfel:
Umiditatea optimă - se detrermină păstrând constantă grosimea straturilor şi a numărului de
treceri, variind pentru fiecare strat procentul de umiditate. Se iau apoi probe din fiecare strat la care
se adaugă densitatea aparentă în stare uscată şi se reprezintă grafic în curba de compactare. Proba
care reprezintă cea mai mare densitate aparentă în stare uscată indică şi umiditatea optimă.
Stabilirea numărului de treceri şi a grosimii stratului se determină astfel:

8/C1
 - se execută mai multe fîşii de umplutură în straturi de grosimi diferite;
- se păstrează constantă umiditatea optimă;
- fiecare strat se compactează prin mai multe treceri succesive a mijlocului până când
se obţine aceeaşi densitate.
Raportul n/h = minim - indică valoarea optimă a celor doi factori de influenţă.

9. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în:

- verificarea trasării şi bornării axei şi amprizei drumului
- verificarea pregătirii terenului de fundaţie
- verificarea calităţii şi stării pământului utilizat
- controlul grosimii straturilor aşternute
- controlul compactării terasamentelor
- controlul caracteristicilor platformei drumului
- controlul capacităţii portante.
Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică în registrul de laborator a verificărilor
efectuate asupra calităţii şi stării (umidităţii) pământului pus în operă şi a rezultatelor obţinute în
urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.

9.1. Verificarea trasării axului şl a amprizei drumului

Verificarea trasării axului şi a amprizei drumului se va face înainte de începerea lucrărilor de

execuţie a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranţa
admisibilă fiind de ± 0,1 Om în raport cu reperii pichetajului general.

9.2. Verificarea pregătirii terenului de fundaţie

Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor
ascunse, specificându-se şi eventualele remedieri necesare.
Numărul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3
încercări pentru fiecare 2000mp de suprafeţe compactate.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu pârghii conform
instrucţiunilor tehnice departamentale - indicativ CD 31-94.
Măsurătorile cu deflectometru se vor efectua în profile transversale amplasate la maximum
25m unul după altul în trei puncte (dreapta, ax, stânga) de pe ampriza variantelor de drum nou.
La nivelul terenului de fundaţie de sub rambleu, se consideră realizată capacitatea portantă
necesară dacă deformaţia elastică corespunzătoare vehiculului etalon de 100 KN to are valori mai
mari decât cea admisibilă în cel mult 10% din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformaţiei
la nivelul terenului de fundaţie se stabilesc în funcţie de tipul pământul de fundaţie.
Verificarea gradului de compactare a terenului de fundare se va face în corelaţie cu
măsurătorile cu deflectometru în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate
portantă scăzută, iar dacă nu corespund se continuă compactarea concomitent cu alte măsuri de
îmbunătăţire a granulometriei, a umidităţii, etc.

9.3. Verificarea calităţii şl stării pământului utilizat

Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale

pământului conform tabelului 1.
În cazul probelor extrase din gropile de împrumut se va determina şi densitatea în starea
uscată.

9/C1
 9.4.Verificarea grosimii straturilor aşternute

Grosimea fiecărui strat de pământ aşternut la executarea rambleului va fi verificată, aceasta

trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pământ respectiv şi
utilajele folosite la compactare pentru a se asigura gradul de compactare şi capacitatea portantă
prescrisă.
Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pământ
pus în operă.
În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafaţa, mijlocul şi de la
baza stratului atunci când acesta are grosimi mai mari de 25cm şi numai de la suprafaţa şi baza
stratului atunci grosimea este mai mică de 25cm.
În cazul pământurilor necoezive se va preleva o singură probă din fiecare punct care trebuie să
aibă un volum de minimum 1000cm3.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densităţii în stare uscată a acestor
probe cu densitate în stare uscată maxima stabilită prin încercarea Proctor Normal STAS 1913/13-
83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face în minimum trei puncte
repartizate stânga, ax, dreapta, în secţiuni diferite pentru fiecare sector de 250m lungime.
În cazul în care valorile obţinute nu sunt corespunzătoare celor prevăzute, se va dispune fie
continuarea compactării, fie scărificarea şi recompactarea stratului respectiv.
Nu se va trece la execuţia stratului următor atât timp cât rezultatele verficărilor efectuate nu
confirmă realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului nefiind
posibilă. Aceste date se urmăresc de către beneficiar şi se înscriu în cartea tehnică a drumului.
Porţiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu pârghie.

9.5. Controlul caracteristicilor patului drumului

Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuţiei terasamentelor

şi constă în verificarea gradului de compactare, verificarea elementelor geometrice, verificarea
topografică a nivelmentului şi determinarea deformabilităţii cu ajutorul deflectometrului cu pârghie
sau a Dynatestului sau a altor metode agrementate, la nivelul patului drumului.
Toleranţele de nivelment admisibile impuse pentru patul drumului sunt ± 0,05m faţă de
prevederile proiectului. în ceea ce priveşte suprafaţa platformei şi nivelarea taluzelor, toleranţele
sunt cele arătate anterior în prezentul caiet de sarcini. Controlul topografic al nivelmentului va fi
făcut pe profile din 20 în 20m.
Deformabilitatea platformei drumului este stabilită prin măsurători cu deflectometrul cu
pârghie. La nivelul platformei (patului) se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă
deformaţia elastică corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 100 KN are valori mai mari decât
cea admisă.

Tabel 14.
Valoarea admisibilă a deformaţlei elastice 1/100
Tipul de pământ conform Stas 1243-88
mm
Nisip prafos, nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400

Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă, argilă 450

10/C1
 10. RECEPŢIA LUCRĂRII
Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţie (recepţii pe faze de
execuţie) unei recepţii la terminarea terasamentelor şi unei recepţii finale.

10.1. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE

În cadul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrări ce se
recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţii şi de
prezentul caiet de sarcini.
În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă
posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
Recepţia pe faze se efectuează de către beneficiar şi antreprenor, iar documentul ce se încheie
ca urmare a recepţiei trebuie să poarte ambele semnături.
Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
- trasarea şi pichetarea lucrării
- terminarea lucrărilor pregătitoare, inclusiv decaparea stratului vegetal
- pregătirea terenului de fundaţie de sub rambleu
- terminarea terasamentelor la nivelul patului drumului.
Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control,
cât şi a comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor sau finală. Lucrările nu se vor recepţiona dacă:
- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cât şi pe fiecare strat în
parte (atestate de procesele verbale de recepţie pe faze)
- lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare
- nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei
- se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor,
ravinări ale taluzelor, etc.
- nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului

10.2. RECEPŢIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

Recepţia la terminarea terasamentelor se efectuează odată cu recepţia sectorului de drum

terminat, verificându-se:
- concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcin şi a proiectului de execuţie
- natura pământului din corpul drumului şi din terenul de sub rambleu, concordanţa gradului
de compactare şi a capacităţii portante realizate, cu prevederile caietului de sarcini
- starea de stabilitate, îndepărtarea apelor, starea taluzurilor.
Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenul de remediere.
Constructorul va avea în dotare toare dispozitivele necesare verificării calităţii lucrărilor şi
la solicitarea inspector de santierlui de şantier le va pune la dispoziţia acestuia.

10.3. RECEPŢIA FINALĂ

La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele în

perioada de garanţie şi dacă acestea au fost întreţinute corespunzător.

11/C1
11. ANEXĂ - DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

11.1. Acte normative

- Ordin comun MT/MI - nr. 411/1112/2000 publicat în MO 397/24.08.2000 - "Norme

metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulaţie în
vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului"
- NGPM/1996 - "Norme generale de protecţia muncii"
- NSPM nr.79/1998 - "Norme privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor"
- Ordin Ml nr. 775/1998 - "Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu
mijloace tehnice de stingere"
- Ordin AND nr.116/1999 - "Instrucţiuni proprii de securitatea munciipentru lucrări de
întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor"

11.2. Reglementări tehnice

- CD 31 - "Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii

portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide"

11.3. Standarde

- SR EN 13242+A1:2008 - Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru

utilizare în ingineria civila si în constructii de drumuri
- SR EN ISO 14688-2:2005 - “Cercetari si încercari geotehnice. Identificarea si clasificarea
pamânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare”
- STAS 1243 - "Teren de fundare. Clasificare şi identificarea pământului"
- STAS 1709/1 - "Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri.
Adâncimea de îngheţ în complexul rutier. Prescripţii de calcul"
- STAS 1709/2 - "Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Prevenirea
şi remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţ. Prescripţii tehnice."
- STAS 1709/3 - "Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri.
Determinarea sensibilităţii la îngheţ a pământulrilor de fundaţie. Metoda de determinare."
- STAS 1913/1 - "Teren de fundare. Determinarea umidităţii."
- STAS 1913/3 - "Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor."
- STAS 1913/4 - "Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate."
- STAS 1913/5 - "Teren de fundare. Determinarea granulozităţii"
- STAS 1913/12 - "Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale
pământurilor cu umflături şi contracţii mari."
- STAS 1913/13 - "Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare,
încercarea Proctor."
- STAS 1913/15 - "Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumetrice pe teren."
- STAS 2914 - "Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate."

Intocmit
ing. Langa Adrian

12/C1