1.

CLASIFICAREA VACCINILOR :
Clasificarea se face in functie de :

A) Natura antigenului:
1. VACCINURI ANTIVIRALE : vaccinul antigripal, antirujeolic, antirubeolic,
atipoliomielitic, antihepatita virala A/B, antirabic;
2. VACCINURI ANTIBACTERIENE: de exemplu vaccinul antituberculos(BCG),
antidifteric,antitetanic, atitifoidic, antipneumococic;
3. VACCINURI ANTIMICETE: Utilizate pe scara mai redusa comparativ cu primele
doua categorii
4. VACCINURI ANTIPROTOZOARE: cum sunt candidatele vaccinale antimalarie cu
antigene sporozoitice, merozoitice sau gametocitare, fiecare cu eficienta limitata.
Pe plan mondial se fac eforturi pentru eficientizarea acestor vaccinuri, prin
obtinerea unor preparate multivalente, cu actiune concomitenta asupra
diverselor stadii evolutive ale agentului parazitar
B) Numarul de componente antigenice:
1. VACCINURI MONOVALENTE: unde antigenul provine de la o singura specie
microbiana – de exemplu BCG-ul contine doar tulpini de Mycobacterium
tuberculosis bovis;
2. VACCINURI COMPLEXE: ce contin mai multe tipuri de tulpini ale aceleiasi specii,
cum intalnim in vaccinul antipoliomielitic.
3. VACCINURI ASOCIATE: in care se combina mai multe antigene provenind de la
specii diferite, in vederea simplificarii programelor de vaccinari.
Acum in Romania exista:
➢ Preparate bivalente – diftero – tetanic de uz adult.(dT)
➢ Trivalente – diftero – tetano – pertussis acelular(DTPa)
➢ Tetravalente – DTPa + vaccin antipolio inactivat
➢ Pentavalente – DTP/DTPa + antipolio inactivat + antiHaemophilus
influenzae tip b.
➢ Hexavalente – la cele 5 componente anterioare se adauga si AgHBs ADN
recombinat.
C) Dupa modalitatea de preparare a vaccinului
1. VACCINURI CORPUSCULARE VII, ATENUATE SAU SUPRAATENUATE: Sunt
contraindicate persoanelor cu inmunosupresii de diferite etiologii si gravidelor.
2. VACCINURI CORPUSCULARE INACTIVATE: Din aceasta categorie fac parte
vaccinurile antipertussis celular, antihepatita A sau antipoliomielitic inactivat.
3. ANATOXINE BACTERIENE: Cele mai utilizate anatoxine sunt cea tetanica – ATPA si
cea difterica – ADPA.
4. VACCINURI SUBUNITARE, CU FRAGMENTE ANTIGENICE
 5. VACCINURI ANTIIDIOTIP
6. VACCINURI CU MUTANTE APATOGENE STABILE
7. VACCINURI ADN
D) Din punct de vedere al obligativitatii vaccinarii
1. VACCINURI OBLIGATORII: Sunt administrate intregii populatii conform
calendarelor de vaccinari. In Romania, Programul National de Inmunizari 2015
cuprinde urmatoarele:
- Antituberculoasa
- Antipoliomielitica
- Antidifterica-antitetanica-antipertusis
- AntiHaemophilus influenzae tip b
- Antihepatita B cu AgHBs ADN recombinat
- Antirujeolica – antirubeolica-antiurliana
- Pneumococic conjugat
2. VACCINURI APLICATE IN SITUATII CU RISC EPIDEMIOLOGIC CRESCUT: Indicat
turistilor ce viziteaza anumite zone endemice.
3. VACCINURI APLICATE IN CONDITII DE RISC INDIVIDUAL CRESCUT: Se aplica
persoanelor ce pot contacta mai frecvent o boala infectioasa sau pot dezvolta
forme clinice mai severe , datorita unor factori de risc personali.
2. VACCINURI – PRINCIPII DE VACCINARE ,CONTRAINDICATII,
REACTII ADVERSE INDEZIRABILE .
PRINCIPII DE VACCINARE

1. Se va proteja grupa de varsta cu receptivitate maxima sau cu riscul cel mai mare de a
dezvolta forme clinice de boala.
2. Se respecta sezonalitatea anumitor boli infectioase prin organizarea campaniei de
vaccinare inaintea sezonului epidemic.
3. Trebue respectate schemele de inmunizare , stabilite pentru fiecare vaccinare in
parte.
4. Trebuie respectate indicatiile si contraindicatiile definitive si temporare.
5. Inaintea campaniei de vaccinare trebuie asigurate: baza materiala reprezentata de
diferitele produse biologice , instrumentarul medical necesar precum si conditiile
frigorifice obligatorii in timpul transportului si stocarii preparatelor vaccinale .
6. Personalul medical tebuie instruit in ce priveste tehnica corecta de vaccinare,
indicatiile, contraindicatiile si posibilele reactii adverse postvaccinale.
7. Evidenta inmunizarilor trebuie sa fie riguroasa.
8. Restantierii trebuie recuperati in cel mai scurt timp.
9. In caz de evenimente majore se anunta promt Sistemul de Supraveghere al reactiilor
adverse Postvaccinale Indezirabile.
CONTRAINDICATII DE VACCINARE

1. CONTRAINDICATII DEFINITIVE:
- Antecedente personale anafilactice , la vaccin sau la constituientii
acestuia.
- Vaccinurile vii , atenuate, nu pot fii administrate gravidelor si pacientilor
cu inmunodepresii de cauze congenitale dobandite sau iatrogene.
- Revaccinarea cu DTP celular/acelular este contraindicata copiilor ce au
dezvoltat o encefalopatie in primele 7 zile dupa o vaccinare cu
componenta pertusis.
2. CONTRAINDICATII TEMPORARE:
- Bolile acute cu evolutie moderata sau severa, cu sau fara febra, pana la
stingerea procesului patologic.
- Starile febrile cu temperatura peste 37,5ºC
- Administrarea de preparate sanguine sau inmunoglobuline
- Tratamentul inmunosupresiv , chimio- si/sau radioterapic , corticoterapia
sistemica impun amanarea inmunizarilor cu antigene vii, pe toata perioada
tratamentului plus inca 3 luni dupa finalizare.
3. PRECAUTIILE :
- Hiperpirexie >40,5ºC
- Plans puternic peste 3h, in primele 48 h.
 - Status hipoton –hiporeactiv, in primele 48 h.
- Convulsii febrile/afebrile, in primele 3 zile dupa vaccinare.
REACTII ADVERSE POSTVACCINALA

1. REACTII LOCALE SEVERE: Limfangita, limfadenita, abces la locul inocularii , eritem ,

tumefactie exitinsa pana la articulatia din vecinatate sau cu durata de peste 3 zile.
2. REACTII DIN PARTEA SNC : paralizii acute consecutive vaccinari antipoliomielitice,
encefalite, meningite, convulsii febrile/afebrile.
3. ALTE EFECTE SECUNDARE SEVERE: reactii anafilactice, sindrom toxico-septic, colaps,
hiperpirexie, artralgii, mialgii foarte puternice.
In functie de cauza, reactiile adverse postvaccinale pot fii clasificate in :

1. REACTII ADVERSE INDUSE DE VACCIN

2. REACTII POTENTATE DE VACCIN
3. REACTII COINCIDENTE
4. REACTII ASOCIATE PROGRAMULUI DE VACCINARE
5. REACTII POSTVACCINALE DE CAUZA NECUNOASCUTA
 3. VACCINAREA ANTITUBERCULOASA (PREPARATE, FORMA DE
PREZENTARE,ADMINISTRARE, SCHEMA DE VACCINARE,
CONTRAINDICATII, REACTII ADVERSE)
Vaccinul BCG este preparat dintr-o tulpina vie de Mycobacterium tuberculosis bovis cu
virulenta atenuata, derivata din tulpina originala Calmette – Guerin.

Forma de prezentare: BCG este livrat sub forma de flacoane din sticla, cu masa bacteriana
vie, liofilizata, cu aspect de pulbere alba, neaderenta de pereti. Drept solvent se utilizeaza
mediul Sauton, un mediu lichid limpede, incolor, livrat in flacoane separate. Dupa
suspencionare , vaccinul se prezinta omogen , usor opalescent si trebuie administrat un
maximum 1h dupa preparare. Se pastreaza la intuneric si la 2-8 ºC.

Administrare: Se inoculeaza strict i.d 0,1 ml suspensie, in zona postero-externa a bratului

stang , dupa o prealabila antisepsie a tegumentelor cu alcool. Injectarea corecta determina
formarea unei papule de 5-6 mm de diametru, cu aspect de coaja de portocala ce persista
30 de minute. Dupa 1-3 saptamani, la locul injectarii apare un mic nodul eritematos, lucios,
ce se transforma in pustula , cu sau fara fistulizare ulterioare si aparitia unei cruste centrale.
Dupa eliminarea crustei, ramane o cicatrice depigmentata si usor denivelata.

Schema de vaccinare :

● Primovaccinarea BCG realizata in maternitate , in primele 2-7 zile de viata sau pana la
implinirea varstei de 2 luni.
● Citirea cicatricei postvaccinale la toti sugarii intre 5 si 10 luni. Nu se mai repeta doza
la cei fara cicatrice postvaccinala sau diametru sub 3mm , ci doar se recupereaza
copii nevaccinati BCG.
Contraindicatiile :

● Definitive : Infectia cu virus HIV simptomatica, inmunodeficiente congenitale,

leucemii, limfoame, patologii oncologica generalizata , tratamente
inmunosupresoare graviditate si reactii pozitive la tuberculina.
● Temporare: Greutate corporala sub 2500 gr la nastere, bolile febrile acute, perioada
de stare a bolilor infectioase, distrofii, malnutritie, deficite inmune tranzitorii.
Reactii adverse :

● Abcese la locul inocularii, limfadenopatii regionale, limfangita.

● Osteita/osteomielita
● Infectie diseminata cu tulpina vaccinala de M. Tuberculosis bovis
 4. VACCINAREA ANTIPOLIOMIELITICA (PREPARATE, FORMA DE
PREZENTARE,ADMINISTRARE, SCHEMA DE VACCINARE,
CONTRAINDICATII, REACTII ADVERSE)
Preparate:

● Vaccinul antipoliomielitic inactivat – VPI

● Vaccinul antipoliomielitic trivalent , viu atenuat – VPO
Forma de prezentare:

● Vaccinul inactivat este livrat sub forma de seringa preincarcata cu 0,5 ml solvent
opalescent. Se stocheaza la 2-8ºC iar congelarea trebuie evitata.
● Vaccinul Sabin se gaseste in fiole de plastic uni- sau multidoza , ce contin un lichid
limpede roz deschis. Nu au voie sa se tulbure sau sa-si schimbe culoarea. Sunt stocate
in conditii de congelare -10/-20ºC, timp de 1-2 ani. Dupa decongelare se pastreaza la 2-
8 ºC, putandu-se utiliza in maxim o luna.
Schema de vaccinare:

● Administrarea a 3 doze de VPI , pe cale i.m., la 2,4,11 luni , ca si componenta in cadrul

preparatului hexavalent – 0,5 ml.
● Revaccinarea se practica la varsta de 6 ani , cu o doza de VPI + DTPa sau preparat
monovalent VPI.
● In 2015 se mai mentine si revaccinarea monovalenta cu VPI, i.m, la 8 ani pentru copii ce
au in antecedentele vaccinale o doza de DTPa la 4 ani si nu au fost scolarizati in clasa
pregatitoare.
Contraindicatii:

● Contraindicatii definitive : Nu este indicata vaccinarea copiilor infectati cu HIV, cu

inmunodeficiente congenitale sau de alta etiologie precum si pentru contactii
familiali ai acestora. Precautii la gravide si sau adulti peste 18 ani .
● Contraindicatii temporare: Boli acute febrile, formele clinice medii si severe de boala
diareica.
Efecte adverse:

Faringita discreta, 1-2 scaune de consistenta redusa, stare febrila. Rar poate aparea paralizia
acuta flasca postvaccinala
 5. VACCINAREA ANTIDIFTERICA (PREPARATE, FORMA DE
PREZENTARE,ADMINISTRARE, SCHEMA DE VACCINARE,
CONTRAINDICATII, REACTII ADVERSE)
Preparate:

● Trivaccinul diftero-tetano-pertusis DTP.

● Preparate vaccinale trivalente cu componenta antipertussis acelulara DTPa.
● Preparate tetravalente, pentavalente si chiar hexavalente
● Bivaccinul diftero-tetanic.
● Preparatul monovalent
Forma de prezentare:

Preparatele comerciale ce contin DTPa , se gasesc sub forma de seringi preincarcate cu

suspensie opalescenta, 5ml/1 doza si necesita omogenizare inainte de administrare. Se
pastreaza la intuneric si intre 4-8 ºC.

Administrare:

Se face i.m profund, la sugar in regiunea coapsei, la unirea 1/3 superioare cu cea medie, 2-3
cm lateral de linia mediana sau in deltoid la adolescenti si adult.

Schema de vaccinare :

● Primovaccinarea cuprinde 3 doze de 0,5 ml DTPa i.m, la 2,4,11 luni concomitent VPI ,
antiHaemophilus influenzae tip b si antihepatita B.
● Revaccinarea se face la 6 ani, cu o doza de 0,5 ml DTPa i.m asociat cu VPI.
● Si la 14 ani, cu o doza de 0,5 ml dP.
● Ulterior din 10 in 10 ani , sunt prevazute rapeluri cu 0,5 ml dT i.m, pentru mentinerea
nivelului anticorpilor protectori.
Contraindicatii:

● Temporare : Stari febrile, perioada de stare a bolilor infectioase acute, TBC sau boli
cronice evolutive. La persoanele cu tulburari de coagulare a sangelui, vaccinul se va
administra im, in momentul in care riscurile sunt minime, iar compresiunea locala
postvaccinala trebuie sa fie prelungita.
● Definitive: Encefalopatie cu debut in primele 7 zile dupa prima doza . O alta
contraindicatie este anafilaxia dupa o doza anterioara.
Reactii adverse:

● Reactii locale: eritem, nodul, durere la locul inocularii.

● Anatoxina difterica poate determina o reactie de hipersensibilitate de tip intarziat.
● Anatoxina tetanica poate determina neuropatie de plex brahial , sindrom
algodistrofic, anafilaxie.
● Componenta antipetussis clasica poate genera plans persistent, convulsii.
6.VACCINAREA ANTIPERTUSSIS

-la nivel mondial,se estimeaza ca apar anual 40 mil de cazuri de tuse

convulsiva,dintre care 360.000 evolueaza spre deces,iar 50.000 raman cu
sechele neurologice pe termen lung,mai ales in tarile in curs de dezvoltare.

-exista 2 tipuri de vaccin antipertussis:

1.Vaccinul corpuscular inactivat:

- contine bacili de Bordetella pertussis inactivati chimic;

- se administreaza copiilor pana la 3 ani,dupa aceasta varsta fiind risc crescut de

reactii adverse;

-dupa 4-5 doze,anticorpii protectori apar la peste 80-90% din vaccinati,durata

efectului mentinandu-se 6-12 ani.

-datorita reactogenitatii mai mari,aceasta componenta a fost exclusa din

calendarul vaccinarilor obligatorii din unele tari dezvoltate (Anglia),ceea ce a
determinat reemergenta tusei convulsive si a fenomenelor epidemice;

-ulterior s-au facut eforturi pentru obtinerea unui preparat vaccinal eficient,cu
reactogenitate mai mica,astfel aparand pe piata produsul acelular.

-contraindicatii,schema de vaccinare si reactii adverse => SUBIECTUL 2

2.Vaccinul acelular

-contine toxoid pertussis,alaturi de una sau mai multe structuri antigenice:

hemaglutinina filamentoasa,aglutinogeni,pertactina.

-in Romania,acest produc a intrat in Programul National de Imunizari la sfarsitul

anului 2008;

-toxina pertussis este inactivata chimic sau genetic,dupa care este inclusa in
vaccin ca si toxoid;

-poate fi administrat si la varste mai mari de 3 ani;

-schema de administrare e prezentata la componenta antidifterica => SUB 5

Schema de vaccinare

– primovaccinarea cuprinde 3 doze de 0.5 ml DTPa im,la

2,4,11 luni concomitent cu VPI(vaccin antipoliomielitic inactivat);

-revaccinarea se face la 6 ani,cu o doza de 0,5 ml DTPa im,asociat cu

VPI(preparat tetravalent);

-si la 14 ani cu o doza de 0,5 ml dT;

-ulterior din 10 in 10 ani,sunt prevazute rapeluri cu 0,5 ml dT im,pentru

mentinerea nivelului anticorpilor protectori.

-contraindicatii: anafilaxia si encefalopatia cu debut la 7 zile de la administrarea

unei doze anterioare de componenta pertussis;

-le cei cu convulsii febrile se vor administra antitermice inainte de imunizare si in

primele 24h;

-dupa vaccinare raspunsul imun aparela 90% din persoane;

7.VACCINAREA ANTITETANICA SIMPLA

Tetanosul,fatal in 40-50% din cazuri,este determinat de bacilul Clostridium

tetani,manifestat printr-o infectie localizata la nivelul portii de intrare si prin
hiperexcitabilitate neuromusculara consecutiva difuzarii exotoxinei
bacteriene(tetanospasmina) in organism.

-in prezent,pe langa vaccinurile asociate,se practica si vaccinarea antitetanica

simpla doar cu anatoxina tetanica purificata si adsorbita ( VTA);

-ATPA-ul este produs prin detoxifierea prin formolizare a exotoxinei tulpinii de

Clostridium tetanii 21D,purificare si adsorbtie pe fosfat de aluminiu (sau
calciu);se livreaza sub forma de fiole monodoze/seringi preincarcate de 0,5 ml,cu
lichid alb-laptos ce necesita omogenizare inainte de administrare.

-vaccinarea antitetanica simpla cu VTA(vaccin tetanic adsorbit) are urmatoarele

indicatii:

1.-imunizarea profilactica primara a persoanelor nevaccinate antitetanic sau

a adultilor cu anticorpi antitetanici sub nivelul protectiv= implica o
primovaccinare cu 2 doze de 0.5 ml VTA im la interval de 30 de zile,urmata de un
rapel cu o doza de 0,5 ml VTA la 1 an de la primovaccinare si un alt rapel identic
la 5 ani de la revaccinarea 1;

2.-revaccinarea gravidelor cu antecedente vaccinale antitetanice coresp,in

luna a 7 ½ a primei sarcini,cu o doza de 0,5 ml VTA im.Primigestele nevaccinate
sau cu antecedente vaccinale incomplete vor fi supuse unei scheme cu 2 doze la
interval de 30 de zile,incepand de la 7 luni jumate de sarcina,cu revaccinari la 1
an dupa administrarea celei de-a doua doze si la 5 ani.La o noua sarcina
,revaccinarea cu ATPA se va efectua doar daca au trecut peste 10 ani de la
ultima revaccinare antitetanica primita.

3.-revaccinarea de urgenta a persoanelor cert primovaccinate complet sau

revaccinate antitetanic in antecedente cu ocazia procedurii unei plagi
tetanigene=se administreaza 0,5 ml VTA sau dT im,optim in max 24h de la
producerea plagii(pentru plagile majore si contaminate-daca persoana nu a primit
anatoxina tetanica in ultimii 5 ani;pentru plagile minore si necontaminate-daca
persoana nu a primit anatoxina tetanica in ultimii 10 ani).In cazul plagilor
superficiale nu se administreaza decat ATPA-ul.
4.-vaccinarea accelerata a persoanelor nevaccinate sau cu antecedente vaccinale
necunoscute/incerte/incomplete,cu ocazia producerii unei plagi tetanigene=se
administreaza 3 doze ATPA(sau dT) de 0.5 ml la interval de 14 zile,plus doua
rapeluri la 1 an si 5 ani.

5.-in tratamentul tetanosului se administreaza si ATPA deoarece trecerea

naturala prin boala nu determina imunizare protectiva.

Contraindicatii:

-anafilaxia sau aparitia tulburarilor neurologice dupa o doza anterioara de vaccin

antitetanic contraindica repetarea dozelor;

-nu este contraindicat persoanelor imunosupresate (infectati

HIV,transplantati,patologie hematologica).

Reactii adverse:

-locale:edem,eritem,tumefactie;

-pot aparea si stari febrile,neuropatie de plex brahial,anafilaxie,sindrom

algodistrofic,sindrom Guillain-Barre.
8.VACCINAREA ANTI-HAEMOPHILUS INFLUENZAE TIP B

Haemophilus influenzae este responsabil de multiple infectii ale cailor

respiratorii(otite,sinuzite,epiglotite,penumonii),de afectari osteo-articulare,de
celulite faciale/orbitale,dar si de entitati patologice invazive(meningita,sepsis)in
special la copii cu varsta sub 5 ani.

Tipuri de preparate: vaccinurile antiHib contin polizaharid capsular de

Haemophilus influenzae tip B,conjugat cu o proteina transportoare-anatoxina
difterica sau tetanica.Po exista vaccinuri:

-monovalente:doar cu componenta antiHib

-asociate:impreuna cu vaccinul DTP,respectiv

DTPa(tetravalente),DTPa+VPI(pentavalente) sau DTPa+VPI+HEP B (hexavalente).

Forma de prezentare= cutie cu 1 flacon cu vaccin liofilizat sub forma de

pulbere,insotit de seringa preumpluta cu 0.5 ml solvent( ce include componentele
DTPa,VPI,+/- HEP B ) pentru realizarea suspensiei.

Calea de administrare= intramuscular profund in regiunea coapsei la sugar si in

deltoid la adult.

Schema de vaccinare:

-primovaccinarea cuprinde 3 doze la 2,4,11 luni;

-daca copilul are>1 an si nu a fost vaccinat cu componenta antiHib se va

administra o singura doza de vaccin monovalent antiHib;

-copiii ce au primit o serie completa de vaccinare antiHib dar urmeaza sa fie

splenectomizati,trebuie sa fie revaccinati cu 7-10 zile inainte de interventia
chirurgicala;

-se mai pot da 2-3 doze de vaccin monovalent la 12 luni dupa transplantul de
maduva osoasa.

Contraindicatii:

-temporare:stari febrile,perioada de starea a bolilor infectioase acute;

-definitive:anafilaxia la componentele vaccinului,hipersensibilitatea la

neomicina,streptomicina,polimixina B.
Reactii adverse:

-locale:eritem,tumefactie,durere la locul inocularii in primele 48h;

-reactii sistemice:febra ,iritabilitate,tulburari de somn,urticarie,eruptii

cutanate.

-reactiile anafilactice,edemul Quincke sunt exceptionale.

9.VACCINAREA ANTIRUJEOLICA

Tipuri de preparate:

Monovalente-vaccin viu,liofilizat,preparat din tulpina Schwartz(tulpina cea mai

frecvent utilizata) hiperatenuata pe fibroblasti de embrion de gaina ( ex.
Rouvax-Sanofi Pasteur);

Bivalente-obtinute prin combinarea componentei antirujeolice cu cea

antirubeolica;

Trivalente-la componenta antirujeolica(tulpina atenuata,cultivata pe fibroblasti

de embrion de gaina) se adauga una antirubeolica (tulpina vie atenuata,cultivata
pe celule diplode umane) si una antiurliana ( tulpina vie atenuata,obtinuta pe oua
embrionate).

Tetravalente-un vaccin cu 4 componente ( la cele 3 adaugandu-se si cea

antivaricelica)

Forma de prezentare=preparatele comerciala se livreaza sub forma de seringa

preincarcata cu 0.5 ml solvent,alaturi de flaconul cu pulbere vaccinala alb-
galbuie;exista si produce multidoza(cu 10 doze).

Calea de inoculare=preponderent subcutanat in regiunea deltoidiana pentru

preparatul monovalent si intramusculara/subcutanata pentru trivaccin.

Schema de vaccinare:

-primovaccinarea cu 0.5 ml preparat trivalent antirujeolic-antirubeolic-

antiurlian,inoculat im/sc,la varsta de 12 luni;

-un rapel,tot cu 0.5 ml preparat trivalent,inoculat im/sc la 5 ani;pentru copiii

nescolarizati anterior,acest rapel se poate face la 7 ani.

Administrarea vaccinului antirujeolic postcontact infectat poate preveni boala

sau ii poate modifica evolutia daca este efectuata in primele 72 de ore.In caz de
epidemie de rujeola,vaccinarea antirujeolica se poate efectua si sugarilor intre
6-11 luni,urmand ca a doua doza sa fie data la 12 luni ( preparat trivalent).

Contraindicatii:
=definitive: in caz de antecedente anafilactice la proteina de ou sau
neomicina,imunodeficiente congenitale sau
dobandite(leucemii,neoplazii),graviditate.

=temporare:reprezentate de boli acute febrile,patologie neurologica

evolutiva,boli cronice ala aparatului respirator in perioada de activare,tratament
cu imunoglobuline sau derivate de sange,tratament cu
chimio/radio/corticoterapic.

Reactii adverse:

=pot aparea dupa 5-12 zile de la vaccinare,cu un maxim intre zilele 6,7;

=reactii minore:febra,catar rinofaringian,simptomatologie respiratorie,otica

rapid trecatoare,tulburari digestive(graturi,varsaturi),artralgii,artrite pasagere.

=reactii majore:convulsii,encefalopatie post-vaccinala,parotidite sau surditate

unilaterala,anafilaxie.
10.VACCINAREA ANTIRUBEOLICA

Preparate vaccinale:

=monovalente: contin tulpina virala vie,atenuata RA 27/3,obtinuta prin cultivarea

de celule diploide umane WI-38 sau MRC-5;

=asociate:in care componeneta antirubeolica este impreuna cu cea

antirujeolica,antiurliana sau antivaricela,in preparate
bivalente,trivalente,tetravalente.

Forma de prezentare+schema de vaccinare=similare cu cele de la vaccinul

antirujeolic,adica:

Forma de prezentare=preparatele comerciala se livreaza sub forma de seringa

preincarcata cu 0.5 ml solvent,alaturi de flaconul cu pulbere vaccinala alb-
galbuie;exista si produce multidoza(cu 10 doze).

Schema de vaccinare:

-primovaccinarea cu 0.5 ml preparat trivalent antirujeolic-antirubeolic-

antiurlian,inoculat im/sc,la varsta de 12 luni;

-un rapel,tot cu 0.5 ml preparat trivalent,inoculat im/sc la 5 ani;pentru copiii

nescolarizati anterior,acest rapel se poate face la 7 ani.

Contraindicatiile=similare cu cele de la vaccinul antirujeolic

=definitive: in caz de antecedente anafilactice la proteina de ou(persoanele cu

anafilaxie la ou pot fi vaccinate cu preparatul monovalent,produs pe celule
umane) sau neomicina,imunodeficiente congenitale sau
dobandite(leucemii,neoplazii),graviditate.

=temporare:reprezentate de boli acute febrile,patologie neurologica

evolutiva,boli cronice ala aparatului respirator in perioada de activare,tratament
cu imunoglobuline sau derivate de sange,tratament cu
chimio/radio/corticoterapic.

=femeile active sexual nu trebuie sa ramana insarcinate minim 1 luna dupa

administrarea vaccinului antirubeolic.
Reactii adverse:

-locale=minore;

-generale=febra,cefalee,eruptii
cutanate,artralgii,artrite,trombocitopenie,faringita.
SB 11
Vaccinarea antiURLIANA:
Preparate:

-preparate trivalente cu vaccin antiRUJEOLA, antiRUBEOLA, antiURLIAN ( Trimovax-

SanofiPasteur , Priorix GlaxoSmithKline )

Forma de prezentare :

-perparat trivalent sub forma de seringa preumpluta cu 0,5ml solvent alaturi de flaconul cu
pulbere vaccinala alb galbui. Dupa reconstituire lichidul este clar ,limpede ,galben pal .
Administrarea se face imediat dupa dizolvare. Se pastreaza la intuneric la 2-8 grade C .

Cale de administrare:

-i.m. In reg deltoidiana

Schema de vaccinare :

-primovaccinare cu vaccin trivalent 0,5ml i.m. La 12 luni

-rapel cu 0,5ml perparat trivalent i.m. La 5 ani

Contraindicatii:

-definitive: antecedente anafilactice la proteina de ou sau neomicina , imunodeficiente

congenitale/dobandite , graviditate,

-temporare: boli acute febrile, patologie neurologica evolutiva , boli cronice ap respirator ,
tratament cu imunoglobuline sau derivate de sange , tratament chimio/radio/cortico,

Reactii adverse:

-stare febrila si parotidita la 10-14zile de la vaccinare

-rar reactii alergice ,eruptii cutanate, prurit , purpura , convulsii febrile , orhita, hipoacuzie de
perceptie , encefalita .
SB 12
Vaccinarea antiHEPATITA B :
Grupe de risc :

-personal medico-sanitar mediu , superior si auxiliar

-personal militar , pompieri, politisti

-persoane cu afectiuni hematologice , renale , politransfuzate/dializate , transplant de

organ

-personalul si rezidentii din unitatiile de asistenta sociala pt copii, inchisori , institutii pt

bolnavi psihici

-persoane cu comportament sexual generator de risc: homosexuali, bisexuali,

prostituate, persoane cu parteneri multiplii

-toxicomanii ce uitlizeaza droguri i.v. , tatuaj, piercing

-nou-nascutii cu mame purtatoare de markeri VHB

-membrii de familie sau din anturajul persoanelor infectate cu VHB

-calatori in zone endemice daca se preconizeaza o sedere mai lunga de 6 luni, contact
sexual cu localnic sau contact cu personal medical

Preparate:

-vaccinuri de generatia II: obtinute prin recombinare genetica , contin AgHBs ADN
recombinat . Preparatele comerciale se numesc : Euvax B Sanofi Pasteur , Engerix B-
GlaxoSmithKline , Recombivax HB-Merck&Co . ( disponibile in RO )

-vaccinuri de generatia III: obtinute pe culturi de celule animale , ce contin proteina

majora ale AgHBs . Preparate comerciale : GenHevac B-Sanofi Pasteur, GenH-B-vax
Sanofi Pasteur. (disponibile pe piata externa )

-vaccinuri asociate: bivalente ce combina un vaccin inactivat antihepatita A si unul

antihepatita B ADN recombinat ( Twinrix-GlaxoSmithKline) , tetravalente cu DTPa
+AgHBs ADN recombinat ( Infanrix HepB GlaxoSmithKline) , pentavaccinuri la care se
adauga componenta VPI .

Forma de prezentare:

-livrate sub forma de flacoane ( Euvax B) sau seringi preumplute (Engerix B)

-doza de uz pediatric 10ug/0,5 ml si de tip adult 20ug/1ml

-suspensie usor opalescenta si necesita agitare inainte de utilizare

-se pastreaza la 2-8 grade C.

Administrare:

-intramuscular in reg. Anteroexterna a coapsei (nou-nascut , sugar , copil mic) sau

intradeltoidian ( copii mari si adulti )

Strategia de vaccinare:

1.Vaccinarea nou-nascutilor : prima doza 0,5 ml i.m. In primele 24 ore de la nastere,

urmatoarele doze la 2,4,11 luni. Nou nascutii din mama purtatoare de marckeri VHB
sunt imunizati la 0,1,2,12 luni iar concomitent cu prima doza se administreaza
intramuscular 0,5 ml imuoglobulina specifica antihepatita B. Testarea pentru AgHBs si
anticorpii antiHBs se va realiza la 12-15 luni.

2.Vaccinarea profilactica preexpunere se adreseaza elevilor de 18 ani, studentilor la

medicina. Se inoculeaza i.m. 3 doze de 1 ml la 0,1,6 luni de la inceputul vaccinarii.
Anticorpii antiHBs apar in 1-3 luni.

Protectia vaccinului se intinde pe o durata de minim 15 ani fata de VHB. Chiar si dupa
diminuarea titrului anticorpilor exista protectie impotriva VHB datorita memoriei
imunologice. Astfel nu se recomanda revaccinarea populatiei generale ci doar a
categoriilor de risc.

3.Vaccinarea profilactica postexpunere: se adreseaza personalului medical sau

contactilor sexuali ai persoanelor cu hepatita VHB. In cazul expunerii se admininstreaza
imunoglobulina specifica antihepatita B 0,06ml/kg corp i.m. In primele 24 ore de la
contactul infectant. Concomitent se incepe schema de vaccinare rapida cu 4 doze la 0 (
primele 72 ore de la contact) 1,2,12 luni.

Contraindicatiile vaccinarii :

-afectiuni acute febrile , antecedente de nafilaxie la drojdia de bere sau hipersensibilitate

la o doza anterioara. Graviditatea NU este considerata contraindicatie .

Efecte secundare:

-local : eritem , induratie , durere la locul inocularii

-generale: subfebrilitate , cefalee, mialgii , artralgii, fatigabilitate, tulb digest ( greata

,durere abd ) , manifestari alergice ( prurit urticarie) . Rar apar tulburari neurologice ,
encefalita , paralizii , nevrite . Anafilaxia este rarsisima.
SB 13
Vaccinarea antiPNEUMOCOC:
Preparate :

-preparat polizaharidic: cu 23 serotipuri ce acopera peste 90% din tipurile implicate in

patologie, utilizat la adulti , varstnici , copii peste 2 ani. ( denumire: PNEUMO23- Sanofi
Pasteur )

-preparat conjugat: pentru sugari ce include 7,10 sau 13 serotipuri ce acopera 65-80%
din tipurile implicate. Antigenele capsulare sunt conjugate cu proteina transportatoare
si adsorbite pe fosfat de aluminiu.

Forma de prezentare:

-preparatul polizaharidic se prezinta ca seringa monodoza , preumpluta cu 0,5 ml sol

vaccinala . Lichidul este clar , limpede , incolor.

-preparatul conjugat se prezinta in fiole monodoza de 0,5 ml cu aspect de lichid

opalescent.

-ambele se pastreaza la 2-8 grade C. Cu evitarea congelarii.

Administrare:

-intramuscular in reg coapsei (la sugar) , in deltoid (adulti)

Strategia de vaccinare:

-primovaccinarea cuprinde 3 doze de 0,5ml i.m. La 2,4,11 luni

-copii nevaccinati de peste 12 luni primesc 2 doze la interval de minim 2 luni;copii

imunocompetenti intre 2 si 5 ani primesc singura doza iar cei imunosupresati primesc 2
doze la interval de minim 2 luni

-vaccinul polizaharidic se admin i.m in deltoid o singura doza de 0,5ml .

Contraindicatiile vaccinarii :

-se amana temporar in infectii ale cailor aeriene superioare , stari febrile

-NU SE VACCINEAZA cei cu hipersensibilitate la o doza anterioara.

Efecte secundare:

-local : eritem , tumefiere, durere

-generale: subfebrilitate, iritabilitate , plans persistent , sdr hipoton-hiporeflexiv, eruptii
cutanate . Anafilaxia este rara .

-vaccinul polizaharidic mai poate determina cefalee mialgii, astenie.

SB 14
Vaccinarea antiGRIPALA:
Preparate :

-vaccin cu virus gripal viu atenuat ,obtinut prin recombinare genetica ,cu administrare
intranazala ( utilizat pe piata externa )

-vaccin cu virus gripal inactivat

-vaccinuri trivalente subunitare si fragmentate ( folosite pe scara larga in prezent ) ce

contin doar antigene de suprafata sau includ si nucleoproteine , proteina M ( denumire:
Influvac-Abbott, Fluarix GlaxoSmithKline , Vaxigrip )

-majoritatea vaccinurilor se obtin prin cultivare in cavitatea alantoida a oualor

embrionate de gaina , inactivarea se face cu formol iar fragmentarea este chimica.
Raspunsul imun cu anticorpi devine protector la 2 saptamani de la admin preparatului si
se mentine 6 luni – 1 an .

Forma de prezentare:

-seringi preincarcate , monodoza, cu 0,5 ml sau 0,25ml ( uz pediatric)

-lichidul este clar ,incolor ,

-se pastreaza la 2-8 grade C

Mod de administrare:

-2 doze de 0,5 ml i.m. La interval de 30 zile pt copii sub 8 ani nevaccinati anterior

-1 doza 0,5ml peste aceasta varsta

-copii intre 6 luni si 3 ani , 2 doze de cate 0,25 ml daca nu au fost vaccinati anterior

-loc de inoculare in deltoid (adult) reg anterolaterala a coapsei ( copii sub 2 ani)

Contraindicatii definitive :

-reactii anafilactice la ou sau la alte componente ale vaccinului ( peoteina de pasare ,

neomicina , formaldehida)

-hipersensibilitate imediata la ou sau alte tipuri de alergie dupa expunerea la proteine

de ou

Contraindicatii temporare:

-boli infectioase acute , stari febrile,

Reactii adverse:

-locale : durere, edem , tumefactie in primele 2 zile

-sistemice: febra moderata , cefalee, frisoane , mialgii, artralgii, ce apar la 6-12 ore
postvaccin si persista pana la 2 zile

-hipersesibilizare imediata ce include urticarie , angioedem , criza de astm , anafilaxie .

-exceptional apar nevrite , convulsii, trombocitopenie , encefalomielita, srd Guillain-

Baree
SB 15
SERURI SPECIFICE ( ANTITOXINE )
Sunt solutii de anticorpi obtinute din serul animalelor ( mai ales cai ), imunizate cu antigene specifice.
Imunitatea se instaleaza imediat. Pot declansa reactii anafilactice foarte grave fapt pt care se
incearca inlocuirea cu imunoglobuline umane specifice.

In RO se folosesc urmatoarele seruri : antiANTRAX , antiBOTULINIC, antiDIFTERIC, antiRABIC,

antiTETANIC.

Particularitati:

-doza se calculeaza in fct de scopul urmarit (curativ sau profilactic) , de varsta si greutate.

-se admin in doza unica ( scaderea riscului de reactii adverse)

-trebuie admin in timpul cel mai scurt posibil deoarece serurile nu pot neutraliza decat toxinele
circulante nu si cele fixate pe celule

-calea de admin este i.m. La nivelul coapsei

-pacientii trebuie supravegheati prudent din primele minute cat si in urmat 7-10 zile .

-identificarea pacientiilor cu risc de accidente alergice se face prin testarea sensibilitatii la ser prin
instilare conjunctivala sau injectare intradermica a unei solutii diluate de ser ( 1/100 sau 1/10 ) .
Aparitia dupa 30 min a congestiei conjunctivale sau a unui eritem local cu diametrul intre 2-10 mm. +
edem semnifica hipersensibilizare.

Schema mimima de desensibilizare :

-se aplica celor cu testare negativa la care admin serului se face i.m. . Dintr o dilutie 1/10 in ser
fiziologic se injecteaza s.c. 0,25 ml si se asteapta 30min . Daca nu apare nicio o reactie se injecteaza
tot s.c. 0,25 ml ser nediluat. Dupa alte 30min se creste doza la 1ml ser. Daca nici acum nu apar reactii
adverse se administreaza restul cantitatii calculate de ser.

In hipersensibilitate :

-se face o desensibilizare lenta ce consta in administrarea succesiva subcutanata la 30 min interval a
unor doze mici de ser incepand cu dilutia minima nereactogena , crescand apoi progresiv pana la ser
nediluat. In cazul in care desensibilizarea nu reuseste se inlocuieste serul cu imunoglobulinele
specificice.

Reactii adverse:

-apar datorita continutului proteic ecvin puternic alergen

-imediate: reactie febrila nespecifica ( frison , febra, agitatie, dolor calor la injectare ) , reactie
anafilactica ( imediat dupa administrare cu eruptie urticariana , edem glotic, bronhospasm , puls
filiform , hTA .) .

-tardive: fenomenul ARTHUS (sensibilizare locala manifestata prin congestie locala cu evolutie spre
necroza si gangrena ), reactii serice accelerate ( apar dupa 2-5zile cu simptomat specifica bolii serului
) si boala serului ( se manifesta dupa 6-12zile prin subfebrilitati eruptii urticariene , edem la niv fetei ,
edem glotic , artralgii , nevrite )
S.16 Imunoglobulinele totale si specific
-sunt solutii sterile ce contine imunoglobuline umane G

-se pot administra in situati cu risc epidemiologic cu risc imediat sau substitutiv

In imunodeficiente

-in profilaxia rujeolei se administreaza i.m. 0,2-0,4 ml/kg corp in primele 3 zile dupa un contact
infectant

-in profilaxia hepatitei virale de tip A se administreaza i.m. 0.02-0.06 ml/kg corp in primele 2
saptamani

-imunoglobulinele totale se pot administra si inainte de expunere in profilaxia turistilor

-imunoglobulinele de tip Ig G sunt utilizate in terapia de substitutie a imunodeficientelor (H.I.V.), in

boli autoimune sau in tratamentul unor boli severe cu imunosupresie intrainfectioasa (septicemii)

Specifice

-contin anticorpi umani specifici impotriva unui anumit microoraganism

-se folosesc de rutina imunoglobuline antitetanice si antirabice

-imunoglobulinele antivirus varicelo-zosterian se administreaza pentru prevenirea boli

postexpunere la copii imunodeprimati

-imunoglobulinele antivirus citomegalic se utilizeaza pentru profilaxia si tratamentul bolii

citomegalice la primitorii unui organ transplantat .
S.17 Ancheta epidemiologica individuala (preliminara)
-se adreseaza in primul rand bolnavilor, dar poate fi efectuata si altor categorii ce fac parte din focar:

•suspecti

• purtatori cunoscuti de germeni

• contacti

• fosti bolnavi in covalescenta

-prin anamneza se va urmarii :

1.indentificarea persoanei (nume, prenume, varsta, sex, domiciliu, loc de munca)

2.precizarea si caracterizarea momentului infectant :

-pecizarea debutului real al boli (data aparitie primelor semne de boala ) si al debutului aparent ( data
solicitarii primului consult medical)

3. selectarea si inregistrarea contactilor este o etapa importanta pentru ca permite luarea masurilor de
profilaxie in cazul contactilor, limitarea surselor de infectie si evitarea evolutiei prelungite a focarului.
Pierderea unor contacti va conduce la prelungirea situatiei de focar epidemiologic

4. stabilirea elementelor contaminate de mediul ambient al bolnavului

-acestea se cauta atat la locul de munca cat si la domiciliu

-se iau masuri de izolare obligatorie si de urgenta a bolnavilor sau suspectilor

-contacti vor primi profilaxie posexpunere si vor fi supravegheati clinic si prin investigate de laborator
S.18 Ancheta epidemiologica definitiva
-cuprinde unrmatoarele etape:

1.culegerea datelor generale asupra focarului :

-stabilirea particularitatilor procesului epidemiologic presupune indentificarea :

•sursa infectiei

•cai de transmitere si modurile posibile de raspandire ale agentului etiologic

•stari de receptivitate a populatiei prin cunoasterea datelor despre distributia pe sexe, grupe de varsta,
morbitatea, mortalitatea

Se urmaresc si factori secundari, cu actiune favorizanta asupra procesului epidemiologic

-factori naturali – prin culegerea informatiilor despre clima, situatia meteorological din ultimile 3 luni,
surse de apa utilizate de populatie

-si cei economico sociali – referitori la nivelul economico-sociali, cultural, ingienico-sanitar, apa,
evacuarea reziduurilor.

Toate aceste date ajuta prognozarea potentialului de raspandire a procesului epidemiologic actual, la
gasirea metodelor de stopare a transmiteri si de protectie antiepidemica a populatie.

2. prelucrarea datelor obtinute

•alcatuirea tabelului cronologil al imbolnavirilor

•intocmirea reprezantari topografice al imbolnavirilor

•intocmirea reprezentari grafice a evolutiei a imbolnavirilor

•intocmirea schemei de filiatie a cazurilor

3. elaborarea masurilor de control :

-neutralizarea izvoarelor de infectie

-intreruperea transmiteri in focar

-scaderea receptivitati populatiei

-eliminarea influientelor negative exercitate de factori secundari

4. aplicarea masurilor de lichidare si urmarirea eficientei lor

S.19 Definiti si decontaminarea prin mijloace fizice
Curatenia este o metoda preliminara de decontaminare ce asigura indepartarea microorganismelor de
pe suprafete si obiecte.

Decontaminarea este procesul prin care se distrug 99,9% din microorganismele existente pe obiectele
inerte cu exceptia sporilor bacterieni.

Antisepsia este procesul prin care se distrug temporal majoritatea germenilor cantonati pe tesuturile
vii.

Sterilizarea este o metoda prin care sunt eliminate toate microorganismele vegetative si sporulate.

Decontaminarea prin mijloace fizice :

1.caldura uscata :

-flambarea ansei pentru cultura bacteriana nu se aplica instrumentarului medico-chirurgical

-incinerarea in cazul deseurilor, pieselor anatomice, cadavrelor animalelor de laborator

2. caldura umeda :

-pasteurizarea lichidelor

-spalarea la 60˚-95˚ C.

-fierberea cu apa la 100˚ C.

-calcarea lenjeriei si a hainelor cu abur

3. radiati ultaraviolete :

-se folosesc in decontaminarea apei de baut, a implanturilor de titan si a lentilelor de contact

-radiatiile gamma si ultarasunetele sunt utile in sterilizarea industriala a medicamentelor si alimentelor

S. 20 Decontaminarea prin mijloace mecanice – curatenia
In procesul de curatenie au rol important temperatura, duritatea apei, pH-ul, timpul de contact al
agentului de curatare cu suprafata.

1.Spalarea – se utilizeaza apa calduta, solutii de detergenti sau sapun in functie de natura substantelor
ce se doresc a fi indepartate, este important sa se respecte timpii de inmuiere spalare si clatire

2.Stergerea umeda a suprafetelor – se face cu ajutorul lavetelor cu detergent.

3.Aspirarea – in mediul spitalicesc este permis doar aspiratul umed.

4.Alte metode – aerisire, maturat umede, periaj, scuturat.

Curatenia se realizeaza manual sau automat. Manual se aplica frecarea cu peri sau lavete urmata apoi
de fluidizare cu apa. Curatenia mecanica se realizeaza cu aparate cu ultra sunete si masini de
decontaminare.

Important de mentionat :

-nu se permite amestecarea produselor de curatare iar distributia pe sectii trebuie efectuata pastrand
ambalaju original, cu eticheta.

-depozitarea materialelor se face in spati centrale usor de curatat, cu aerisire naturala, grad de
umiditate optim, pastrare in ordine.
21. Decontaminarea prin mijloace chimice- generalitati( factori ce
influenteaza decontaminarea chimica, criterii de alegere ale dezinfectantului,
clasificari, reguli de practica)
Procesul de decontaminare trebuie sa creeze conditii care sa impiedice supravietuirea si
multiplicarea bacteriilor. Bacteriiile se inmultesc rapid si se adapteaza (devin rezistente) la actiunea
unui agent chimic . astfel bacteria care supravietuieste, v-a da nastere unor noi generatii rezistente
la actiunea agentului chimic respectiv, facand ca acesta sa devina ineficient in aria respectiva.

Factorii ce influenteaza decontaminarea chimica sunt:

- Spectrul si puterea germicida a dezinfectantului;

- Numarul initial de bacterii de pe suprafata tratata;
- Cantitatea de material organic de pe suport( existenta biofilmului)
- Natura suportului
- Concentratia decontaminantului
- Timpul de contact
- Temperatura
- Ph: Ph acid( util in cazul fenolilor) ; ph alcalin (in cazul glutaraldehidei); ph neutru( in cazul
clorhexidinei.
- Stabilitatea in timp a produsului( hipocoritul de na este instabil)
- Corozivitatea- hipocloritii corodeaza metalele
- Toxicitatea- formaldehida si glutaraldehida sunt toxice

Criteriile de alegere ale dezinfectantului:

-capacitate bactericida ridicata;
Sa nu fie neutralizat de detritusuri proteice
-sa dea amestecuri stabile
-sa fie usor de preparat, aplicat, stocat, transportat
- sa aiba un raport cost eficienta cat mai mic
-sa nu fie coroziv si sa nu determine efecte distructive
Sa fie cat mai putin toxic in conditii de utilizare
Sa nu aiba miros persistent
Sa fie biodegradabil.

Clasificarea decontaminarii prin mijloace chimice:

1.Sterilizare chimica:
-Distruge toate formele vegetative si un numar mare de spori;
- timp de contact de cateva ore (3-12h)
-glutaraldehida 2%, apa oxigenata 6%, acid peracetic,
2.Decontaminarea de nivel inalt:
- distruge toate formele vegetative si un numar de spori bacterieni
-timp de contact – cel putin 20 min
-glutaraldehida , apa oxigenata, acid peracetic,hipoclorit de sodiu
3. Decontaminarea de nivel mediu
- distruge M.tuberculosis , formele vegetative bacteriene , cele mai multe virusuri si fungi, cu
exceptia sporilor bacterieni
-timp de contact 10 min
-fenoli, indoli,alcooli, generatori de clor
4.Decontaminarea de nivel scazut
-Distruge majoritatea formelor vegetative bacteriene, unele virusuri, fungi,cu exceptia sporilor
bacterieni, a micobacteriilor,mucegaiurilor si a virusurilor fara invelis.
-timp de contact sub 10 min
-Fenoli, indoli, hipocloritul de na.

Clasificareaa mediului de spital din punct de vedere al riscului de contaminare si al metodei de

decontaminare utilizata:
1 Risc minim:
-pereti, pardoseli, tavane, chiuvete, canale de scurgere, armatura paturilor,dulapioare
-curatre, uscare
2. Risc scazut:
-Obiectele care vin in contact cu pielea intacta: stetoscoape, halate, manseta tensiometrului, vesela,
alte obiecte sanitare
- Curatare , uscare
3.Risc mediu
-obiecte care vin in contact cu mucoasele-termometre, endoscoape, echipamente de asistare
respiratorie
-obiecte contaminate
-obiecte folosite la pacientii imunosupresivi
- decontaminare de nivel inalt, sterilizare chimica
4.Risc inalt:
- Obiecte in contact cu solutii de continuitate ale pielii/ mucoaselor sau introduse in zone sterilee –
ace ,catetere,instrumentar chirurgical, implante
-sterilizare.

Reguli de practica a decontaminarii:

- Nu suplineste curatenia si nu inlocuieste sterilizarea
- Decontaminarea precede curatenia
- Se recomanda alternanta substantelor pentru a preveni rezistenta
- Se respecta concentratia eficienta si timpul de contact
- Se utilizeaza solutii cu termen de valabilitate
- Se practica controlul chimic si microbiologic prin sondaj al solutiilor dezinfectante utilizate
- Se respecta regulile de protectoie a muncii.

Decontaminare poate fi:

1.Profilactica : cu scopul de a preveni aparitia si raspandirea bolilor transmisibile( dec. Apei potabile
,)
2 In focar :
 a) Curenta : se face in spatiul unde este prezent cazul confirmat sau suspect de boala
transmisibila, pe toata perioada de contagiozitate, cat si in jurul contactiilor si
purtatorilor pe perioada eliminarii de germeni.
b) B)Forma terminala : se efectueaza o singura data, dupa indepartarea bolnavului sau
purtatorului din focar.

Se utilizeaza in: sectii de boli infectocontagioase, in blocuri operatorii, Sali de nasteri, ATI, servicii
de urgenta etc
Microorganismele ceimpun decontaminare terminala sunt: M. Tuberculosis, enterobacterii,
streptococi betahemolitici de grup A, virusuri hepatice, Virusuri poliomielitice etc.

22.Alcooli si substantele ce elibereaza clorul activ.

 Alcooli
Alcooli utilizati sunt: alcoolul etilic si alcoolul izopropilic. Activitatea bactericida optima apare la
concentratii de 60-90%, si este minima sub 50%.
Actiunea bactericida se realizeaza prin denaturarea proteinelor. Au catiune bactericida,
tuberculocida,fungicida si virulicida. Pseudomonas, Stafilococul auriu si salmonella spp.
Sunt distrusi in 10 secunde.
Alcoolul etilic inactiveaza toate virusurile lipofilice(herpes influenza) precum si multe virusuri
hidrofilice (adenovirus, enterovirusuri, echovirusuri ,hiv, vhb)
Deyavantaje:
Sunt inflamabili, se evapora usor , distrug cauciucul sau alte materiale plastice.
Sunt folositi in decontaminarea suprafetelor, instrumentelor(termometre, stetoscoape)
antisepsia tegumentelor(maini , locul de inoculare al tratamentelor parenterale).

Substantele ce eliberaza clorul activ( acid hipocloros)

Principalul compus care elibereaya clor activ este hipocloritul. Alti compusi sunt dioxidul de clor,
dicloroiyocianatul de sodiu si cloramina T, care au o stabilitate si un efect bactericid mai
mare.
Sunt ieftine, eficiente la concentratii mici , nu sunt toxice, au spectru larg de utilizare si
actioneaza rapid.
Dezavantaje: -produc iritatii oculare
- Corozivi pt metale
- Inactivate de catre detritusuri organice
- Decoloreaza sau albesc obiecte
- Stabilitate relativ scazuta
Hipocloritul de sodiu- NaOCl cu 12,5% clor activ
Cel mai utilizat decontaminant pe baza de clor, fiind disponibil sub forma lichida(hipocl de sodiu) sau
solida(hipocl de calciu). Cel mai utilizat este hipocloritul de sodiu , fiin si un inalbitor de uz
casnic. Este ieftin, nu produce reziduri toxice, distruge si microorganismele fixate pe
suprafete,. Are efect bactericid, virulicid, fungicid, tuberculocid. Actiune bactericida, prin
formarea de acid hipocloros.
Dezavantaje – produce iritatii oculare, orofaringiene si esofagiene, arsuri gastrice,are stabilitate
scazuta, corodeaza metale, docloreaza obiecte, elibereaza clor liber in contact cu un acid sau
amoniacul. La Phacid solutiile sunt instabile, cu efecte toxice la o concentratie de 5% si
corozive la 10%. Este utilizat pentru decontaminarea suprafetelor in concentratue de 4%,
lenjeriei 2%, veselei 0,5-1%, sticlariei 10%.
Hipocloritul de calciu-Ca (OCI)2 cu 25% clor activ
Este cunoscut si sub numele de clorura de var (var cloros). Are actiune bactericida, virulicida,
sporicida. Se pastreaza in recipiente etanse de culoare inchisa.Este usor iritant, iar in
concentratie de sub 15% nu se utilizeaza.
Concentratie de 20g%- decontaminare pereti, bai; 40g% lenjerie de pat, echipamente de protectie;
50-100g/% recipiente de colectare a deseurilor. 200-400g/ kg pentru tratarea excrementelor
pacientiilor contagiosi.
Cloramina B Si cloramina T
Au actiune bactericida, virulicida, fungicida, la concentratii mari si tuberculocida. Sunt folosite pt
decontaminarea peretiilor in concentratie de 2g%, obiectelor din plastic 1-2g%, lenjeriei de
 pat ; echipamentelor de protectie 1-2g%, timp de 1-2 h; veselei 0,5-1 g%, timp de 30-60 min;
termometre.

23. Aldehide , peroxidul de hidrogen, iodofori.

Formaldehida- Ch2O( solutia 37% de formaldehida se numeste formol)
Se utilizeaza atat sub forma gazoasa cat si lichida. Spectru larg- bactericid, fungicid, virulicid, sporicid,
tuberculocid. Prezenta materialului organic nu reduce eficienta agentului .
Are utilizare limitata, fiin toxic, potential mutagen , teratogen. Se folosteste pentru decontaminarea
suprafetelor, lenjeriei, excretiilor si pentru formolizarea incaperilor. Nu se utilizeaza in
saloane cu pacienti, in sectii de pediatrie, de neonatologie, oficii alimentare.
Se utilizeaza prin pulverizare sau vaporizare cu aparate speciale, dupa 24h se neutralizeaza cu
amoniac si se aeriseste 2-5h.
Pentru decontaminarea lenjeriei se introduce in solutia de inmuiere 2%.

Glutaraldehida-CH2(CH2CHO)2

Decontaminant de nivel inalt sau sterilizant chimic. Solutia apoasa de glutaraldehida este acida si nu
distruge sporii. Activarea se face prin alcalinizare, PH 7,5-8,5- devine sporicida. Dupa activare, solutia
se poate folosi 14 zile, dupa care se inactiveaza prin polimerizare . Formulele mai noi, stabilizeaza
formaldehida o luna. Are spectru larg bactericid, fingicid , virulicid si sporicid (3h), astfel ca se
utilizeaza drept dezinfectant de nivel inalt sau sterilizant chimic.

Solutia apoasa de peste 2%, tamponata la ph de 7,5-8,5 cu bicarbonat de sodiu, distruge efectiv
formele vegetative bacteriene in mai putin de 2 minute; M. Tuberculosis si clostridium in 3 ore.
Micromimeticele sunt rezistente la actiuneaq ei.

Concentratia de 1-1,5% reprezinta nivelul minim eficace. Nu este coroziva si este relativ ieftina.

Are efecte iritante pe tegumente si mucoase si posibil teratogene. Utila in decontaminarea

echipamentelor medicale sensibile la caldura(endoscoape,tuburi spirometrice, trocare laparoscopie).

Orto-Formaldehida(OPA)

Decontaminant de nivel inalt, este o solutie limpede , albastruie cu ph de 7,5. Are actiune germicida
mai puternica decat glutaraldehida, distrugand atat bacteriile rezistente la glutaraldehida cat si sporii
de B.atrophaeus. a inceput sa inlocuiasca glutaraldehida in procesele de sterilizare chimica, datorita
faptului ca este stabila la ph 3-9, nu produce iritatii si are timo mai mare de actiune. Dezavantajul
principal este dat de colorarea proteinelor in gri.

Peroxidul de hidrogen(apa oxigenata)

Peroxidul de sodiu in concentratie de 6-25% este considerat agent chimic sterilizant . actiunea
germicida se realizeaza prin intermediu radicalului hidroxil. O solutie de peroxid de
hidrogen de 7% este sporicida(6ore), fungicida(5min), virulicida(5min), bactericida(3
min).
Se comercializeaza ca solutie antiseptica 3%, dar decontaminarea de nivel inalt necesita o solutie
de 7,5%, timp de expunere de 30 de minute la 20 grade. Nu produce reziduri, nu
genereaza miros sau iritatii, nu coaguleaza sangele, nu necesita activare, dar prin contact
poate produce leziuni oculae si nu este compatibila cu unele materiale (zinc, cupru).
Iodofori
E
Reprezinta o combinatie intre un iod si un agent de solubilizare sau transportor. Cel mai
cunoscut este iod-povidona. Combinatia prezinta activitatea germicida a iodului, dar nu
coloreaza si are toxicitate redusa. Au activitate bactericida , virulicida, tuberculocida, slab
sporicida sau fungicida. Sunt folositi pentru antisepsia mainilor , a tegumentelor, a
campului operator in concentratii de 7,5 si 10%.
Betadina este un produs comercial pe baza de iod-povidona. Iodul poate determina irtitatii
tegumentare , oculare, gastrice, alergii.

24. Acidul peracetic, Derivatii fenolici, compusii cuaternari de amoniu,

biguanide, antiseptice
1.Acidul Peracetic
Agent sterilizant chimic cu actiune rapida fata de toate tiourile de microorganisme. Nu
produce compusi toxici la descompunere, este activ si in prezenta materiei
organice, actiomeaza asupra sporilor si la temp scazute(50-55 grade), nu
coaguleaza sangele si nu lasa reziduri. Este compatibil cu majoritatea materialelor
si instrumentelor. Corodeaza cuprul,bronzul, otelul. Este scump , poate leza ochii
si tegumentele. Stabilitatea scade cu cresterea dilutiei . se utilizeaza masini
automate care folosesc acid peraceti pentru sterilizarea instrumentarului medical
.

2.Derivati fenolici
Primul agent gerimicid utilizat pentru sterilizare. Cei mai utilizati derivati fenolici sunt
orto-fenilfenol si orto-benzil-para-clorofenol(clorofen).sunt stabili in solutie si
ieftini, au actiune bactericida, fungicida, tuberculocida, slab virulicida, dar nu si
sporicida. Se folosesc doar pentru decontaminarea ambientului din spitalaer
suprafete, si uneori pentru instrumentarul anatomopatologic. Sunt corozivi pt.
AL,Cu,Zn, nu sunt eficienti pentru virusurile transmise parenteral. Au efecte
caustice pt tegumente, mucoase, moderat toxici pt SNC. Nu se folosesc in oficii
alimentare , saloane cu pacienti , in pediatrie, neonat si pt echipamente ce vin in
contact cu mucoasele. Vesfene 1%, distruge Mtuberculosis in 10 min. Se
utilizeaza pt decontaminarea suprafetelor prin stergere , pulverizare in
concentratie de 0,4% sau pt decontaminarea mediului aerian in concentr de 10%.

3.Compusii cuaternari de amoniu

Au actiune fungicida, virulicida fata de virusurile lipofile, bactericida. Nu au actiune
sporicida si virulicida fata de virusurile hidrofile. Sunt utilizati pt deconatminarea
suprafetelor non critice pavimente, mobilier,pereti, si echip medical ce intra in
contact cu pielea intacta(manseta tensiometru).

4.Biguanide
Clorhexidina
Activ bactericida mai mare pt germenii gram pozitiv, fungicida, partial virulicida, dar nu si
tuberculocida sau sporicida.
Solutiile se prepara cu apa distilata sterila sau alcool(pt a nu se contamina cu
pseudomonas). Este folosita in antisepsia pre si postoperatorie a tegumentelor, la
conc de 0,5-1% sau a plagilor . poate determina iritatii oculare, dermatita de
contact.
Hexaclorophene
Este foosit rar , in caz de epidemii nosocomiale cu staf aur, pt antisepsia mainilor.

5.Antisepticele
 Nu sunt sterilizante ci reduc temporar microorganismele de pe piele si mucoase. Pt a
preveni contaminarea lor, se inscriptioneaza cu data deschiderii si data limita
pana la care pot fin utilizate. Se inchid dupa prima utilizare si nu se completeaza
flaconul dechis cu produs.
Se contraindica atingerea gurii flaconului.
Exemple de antiseptice:
-fenosept
-spitaderm
-cutisan
Tinctura de iod 5%
Apa oxigenata 3%
https://www.youtube.com/watch?v=akYTIl0azlohttps://www.youtube.com/watch?v=ak
YTIl0azlo

25. Sterilizare- def, reg generale, metode de sterilizare fizice

 Sterilizarea este un proces care distruge sau elimina toate formele de viata
microbiana si care se realizeaza in unit sanitare prin metode fizice sau
chimice. Probabilitatea teoretica a persistentei microorganismelor trebuie sa
fie mai mica de 10 la a -6.
Reguli generale :
-orice unit medicala trebuie sa garanteze sterilittatea dispozitivelor medicale.
- toate instrumentele chir, materiale textile , obiectele, solutiile care patrund in
tesuturi sterile sau sist vascular trebuie sa fie sterile
- dispoz si materialele de unica folosinta nu vor fi niciodata sterilizate
-trebuie respectate circuitele functionale
-trebuie curatate in prealabil obiectele
-in aranjarea truselor si pachetelor trebuie sa se evite presarea materialelor moi,
degradarea lor si eventuala contaminare a trusei.(masa maxima admisa este
de 5 kg)

Metode fizice de sterilizare

A. Prin caldura uscata(Pupinel)
Doar in cazul in care materialele supuse sterilizarii pot fi deteriorate de caldura
umeda(pulberi, uleiuri, instrumente ascutite)

Sterilizare pprin caldura uscata este netoxica, ieftina, nu este coroziva pentru metal si
intrt ascutite. Printre dezavantaje se numara o penetranta mai slaba si mai lenta, temp
ridicate nu sunt potrivite pt toate materialele, iar timpul lung necesar distrugerii
microbacteriene o face neeconomica.

Sunt recomandate urmatoarele combinatii temperatura timp pt o sterilizare eficienta:

-180grade/60 min

-160 gr/120 min

-150gr/150 min

Exista doua tipuri de procedee utilizate:

- Static
- Cu aer fortat
Eficienta sterilizarii se apreciaza:

a) La fiecare ciclu: prin tep atinsa si prin virarea culorilor benzilor adezive;
b) La 1 luna : prin efectuarea de teste bilogice;
c) La 6 luni prin revizia aparatului
Pentru verificarea procesului de sterilizare sunt utilizati sporii de Bacillus atrophaeus.
Se foloseste pt sterilizarea sticlariei de laborator, a instrumentarului stomatologi, a
talcului, parafinei, dar nu si pt solutiile apoase, obiectele de cauciuc sau material
textil.
B.Prin vapori de apa sub presiune – Autoclavarea

Metoda presupune expunerea materialelor la contactul cu vaporii de apa sub

presiune(caldura umeda), fiin considerata cea mai eficienta metoda de sterilizare.

Permite sterilizarea instr chirurgical, a materialului moale, a cauciucului,

decontaminarea/ sterilizarea deseurilor, a mediilor de laborator, a perfuzabilelor.

Distruge microorganismle prin coagulare ireversibila, denaturarea enzimelor si

proteinelor structurale.

Pentru inactivarea pironilor, durata de inclavare trebuie dublata.pt o sterilizare eficienta

este necesar sa se respecte timpii de sterilizare:

- Ai fazei de pretratament
- Ai fazei de sterilizare
- Ai fazei de postrattament
Se verifica eficienta sterilizarii prin :

1. Pt fiecare ciclu de sterilizare:- diagram temperatura/presiune;virarea culorilor

benzilor indicatoare dupa o anumita temperatura.
2. Zilnic:- bioindicatori ca Bacillus stearotermophylus; verificarea penetrarii
aburului prin testul Bowie&Dick(DIMINETA inaintea primei sterilizari)
3. Trimestrial, se impune revizia periodica dupa care se verifica:
- Diagrama temp/presiune
- Testul bowie/dick
- Controlul umiditatii textilelor
Se eticheteaza pachetele cu data ora, sterilizatorul, persoana ce a efectuat sterilizarea si
se inregistreaza in caietul de sterilizare. Durata persistentei starii de sterilitate este de
24h pt caserola / cutii; 1 luna pt materiale ambalate in hartie soeciala si 2 luni pt
materiale ambalate in pungi de plastic cu conditia mentinerii integritatii ambalajului.

26. AUTOCLAVAREA:
Metoda presupune expunerea materialelor la contactul cu apa sub presiune(
caldura umeda) fiind considerata cea mai fiabila metoda de sterilizare.

Se sterilizeaza astfel : instrumentarul chirugical, materialul moale( 3

atm,134 grade celsius, 10-30 min), a cauciucului( 2 atm, 121 grade celsius, 30
min), decontaminarea deseurilor, sterilizarea mediilor de laborator, a
perfuzabilelor.

- Distruge microorganismele prin coagulare ireversibila, denaturarea

enzimelor, si a proteinelor structurale.Se inactiveaza toti fungii,
bacteriile,virusurile precum si sporii la o autoclavare corecta.
Pentru a inactiva prionii trebuie respectati timpii de sterilizare, cu dublarea
perioadei.

Timpii sunt:

- faza de pretratament; si preincalzire;

- faza de sterilizare;
- faza de posttratament .
Verificarea sterilizarii se face prin:

1. Pentru fiecare ciclu:

- inregistrarea permanenta a parametrilor fizici;
- virarea numai peste o anumita temperatura a culorii benzilor indicatoare
adezive, a hartiilor de impachetat speciale, a indicatorilor plasati in
pachete.
2. Zilnic:
- fiola de Stearotermophylus este supusa sterilizarii, apoi insamantata pe un
mediu adecvat, continand un indicator ce isi schimba culoarea in cazul unei
activitati metabolice.
- Verificarea penetrarii aburului prin testul Bowie and Dick
3.Trimestrial:

- diagrama temperatura/presiune;

- testul Bowie and Dick;

- Controlul umiditatii textilelor.

Se eticheteaza pachetele cu data, ora, sterilizatorul si persoana ce a afectuat

operatiunea si se inreghistreaza in registru.Persistenta sterilizarii e de 24 h in
caz de casolete cutii, 1 luna materiale ambalate in hartie speciala si 2 luni
materiale ambalate in pungi de plastic.

27.Sterilizarea prin metode chimice

A. Sterilizarea chimica prin imersie in lichide sterilizante cuprinde 3 etape:
- decontaminarea urmata de curatare;
- sterilizarea prin imersie;
- clatirea cu apa sterila
Este practicata in sterilizarea endoscoapelor, fibroscoapelor, instrumentarului
din materiale compozite, termosensibile. Solutia chimica nu se va utiliza mai
mult de 24 h in aparate cu ultrasunete. Nr maxim de cicluri-40.

B. Sterilizarea cu oxid de etilena

Se aplica pt obiecte sau echipamente sensibile, materiale plastice, compozite,
fragile. Acesta este un gaz inflamabil iar la concentratii de peste 3% e toxic.
Poate determina alergii, iritatii ale mucoaselor respiratorii, depresie SNC,
colaps cardiocirculator, stenoze traheale. Un ciclu dureaza 4-8 h cu faza de
sterilizare 180 min la 37 grade sau 2 - 4 h cu faza de sterilizare 60 min la 55
grade si presiune subatmosferica.

C. Sterilizarea cu formaldehida la temperaturi joase

Un ciclu dureaza 3 – 5 h cu faza de sterilizare de 10 min la 73 grade celsius sau
80 grade celsius si presiune subatmosferica. Dezavantaj: este o metod cu
potential mutagen si carcinogen al formaldehidei.

D. Sterilizarea cu acid peracetic:

Acesta este un agent oxidant puternic ce actioneaza si in prezenta
impuritatilor.Dupa introducerea in incinta are loc dilutia cu apa distilata a
acidului peracetic pana la concetratia de 0,2 % si temp de 50 grade.

E. Sterilizarea cu peroxid de hidrogen:

Este un agent ft puternic oxidant, utilizat la concentratii de 35%-90%. Avantaj-
timp scurt al ciclului de sterilizare, 25-30 minute.

Se parcurg urmatoarele etape:

- vacuumare;
- introducere peroxid de hidrogen 6mg/dl si vaporizarea acestuia;
- obtinerea starii de plasma
- sterilizarea prin actiunea radicalilor liberi;
- eliminarea excesului de gaz si introducerea aerului pana la presiunea
atmosferica
Ciclul are 45 min, 34-77 grade celsius.

28.Recoltare probe in infectiile respiratorii

a.Prelevare exudat nazal.

Se executa prelevare in caz de difterie, angine, portaj nazal de germeni- se

sterg pe rand vestibulele nazale cu ajutorul unui tampon steril de unica
folosinta.Pacientul se pozitioneaza cu capul in extensie si se introduce
tamponul pana atinge peretele post. Dupa care se roteste usor, manevra
putand sa se repede in vederea cresterii materialului recoltat.Apoi tamponul se
introduce in tubul protector si se trimite la laborator in maxim 2 h.

b. Prelevare secretie otica

Se realizeaza cu tamponul steril, de unica folosinta.Pacientul este rugat sa

stea cu capul usor aplecat in lateral, se tractioneaza de lobul urechii anterior si
in jos apoi se introduce tamponul in conductul auditiv si se roteste usor.Se
retrage cu grija apoi se introduce in tubul protector si se trimite la laborator in
maxim 2h.

c.Prelevare exudat nazal

Se realizeaza dimineata inainte de toaleta cavitatii bucale si a alimentatiei

sau dupa 3-4 h.Pacientul cu capul in extensie va deschide cavitatea bucala la
maxim si va zice vocala A. Cu o spatula sterila se deprima fata dorsala a limbii.
Tamponul se introduce fara a atinge limba si palatul, apoi cu o miscare circulara
se sterge peretele posterior al faringelui, amigdalele.Se retrage tamponul si se
introduce in tubul protector urmand a fi trimis in maxim 2 h la laborator.

d. Recoltare sputa:

Metoda indirecta la pacientii neintubati, cooperanti: dimineata dupa o

clatire abundenta a cavitatii bucale cu ser fiziologic si o toaleta a cavitatii bucale
bolnavul este invitat sa tuseasca intr-un recipient steril de 2 mil in infectiile
acute sau intreaga sputa colectata pe 1-2 h in caz de tusitori cronici.Sputa se
poate recolta si prin metode directe: bronhoscopie sau punctie traheala. La
copii se face spalatura gastrica.Proba se trimite in maxim 1h la laborator.

e. Prelevare aspirat bronsic:

- prin aspiratie traheala inferioara la cei intubati. Se efectueaza prin intermediul
unei sonde sterile introduse in tubul de intubatie.Dupa aspiratie sonda se
introduce intr-un balon de cultura cu bulion apoi se trimite la laborator.

- alta tehnica este cea prin prelevare bronhoscopica in special pt pacientul de

pe ATI.

Se aspira canalul bronhoscopuluicu perie protejata in sistem de canule

telescopate cu dop distal de polietilenglicol.Pacientul este asezat la 45 grade
decubit dorsal sau lateral. Bronhoscopul este directionat catre leziune inserat si
culisat in canalul intern pana forteaza dopul de polietilenglicol.Sub control
vizual, peria este scoasa si introdusa in exudatul leziunii apoi retrasa prin
canalul intern.Peria este separata aseptic, plasata in flacon de 1 ml solutie
Ringer si trimisa la laborator in max 2h.
29.Recoltare probe in infectiile sanguine

A. Sangele
Este recoltat in vedereaexaminarii imunologice, biochimice, hematologice
sau bacteriologice.Hemocultura se recolteaza in caz de aparitie de novo a unui
frison sau a febrei peste 38.5 grade.Se evita efectuarea hemoculturii din
catetere venoase preexistente si inainte de trat antibiotic. Volumul optim este
de 20 ml la adulti si 3-5 ml la copii. Recomandat este efectuarea a trei
hemoculturi in decurs de 24h.

Punctia venoasa se efectueaza la plica cotului sau la nivel jugular pt nou

nascuti.

Dupa ce se aseptizeaza cu betadina si alcool personalul medical cu manusi

sterile va pune garoul, va imobiliza vena cu aratatorul mainii stangi si cu
dreapta va punctiona axul venei sub unghi de 30 grade, acul fiind cu bizoul in
sus. La retragerea pistonului sangele va curge in seringa. Ulterior se
indeparteaza garoul si se retrage acul din vena. Se va recomanda pacientului
exercitare de presiune constanta cu un tampon steril la locul punctionarii.

Sangele este repartizat apoi in flacoane de hemocultura pt germeni

anaerobi, aerobi, eventual fungi, agitand usor pt a se amesteca cu
mediul.Flacoanele sunt trimise la laborator in maxim 1 h.

In febra tifoida se recolteaza 5-10 ml in prima saptamana si apoi 25-30

ml.Mediul de cultura este bulion simplu sau bulion cu bila de bou.

B.Insertia intravenoasa a cateterului, rezecata cu foarfecele steril apoi depusa

intr-un recipient steril si trimisa la laborator.
30. Recoltare probe biologice in caz de infectii urinare, genitale si
tegumentare

III. Infectii urinare

a. Recoltare urina pt urocultura ( in infectiile urinare sup/inf) se realizeaza din

jetul mijlociu de urina in cazul pacientilor necateterizati ,intr-un recipient steril
cu gatul larg, identic la femei/barbati, dupa o toaleta locala a organelor genitale
cu apa si sapun. Se prefera recoltarea urinii de dimineata sau dupa 4 h de la
mictiunea anterioara.

- La pacientii cu cateterizare anterioara prelungita , recoltarea se efectueaza

dupa decontaminarea capatului distal al cateterului cu alcool 70%. Se
recolteaza 5 ml urinacu o seringa sterila si se trece apoi in urocultor.

- Punctia suprapubiana transcutana este necesara in cazuri atent selectionate

pt a identifica bacteriile anaerobe sau la copii.Probele trebuie prelucrate si
trimise in 2h la laborator. In cazul in care nu se pot trimite se vor tine la 4 grade
celsius .

IV. Infectii genitale

a. Recoltare secretie uretrala

- la femei,dimineata inainte de urinare sau la o ora de la ultima
mictiune.Dupa asezare in pozitie ginecologica se efectueaza toaleta
organelor genitale cu apa si sapun insa fara stergere. Se indeparteaza
exudatul din orificiul uretral apoi cu un tampon steril se recolteaza
secretia de la nivelul meatului prin masajul uretrei prin vagin sau prin
stergerea si introducerea tamponului pe o distanta de 2-4 cm in uretra.
Ulterior se retrage si se introduce in tubul protector si se trimite la
laborator cat de repede se poate.
- La barbati, medicul dimineata inainte de urinare sau la o ora de la ultima
mictiune dupa toaleta externa recolteaza scurgerea uretrala spontana
sau introduce tamponul steril in uretra 1-2 cm. Se retrage tamponul si se
introduce in tubul protector fiind trimis cat de rapid la laborator.
 b. Recoltare secretie vaginala
Cu o seara inainte se efectueeaza toaleta genitala apoi dimineata ginecologul
recolteaza secretia din fundul de sac vaginal posterior cu 1-2 tampoane si le
trimite la laborator.

c. Recoltare secretie endocervicala

Dupa viziualizarea colului si indepartarea mucusului de la nivelul colului se
introduce tamponul steril in col si se roteste 10 sec , se retrage, se introduce in
tubul protector si se trimite la laborator.

V. Infectii tegumentare

a. Se pot recolta din colectii purulente inchise (abcese, flegmoane, furuncule,

hidrosadenite)- se recolteaza de catre chirurg la deschiderea colectiei sau prin
punctie cu ac steril in profunzime dupa o prealabila antisepsie a tegumentelor.
Produsul este trimis in sistem steril la laborator

b. din colectii purulente inchise, fistulizate: tegumentul intact se antiseptizeaza

cu betadina apoi exudatul de la suprafata se sterge cu SF. Se introduce
tamponul steril pe traiectul fistulei ,se roteste energic dupa care se extrage si
se trimite la laborator

c. din sercretii de plaga ( ulcere arsuri) dupa ce se curata cu Ser fiziologic se

invarte vf tamponului 5 secunde pe o arie de 1 cm patrat dupa care se extrage
si se trimite la laborator.
31.Recoltarea probelor biologice si a alimentelor in infectii digestive
Se recolteaza materiile fecale in vederea efectuarii examenului coproparazitologic sau
coproculturii.Pacientul va defeca spontan intr-un recipient sterilizzat prin
fierbere,oparire sau autoclavare,fara sa contamineze continutul cu urina.Nu se vor folosi
solutii dezinfectante si apoi se preleveaza cu ajutorul unei lingurite sterile fragmente din
portiuni diferite ale scaunului sau din zonele potential patologice,in volum de minim
3cm2.Fragmentele recoltate se suspensioneaza in mediul de transport din coprorecoltor
si se trimite imediat la laborator.

Pentru depistarea portajului de bacterii patogene (Salmonella spp,vibrionul holeric) se

recolteaza si al 2lea si al 3 lea scaun dupa administrarea unui purgativ cu prelevarea
partii lichide ce contine flora intestinului subtire.

La pacientii cu sindrom dizenteriform recoltarea se face cu ajutorul unui tampon steril

ce se introduce in orificiul anal sub control rectoscopic si se sterge mucoasa.

Materiile fecale din sigmoid pot fi recoltate cu ajutorul unei sonde Nelaton
sterile,introduce 15-20 cm la adulti si aprox 10 cm la copii.Cu ajutorul unei seringi
sterile de 10 ml se aspira continutul si se decanteaza intr-un coprorecoltor cu mediu de
transport.

Examenul coproparazitologic seamana cu examenul de coprocultura doar ca nu necesita

recipient sterilizate.Prelevatele care nu se insamanteaza pe medii de izolare intr-un
interval de 2h ,trebuie supuse unui process de conservare.:prin refrigerare la +4 grade
maxim 24h sau utilizarea de medii special de transport,cum ar fi mediul Stuart sau
mediul Cary-Blair ce asigura o buna conservare la temperature mediului pana la 7 zile.

Probele de aspirat gastric a jeun (pt depistarea bacililor M.tuberculosis mai ales la
copii si sugari) sau cele de voma trebuie neutralizate cu solutie de bicarbonate de Na
10% in prezenta unui indicator de ph.Ca recipiente se folosesc placi Petri sterile.

Selectarea alimentelor pentru examinare se face in functie de perioada de incubatie

(doar alimentele consumate in ultimele 72 h)

Din alimentele lichide se recolteaza aseptic 200 ml ,iar din cele solide 150-200 mg,in
recipiente sterile ,ce vor fi sigilate,etichetate si transportate la laborator.

Eticheta trebuie sa contina:

-denumirea alimentului,unitatii

-data recoltarii

-numarul lotului de productie

-nr procesului verbal de recoltare

Astfel :

-laptele-un ambalaj ca atare sau daca > 1 kg se ridica o proba de 150-500 ml

-preparatele din carne-se taie aseptic 150-200 mg din diferite portiuni sau se recolteaza
un ambalaj intreg

-conservele casnice-un ambalaj nedesfacut din acelasi lot

-resturile alimentare consumate-se aduna cu spatula sterile cat mai mult

-toate acestea vor fi tinute la frigider,la 4 grade Celsius si trimise in geanta izoterma la
laborator.

-alimentele congelate –se preleva un ambalaj intreg sau se foreaza cu instrumente sterile
astfel incat sa existe probe si la suprafata si din profunzime.

Toate probele trebuie sa ajunga in maxim 6 h la laborator.

32.Recoltarea probelor de mediu-apa,microaeroflora,suprafete,tegumentele
personalului medical.
Recoltarea apei-din instalatii central de apa-se flambeaza robinetul,se deschide complet
si se lasa sa curga apa 5-10 minute apoi se regleaza debitul astfel incat sa existe o
coloana de apa continua cu diametrul de maxim 1 cm,se scoate dopul de la flaconul steril
si se imple pana la 2 cm sub dop.Ulterior se inchide recipientul.O proba contine 1-5 l apa.

Din rezervoare si bazine-dupa scoaterea dopului,flaconul steril se introduce in

rezervor/bazin,se umple pana la 2 cm sub dop si se inchide.

-din fantani,izvoare-proba se recolteaza direct din fantana sau prin turnarea din galeata

Daca apa este clorinata,inainte de sterilizarea flaconului se introduce 10 mg de tiosulfat

de sodium pentru fiecare 500 ml de apa analizat.

Etichetarea va contine in mod obligatoriu:denumirea punctului de recoltare,data/ora

recoltarii si numarul probei.

Transportul spre laborator se face in lazi izoterme,in maxim 2h( 6 h daca se asigura o
temperatura de +4 grade Celsius.)

b.Recoltarea microaeroflorei

-in mediul nosocomial,in incaperi cu risc mare de infectie pentru pacientii asistati-Sali
operatorii,de nastere,compartimente de ATI,saloane de neonatologie.Se poate realiza
prin:

-metoda sedimentarii Koch-in fiecare incapere se expun 2 seturi de cutii Petri,fiecare set
cuprinzand o placa cu geloza-sange si una cu geloza nutritiva.Primul set se pozitioneaza
in mijlocul incaperii,iar celalalt intr-un colt pe o etajiera/noptiera.Se ridica capacele
cutiilor Petri ,se aseaza cu deschiderea in jos si se lasa 10-15 minute,in functie de
incarcatura microbiana banuita in aer.Dupa expirarea intervalului se inchid si se
transporta imediat la laborator.

-metoda prin aspirare-recoltarea se realizeaza cu ajutorul unor aparate asa cum este
analizatorul M.A.Q.S..Acest aparat presupune atasarea placilor Petri cu un mediu de
cultura intr-un adaptor special,aerul este aspirat cu o viteza de 0,5-2 l/s fiind analizat un
volum cuprins intre 1-999 litri.Ulterior dupa incubare se Numara coloniile iar nr de
germeni se calculeaza dupa o formula matematica.

C.Controlul microbiologic al suprafetelor si materialului moale-se practica pentru

mese,noptiere,tabliile paturilor,peretii de faianta,lenjerie.

Daca suprafetele au fost decontaminate anterior-se vor stropi inainte de recoltare cu o

solutie N/10 tiosulfat de sodium pentru neutralizarea derivatilor clorulati.Cu un tampon
steril umezit in apa peptonata 1% se sterge o suprafata delimitate de un cadru metallic
patrat ,sterilizat anterior cu latura de 10cm.Se trece tamponul atat orizontal ,cat si
vertical cu rotire concomitenta ,apoi se introduce in tubul protector,se eticheteaza si se
trimite la laborator in maxim 2h.

Nu se admite nicio colonie de stafilococ coagulazo-pozitiv,E.Coli enteropatogen sau

Proteus spp/cm2

d.Controlul tegumentelor personalului medical

-sunt vizate cel mai frecvent mainile

-cu un tampon steril umezit in apa peptonata 1% se sterge suprafata palmara a mainii
drepte,inclusive degetele,insistand asupra spatiilor interdigitale sau periunghiale.

-limita admisa este de 40 germeni/mana fara identificarea stafilococului coagulazo-

pozitiv,E.Coli enteropatogen sau Proteus spp.
33.Indicatori ce masoara morbiditatea
1.Rata de incidenta-masoara frecventa cu care apar cazurile noi dintr-o anumita boala
,intr-o anumita populatie si intr-un anumit interval de timp.Se utilizeaza frecvent pentru
bolile acute sub diferite forme:

𝑛𝑟.𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑛𝑜𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑜𝑎𝑙𝑎 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑢𝑡𝑒 𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙 𝑎𝑛

Incidenta anuala= x10𝑛
𝑛𝑟 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑐𝑢 𝑟𝑖𝑠𝑐

𝑛𝑟.𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑛𝑜𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑜𝑎𝑙𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑖𝑎𝑡𝑎

Incidenta cumulativa= x 10
𝑛𝑟 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑓𝑎𝑟𝑎 𝑏𝑜𝑎𝑙𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑐𝑢 𝑟𝑖𝑠𝑐 𝑙𝑎 𝑖𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖
la n

𝑛𝑟 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑛𝑜𝑖 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎𝑐𝑡𝑖𝑖 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑒𝑝𝑠

Incidenta de atac= x 10 la n
𝑛𝑟.𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑐𝑢 𝑟𝑖𝑠𝑐

Acest indice este utilizat in cazul expunerii populatiei la un risc,pe o perioada limitata de
timp (in epidemie) sau in boli cu incubatie scurta(toxiinfectii alimentare).

Prevalenta bolii-reprezinta nr total de cazuri (noi si vechi) existente intr-o anumita

populatie ,la un moment dat(prevalenta de moment) sau intr-o anumita perioada de
timp (prevalenta de perioada).Este utilizata fervent pentru bolile cornice si se calculeaza
astfel

𝑛𝑟 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖(𝑛𝑜𝑖+𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖)𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡

Prevalenta de moment=𝑛𝑟 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑖𝑛𝑎𝑡𝑒 𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡 x 10 la n

𝑛𝑟 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 (𝑛𝑜𝑖+𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖)𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎

Prevalenta de perioada=𝑛𝑟 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑖𝑛𝑎𝑡𝑒 𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 x 10 la n

Morbiditatea spitalizata-studiaza frecventa bolii in randul pacientilor internati.Se

calculeaza astfel:
𝑛𝑟 𝑏𝑜𝑙𝑛𝑎𝑣𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑜𝑎𝑙𝑎 𝑋
=𝑛𝑟 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑛𝑎𝑡𝑒 x100

𝑛𝑟.𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑠𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑏𝑜𝑎𝑙𝑎 𝑋

Sau = 𝑛𝑟 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑠𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 x 100
34.Indicatori socio-demografici
𝑛𝑟 𝑛𝑜𝑢−𝑛𝑎𝑠𝑐𝑢𝑡𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛
1.Rata bruta de natalitate= x 1.000
𝑛𝑟 𝑑𝑒 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑙𝑎 1 𝑖𝑢𝑙𝑖𝑒

2.Speranta de viata la nastere-nr mediu de ani pe care o persoana spera sa-I traiasca
in functie de pattern-ul mortalitatii pe grupe de varsta al populatiei din care provine
persoana

3.Rata de crestere demografica-(nr de nou-nascuti vii-nr. de decese) + nr. de imigranti

4.Sporul natural al populatiei =( nr.de nou-nascuti vii-nr de decese inregistrate intr-

un an)/(Nr de locuitori la 1 iulie ) x 1000
𝑛𝑟 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑖𝑛𝑟𝑒𝑔𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛
5.Rata bruta de mortalitate= x 1000
𝑛𝑟 𝑑𝑒 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑙𝑎 1 𝑖𝑢𝑙𝑖𝑒

𝑛𝑟 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑢𝑧𝑎 𝑋 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛

6.Rata de mortalitate de cauza X= x 100.000
𝑛𝑟 𝑑𝑒 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎 1 𝑖𝑢𝑙𝑖𝑒

𝑛𝑟 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑙𝑎 𝑐𝑜𝑝𝑖𝑖 𝑠𝑢𝑏 1 𝑎𝑛 𝑖𝑛𝑟𝑒𝑔𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛

7.Indicele de mortalitate infantila= x 1000
𝑛𝑟 𝑛𝑜𝑢−𝑛𝑎𝑠𝑐𝑢𝑡𝑖 𝑣𝑖𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎𝑠𝑖 𝑎𝑛

La fel se pot calcula si alti indici de mortalitate-indicele de mortalitate l nou-

nascuti,mortalitatea neonatala (a sugarilor din primele 28 de zile) sau postneonatala
(cei cu varste > 1 luna si < 12 luni),rata de mortalitate maternal
𝑛𝑟 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑑𝑒 𝑏𝑜𝑎𝑙𝑎 𝑋 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟−𝑜 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎
8.Rata de fatalitate𝑛𝑟 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑜𝑎𝑙𝑎 𝑋 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎x100

9.Letalistica-ponderea deceselor grupate dupa un crieriu (varsta,sex,cauza de deces)

din nr total de decese

10.Anii potentiali de viata pierduti prin decese premature-nr de ani pe care un

individ decedat inainte de varsta de X ani nu i-a trait.

Pot exista si indicatori legati de activitatea medicala.Dintre cei mai folositi sunt:
𝑛𝑟 𝑑𝑒 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑠𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒
Durata medie de spitalizare=𝑛𝑟 𝑏𝑜𝑙𝑛𝑛𝑎𝑣𝑖 𝑒𝑥𝑡𝑒𝑟𝑛𝑎𝑡𝑖+𝑎𝑓𝑙𝑎𝑡𝑖 𝑖𝑛 𝑠𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑙𝑎 31.12

𝑛𝑟 𝑑𝑒 𝑏𝑜𝑙𝑛𝑎𝑣𝑖 𝑎𝑓𝑙𝑎𝑡𝑖+𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑡𝑖
Rulajul bolnavilor pe pat de spital=𝑛𝑟 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑑𝑒 𝑝𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙

𝑛𝑟 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑝𝑎𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑖 𝑠𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑖

Mortalitatea spitaliceasca= x 100
𝑛𝑟 𝑑𝑒 𝑏𝑜𝑙𝑛𝑎𝑣𝑖 𝑒𝑥𝑡𝑒𝑟𝑛𝑎𝑡𝑖

35.Studii epidemiologice descriptive

1.Descriptive –descriu distributia unei boli,oferind informatii despre persoanele
afectate de patologia studiata (caract prin varsta,sex,rasa,nivel educational,ocupatie,stil
de viata-consumul anumitor alimente,etc),despre locul de aparitie (distributia
geografica,medii sociale urban/rural,variatiile dintre tari),precum si unele caracteristici
temporale (sezonalitatea,ritmicitatea bolii,comparatia incidentei actuale cu cea din alta
perioada de timp).Toate aceste date concura la elaborarea unor ipoteze epidemiologice
ce urmeaza a fi validate sau infirmate cu ajutorul altor tipuri de studii.In aceasta
categorie se incadreaza:

1.Studii individuale-raportarea de caz(descrierea unui caz clinic mai particular)

-seria de cazuri (descrierea caracteristicilor bolii la un nr mai mare de cazuri

similar,aparute intr-o perioada scurta de timp)Seria de cazuri e utila in identificarea
unei boli emergente sau a debutului unei epidemii.

2.Studii populationale

-corelationale(ecologice) –compara frecventa unei boli in grupuri populationale

diferite in aceeasi perioada de timp sau in aceeasi populatie,surprinsa in momente
temporale diferite.Sunt studii rapide,usor de realizat ,cu costuri reduse,dar nu pot corela
factorii de risc cu aparitia bolii la nivel individual,nu pot stabili succesiunea temporala
intre boala si expunere ,iar exactitatea datelor este variabila in functie de sursa.

-transversale-pot fi descriptive sau observationale.Ele surprind situatia la un moment

dat (prevalenta de moment) sau intr-un interval de timp (prevalenta de perioada) intr-o
populatie bine stabilita.Masoara concomitant expunerea si boala ,pot fi prima etapa in
investigarea unei izbucniri epidemic de cauza necunoscuta,conturand o posibila asociere
cu un factor de risc.Astfel sstau la baza unui viitor prospective sau sunt utile in definirea
esantioanelor unui studio caz-control,pot fi realizate rapid si cu costuri minime,dar nu
determina relatiile temporale dintre factorul de risc si boala,pot examina legatura cu o
singura boala,iar prevalenta poate fi viciata prin excluderea cazurilor decedate sau
vindicate rapid.

Sub 38-39-40 Supravegherea,Preventia,Dispensarizarea

Supravegherea epidemiologica-e sistemul de culegere sistematica,analiza,interpretare si
difuzare a datelor referitoare la starea de sanatate/boala dintr-o situatie populatie,in vederea de
prevenire.

Analiza datelor culese prin supraveghere epidemiologica serveste la:

-cunoasterea modului de manifestare a bolii cu decelarea modificarilor aparute

-recunoasterea legaturii epidemiologice dintre cazuri

-eficientizarea masurilor de control si preventie

-stabilirea politicii in domeniul sanatatii publice

-obtinerea de date suplimentare necesare caracterizarii si intelegerii fenomenelor de

morbiditate.

Sistemul de supraveghere are urmatoarele etape:

1. Selectarea populatiei si a evenimentului prin definirea cazului-incepe cu stabilirea

definitiei de caz cat mai clar,complet,exact;exista defintii pt cazurileconfirmate de
boala si cele suspecte
2. Alegerea metodei de supraveghere adecvata obiectivelor propuse-supraveghere
pasiva,activa sau bazata pe sistemul santinela prin preluarea datelor de la personal
medical special desemnat.
3. Colectarea sistemica a datelor-de calitatea raportarii depinde stabilirea cu exactitate a
incidentei bolii supreavegheate-culegerea de date de morbiditate,mortalitate,de
laborator,izbucniri epidemiologice,date dermografice,date furnizate de presa audio-
video etc.
4. Centralizarea datelor colectate-beneficiaza de aplicatile software,facilitand
interpretarea statisticii si ilustrarea tabelara.Implementarea unui sistem national online
conduce la reducerea intarzierilor raportate si utilizarea eficienta a timpyului de lucru.
5. Analiza si interpretarea datelor-consta in analiza datelor obtinute in functie de criteriul
temporal,al localizarilor cazurilor si persoanelor afectate.
6. Diseminarea rezultatelor prin raportare spre forurile superioare si comunicare catre
propriul personal-se refera atat la personalul medical ce a furnizat datele cat si la
responsabilii decizionali.
7. Evaluarea sistemului de supraveghere-simplu,sensibil,flexibilcu valoare predictiva
pozitiva.
Supreavegherea traditionala se bazeaza pe raportarea cazurilor certe.Sitemele moderne de
supraveghere/control au inceput sa apeleze la metode specifice epidemiologiei
moleculere,markeri moleculari utilizati pentru fragmentarea genomului sau proteomului si
pot fi prezentati de fragmente de restrictie produse prin gelelectroforeza in camp
pulsatil(PFGE) sau analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restrictie(RFLP).

PulseNet-retea de supraveghere extinsa in canda europa america latina,asia,inclusiv china

axata pe germenii transmisi pe cale alimentara.
 40 Preventia-totalitatea actiunilor medicale ,economice,sociale,politice interprinse
pentru pastrarea si promovarea starii de sanatate.

1 Profilaxia primordiala-rol de a combate aparitia si consolidarea unor obiceiuri

sociale,culturale,economice ce cresc riscurile de imbolnavire in populatie.Include ameliorarea
conditilor de locuit,de igiena,asugurarea apei potabile,combaterea fumatului.etcv

2 Profilaxia primara identifica si controleaza factorii de risc in vedere preventiei aparitiei bolii
la nivel individual sau populational.Cuprinde masuri pentru mentinerea unei greutati
optime,combaterea sedentarisumului,imunizarea populatiei pt unele boli transmisibile.ea se
realizeaza prin programe de protectie a persoanelor cu risc,sau programe populationale.

3.Profilaxia secundara –curpinde masuri de depistare precoce si corectare a dezechilibrelor

reversibile aparute inainte ca boala sa se manifeste clinic.

4.Profilaxia tertiara constituita din activitati medicale prin care se previn sau se reduc
complicatiile bolii.Face parte din terapia patologiei cronice si include masuri de reducere a
suferintelor,leziunilor,infirmitatilor,precum si adaptarea pacientului la o noua stare.

In functie de patologii distingem:

-preventia bolilor transmisibile—gripa,tuse convulsiva rabiei,hep a,b,poliomielitei,rabiei.etc

-preventia bolilor netransmisibile-b. Cardio-vasc,gigestive,oncologice etc

In fucntie de gradul de specificitate distingem

Preventia generala-repectarea igienei personale,educatie sanitara,masuri de

decontaminare/dezinsectie/deratizare

preventia specifica-imunizare specifica activa si sau pasiva

Dispensarizarea(supreavegherea medicala)reprezinta activitatea de depistare activa a

persoanelor sau a unui segmen populational cu risc.Exista 3 tipurim de despenserizare.

Dispensarizare de protectie stans legata de profilaxia primara prin care se evita imbolnavirea
persoanelor cu risc

Dispensarizarea pentru reechilibrare asociata cu preventia secundara ce consta in masuri de

ameliorare a conditiilor de viata si munca,eventual farmacologice,a celor depistati cu tulburari
homeostatice

Dispensarizarea reparatorie-recuperatorie adresata bolnavilor,pentru prevenirea complicatiilor

si a evolutiei severe.

Se adapteaza in functie de tipul factorilor de risc,colectivitate,patologie,sub forma de

programe cu o tot mai larga adresabilitate.
Sub 37 Studii epidemiologice experimentale
Ofera un grad mai mare de control asupra conditiilor si subiectilor participanti,cele mai
utilizate sunt trialurile clinice randomizate pentru evaluarea eficientei unor proceduri,masuri
preventive,realizate pe baza participarii voluntare.Pot exista trialuri clinice controlate-
evaluarea eficientei se face prin compararea evolutiei cu un grup martor asemanator si trialuri
clinice necontrolate-eficienta se determina prin compararea starii acelorasi subiecti inainte si
dupa tratament,dar sunt rar folosite pt ca rezultatele obtinute pot avea explicatii alternative.

Etapele unui trial clinic sunt:

1.Formularea ipotezei clinice

2.Stabilirea metodei de lucru(tipul de trial,marimea esantionului,selectarea gr de control)

3.Impartirea subiectilor pe grupuri

4.Administrarea tratamentului si monitorizarea variabilelor

5.Analiza datelor

6.Interpretarea critica a rezultatelor cu precizarea aplicabilitatii clinice ,a validitatii externe,a

posibilelor bias-uri si stabilirea surselor acestora

7.Evaluarea finala a studiului

Pt prevenirea bias-urilor aparute in timpul interventiei si al masurarii variabilelor,cu

compromiterea validitatii interne a trialului,se prefera studiile oarbe.Astef pot fi mono-
oarbe,dublu-orb,triplu-orb.

Erorile posibile in cazul trialurilor clinice pot fi dependente de populatia studiata(erori de

selectie),de tehnica de evaluare(datorate subiectului sau evaluatorului),erori diverse(generate
de cointerventia unui alt factor,de contaminare,non-complianta subiectilor),de validare
externa sau erori statice.

Pe langa trialurile clasice mai exista si

Studiile de teren-includ pers care nu includ patologia investigara dar se presupune ca ar fi

expuse riscului.Grupul protejat vs grupul neprotejat sunt cele ce se compara.

Studiile de interventie populationala-utilizeaza o comunitate in grupul protejat.Se folosesc pt

evaluarea masurilor profilactice in unele boli cu componenta sociala.

Sub 36.Studii ep analitice-caz-control si cohortă

Prescurtari
St.-studii

Fct-functie

Fol-folosesc

Pt—pentru

Probl-probleme

Exp-expunere

Aceste studii infirma sau confirma o ipoteza formulata anterior,rezultatele fiind verificate prin
studii experimentale.In fct de criteriul temporal se subimpart in prospective sau
retrospective,cauta in viitor aparitia bolii,dupa o expunere sau investigheaza trecutul pentru
decelarea cauzei.

STUDIILE CAZ-CONTROL

● Subiectii sunt impartiti in blonavi si sanatosi la initierea studiului si urmariti

retrospectiv pt determinarea expunerii la un ipotetic factor de risc
● Pot fi si prospective cand includ studiuri si cazuri noi aparute
● Erorile sunt minime daca cazurile sunt esantioane randomizate,similare,provenite din
aceiasi populatie si selectia se face dupa aceleasi criterii
● Raportul dintre cazuri si martori e 1:1 dar se pot folosi si 1:1,1:3, etc daca rezultatele
sunt similare probabilitatea ca observatia sa fie reala e mare
● In determinarea expunerii se fol date medicale,interviuri,chestionare
● Masurarea expunerii la factorul de risc se face in mod dihtonic(ex
fumator/nefumator),polihotomic(ex fumator/fumator ocazional,moderat,inrait),sau
continuu(ex consum de nicotina pe o anumita perioada)
● Studiile se realizeaza rapid,costuri minime,practice pt boli rare,dar si in cazul in care
intre expunere si aparitia bolii trece o perioada de timp si nevoile de identificare sunt
urgente si au dificultati in determianarea factorului de risc si boala.( ex st caz-control
asociatia intre depresie si alcoolism)
STUDIILE DE COHORTA

● Esantionul de subiecti sanatosi,expusi factorului de risc suspectat,este urmarit in

timp,din momentul initierii studiului
● Singurele st observationale ce permit estimarea directa a riscului,adica probabilitatea
subiectukui sanatos de a dezvolta boala intr-o perioada de timp
● Se poate examina simultan asocierea factorului de risc ipotetic cu mai multe afectiuni
● Reduc minim erorile,nu sunt aplicabile pt boli rare si pot ridica probl etice prin exp la
factorul de risc
STUDIILE COHORTA RETROSPECTIVE

● Subiectii expusi si neexpusi sunt stabiliti pe baza inregistrarilor precedente si urmariti

in timp pt a detrrmina incidenta actuala a bolii
● Realizate rapid ,costuri minime,depind de exactitatea inregistrarilor medicale deja
existente,astfel concluziile pot fi eronate

GHIDUL HILL

Pt a avea o relatie cauza-efort trebuie indepilinte urmatoarele criterii:

1.PUTEREA ASCOCIERII-asociere puternica si semnificativ statistica dintrem o posibila

cauza si un posibil efect;Stabilirea relatiei de cauzalitate intre boala si factorul ipotetic de risc
se calculeaza cu ajutorul tabelului de contingenta:o incidenta mare a bolii in grupul expusilor
releva asocierea dintre factorul de risc si boala,o incidenta mai mica in grupul expusilor releva
efectul protector
Puterea ascociatiei dintre factorul de risc si boala e cuantificata prin calcularea RISCULUI
RELATIV(RR) SI ODD RATIO(OR):

De obicei OR e mai mare decat OR.Daca OR>1(RR>1) si intreg intervalul de confidenta e >1
,factorul de expunere indeplineste conditiile pt a fi considerat factor de risc,indiferent de tipul
de studiu.

2.Consistenta

3.Relatia temporala corecta

4.Relatia doza-efect

5.Reversibilitatea

6.Plauzabilitatea

7.Specificitatea

8.Analogia

Erori în studiile de analiză a riscului

1.Eroarea de confuzie:se pot confunda variabilele sau pot exista cointerventii de care nu se
tine cont

2.Erori de selecție

3.Rori de migrare

4.Erori de masurare/supraveghere

5.Erori de informare

6.Erori de esantionare

Controlul erorilor se obtine prin :Restrictionarea subiectilorin studiu,utilizarea perechior de

subiecti similari,stratificarea,,standardizarea ratelor brute,specifice,ajustate,asumarea celei
mai rele situatii,sau metode statistice.