Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea din Oradea

Facultatea de Ştiinţe Economice


Specializarea Managementul Organizaţiei

Echipa virtuală
O nouă provocare în domeniul managementul resurselor umane

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Mirela Bucurean

Masterand:
Podraczki Timea
MO, Anul II

Oradea
2011

1
Cuprins

1. Prezentarea echipelor virtuale........................................................................................3


2. Comunicarea şi tehnicile dispoibile...............................................................................4
3. Strategii pentru cresterea eficientei echipelor virtuale...................................................5
4. Conducerea echipei virtuale...........................................................................................6
5. Cultura organizaţională în cadrul echipelor virtuale......................................................7
6. Studiu de caz la firma SC Rogenics SRL.......................................................................8
7. Concluzie........................................................................................................................9
8. Bibliografie...................................................................................................................10

2
1. Prezentarea echipelor virtuale
În contextul economiei de reţea, produs al societăţii bazate pe informaţie şi
cunoaştere, procesele colaborative de munca îşi schimbă natura, transformânduse prin
virtualizare. Astfel, echipele tradiţionale de lucru se transformă în echipe virtuale şi îsi
desfăşoară activitatea de la/la distanţă faţă de sediul organizaţiilor în cadrul aşa numitor
echipe virtuale.
Efectul evoluţiei tehnologice, constrângerile impuse de mediul internaţional de
afaceri, lipsa sau insuficienţa timpului, resurselor financiare sau a resurselor umane, toate
aceste elemente au contribuit l-a apărarea acestui nou tip de echipă.
Echipa virtuală se bazează în mare măsură pe TIC (tehnologia informaţiilor şi
telecomunicaţiilor), care permite membrilor separaţi de geografic şi temporar să ia parte la
munca în colaborare. Dacă simplificăm, putem spune că echipele virtuale există şi îşi
desfăşoară activitatea în deplină concordanţă cu paradigma timp-spaţiu specifică societăţii
informaţionale. Deşi membrii echipei virtuale comunica în mod obişnuit utilizând mijloace
electronice de comunicare, aceştia pot avea şi întâlniri faţă în faţă.
O echipă virtuală poate fi definită ca un grup de lucru care poate avea un caracter
temporar, cu un ridicat grad al diversităţii culturale, dispersat geografic şi care comunică
utilizând mijloace electronice de comunicare.
Aspectul temporar se referă la posibilitatea ca membrii să nu mai fi lucrat niciodată
împreună şi să nu mai lucreze împreună din nou ca un grup. Echipele virtuale au un scop
comun bine determinat ce constă în realizarea unui obiectiv comun. Membrii echipelor se află
în locuri de muncă diferite, care pot fi sau în interiorul sau în exteriorul organizaţii sau unui
stat şi utilizează tehnologia informaţiei.
Noile tehnologii abundă în privinţa posibilităţilor de întâlniri virtuale, organizarea
echipelor de lucru virtuale sau deschiderea unor birouri virtuale. Toate acestea pot fi
oportunităţi de reducere a costurilor, dacă sunt făcute inteligent, fără a afecta calitatea
proiectelor. Pentru multe proiecte, reducerea costurilor de deplasare, salvarea costului de
oportunitate aferent timpului de deplasare pentru întâlnirile fizice, precum şi posibilitatea ca
membrii echipei să lucreze de acasă, reducând semnificativ costurile aferente spaţiilor de
birouri, pot fi soluţii viabile pentru îmbunătăţirea rezultatelor financiare. Nu în ultimul rând,
eliminarea timpului de navetă, mai ales in cazul marilor aglomerări urbane, şi a costurilor
aferente pentru angajaţi, precum şi optimizarea echilibrului între timpul alocat muncii şi vieţii
personale, pot fi factori motivanţi, atât pentru angajaţi, cât şi pentru companie, pentru
adoptarea acestui stil de comunicare şi derulare a unor proiecte.
Echipele virtuale sunt reconfigurate continuu în funcţie de competenţele complexe
necesare pentru îndeplinirea obiectivului urmărit. Fie ca au loc întruniri faţă în faţă sau
folosind alte mijloace de comunicare, se pot folosi strategii cunoscute pentru a dezvolta o
întelegere distribuită şi angajare a membrilor echipei în îndeplinirea obiectivului stabilit.
Ceea ce poate diferi este strategia privind modul în care echipa va urmari atingerea
obiectivelor pe perioadele în care nu au loc întâlniri ale membrilor. Lipsindu-i întâlnirile faţă
în faţă, o echipă virtuală necesită verificări mai frecvente şi mai explicite privind scopul. Pe
de altă parte, tehnologia poate furniza unele avantaje, deoarece oferă multiple modalităţi de
reamintire a scopului membrilor echipei (obiective, sarcini, distributie), ca parte a structurii
zilnice a comunicării lor.
Echipele virtuale oferă flexibilitate, costuri mai mici si îmbunătăţirea utilizării
resurselor necesare pentru a îndeplini sarcinile mereu în schimbare, într-un mediu global,
complex şi dinamic de afaceri.
Echipele virtuale devin din ce în ce mai populari, pe lângă faptul că este limitat
comunicarea formală şi informală, acceptarea shimbării organizaţionale, lidershipul.

3
Specialiştii domeniului spun, că cea mai bună soluţie este combinarea şi modelarea
avantajelor echipei virtual şi clasice, care conduce la o utilizare eficientă a resurselor umane.

Tabelul Nr. 1 Echipa tradiţională şi echipa virtuală

Echipa tradiţională Echipa virtuala

 Echipe cu număr fix de membri  Echipe cu număr variabil de membri


 Toţi membrii echipei sunt atraşi din  Membrii echipei pot include persoane
interiorul organizaţiei din afara organizaţiei
 Membrii echipei sunt dedicaţi 100%  Majoritatea persoanelor sunt membri
echipei în mai multor echipe
 Membrii echipei sunt reuniţi  Membrii echipei sunt distribuiţi
organizational şi geografic organizaţional şi geografic
 Echipele au momente de început şi de  Echipele se constituie şi reconstituie
sfârsit fixate în mod continuu
 Echipele sunt conduse de un singur  Echipele au multiple relaţii de
manager raportare cu diferite părţi ale
organizaţiei la diferite momente de
timp

Avantajele echipelor virtuale


Echipele virtuale permit conectarea “insulelor de cunoastere” în retele de cunoştinţe
distribuite ale comunităţilor profesionale şi susţin creşterea colaborării interfuncţionale şi
inter-departamentale. Un avantaj mare este faptul, că membrii echipei pot lucra oriunde şi
oricând, depăşind restricţiile geo-temporală. Datorită acestuia membrii pot fi recrutaţi datorită
competenţei lor, nu doar datorită zonei în care locuiesc. În timp de criză cel mai mare avantaj
este reducerea şi uneori chiar eliminarea cheltuielilor pentru călătorii, chirii, parcări şi
închirierea sau cumpărarea de clădiri.

Dezavantajul echipelor virtuale


Dezavantajul cel mai mare a echipelor virtule este lipsa comunicării personale „faţă în
faţă”, care poate provoca probleme şi neînţelegeri. Prin faptul că efortul depus în cadrul
proiectului nu este observabil, iar discuţiile între colegi nu se pot auzi, se creează un complex
al invizibilităţii asociat unor riscuri precum neglijarea intereselor celorlalţi şi lipsa anticipării
acţiunilor colegilor de echipă, toate acestea ducând la subminarea încrederii în cadrul echipei.
Pentru o echipă virtuală, sunt necesare două săptămâni în plus pentru ca relaţiile să fie
la acelaşi nivel cu cele dintr-o echipă tradiţională, esenţiale fiind comunicarea video şi prin
voce, cu un impact mult mai bun asupra dezvoltării încrederii. De asemenea, s-a constatat că
folosirea mai multor canale de comunicare contribuie la evitarea neînţelegerilor, cel mai mare
duşman al încrederii fiind identificat sub forma „tăcerii”, a cărei cauză este adesea atribuită în
mod greşit.

2. Comunicarea şi tehnicile dispoibile


Comunicarea între membrii echipei este cel mai critic aspect care trebuie avut în
vedere, multe persoane asociind tehnologia cu stocarea si interschimbarea datelor. Deoarece
se doreşte obţinerea de avantaje de pe urma noilor mijloace tehnologice, persoanele

4
responsabile cu facilitarea comunicării pot contribui în mod hotărâtor la succesul echipelor
virtuale prin stabilirea unor norme clare de utilizare a diferite lor mijloace conversaţionale.
Pe măsura ce tehnologia este folosită ca principal mijloc de comunicare va apărea la
majoritatea membrilor echipei necesitatea de a petrece mai mult timp decât de obicei pentru a
discuta despre calitatea comunicării lor. Managerul echipei poate furniza un anumit feedback,
dar este mai bine dacă participanţii dezvoltă o regulă de furnizare a feedbackului, care să
vizeze stilul de comunicare, frecventă şi claritatea comunicarii.
În cadrul echipelor virtuale pot fi folosite diferite tehnologii de comunicare pentru a
sprijini diverse scopuri şi participanţi. Multe organizaţii folosesc intranetul propriu pentru a
realiza comunicarea în interiorul fiecarei echipe virtuale. De asemenea, este important să fie
coordonată atât comunic area dintre echipe, cât si comunicarea dintre organizaţie şi ceilalţi
participanţi, cum ar fi clienţii şi furnizorii, fiind importantă crearea unei strategii de
comunicare integrată care să cuprindă toate aceste aspecte.
În ceea ce priveste tehnologiile intranet folosite în cadrul organizaţiilor nu există încă
metodologii standardizate, majoritatea reţelelor intranet folosind o serie de aplicaţii,
incluzând: pagini HTML, care pot include text, grafica si multimedia , utile pentru membrii
organizaţiei; teleconferinţe, pentru a oferi suportul pentru discuţii interactive; poşta
electronică. Termenii conferintă virtuală, grup virtual sau grup online fac apel la mai multe
tehnologii, reflectând activitati în timp real, precum video-conferinţele sau audio -
conferinţele, în care oamenii se afla în diferite locuri participând în acelasi timp.
Soluţiile tehnologice sunt diverse şi vor trebui adaptate tipului de proiect şi
particularităţilor afacerii companiei. Iată câteva soluţii:
- Pentru a economisii cheltuielile, telefonul poate fi înlocuit cu reţelele de comunicare
virtuale, cum ar fi Skype-ul sau Messenger-ul, care au opţiuni atât pentru folosirea lor
gratuită cât şi oferte pentru abonamente cu plată.
- Comunicarea prin email este extrem de rapidă însă datorită faptului că lipseşte limbajul
trupului, poate rezulta neînţelegeri. Această opţiune poate fi foarte folositor, mai ales cu
ajutorul unui program ca de ex. Microsoft Outlook
- Forumurile de discuţii şi chat-ul sunt alte instrumente care pot îmbunătăţi comunicarea
virtuală şi transparenţa proceselor. Oferirea unor liste de discuţii securizate, interne, va
preveni riscul comunicării nesecurizate şi va încuraja transmiterea de cunoştinţe şi soluţii
tehnice între membrii echipei.
- Videoconferinţele sunt soluţii din ce în ce mai des folosite datorită costurilor reduse şi a
portabilităţii acestora. Opţiunile sunt practic nelimitate, începând de la deja clasicul webcam
folosit cu aplicaţii de mesagerie instantă, până la sisteme profesionale de teleprezenţă, cu
imagini high definition.
- Prin bazele de date partajate se pot stabili paşii proiectului, sarcinile alocate fiecărei
persoane din echipă şi documentaţia realizată de fiecare în parte. Aplicaţiile de acest gen
permit un control al rezultatelor individuale şi portabilitate practic nelimitată.

3. Strategii pentru cresterea eficientei echipelor virtuale

Echipele virtuale produc şi distribuie cunoştinţe pe baza informaţiilor obţinute de la


membrii individuali. Strategiile bazate pe cunoaştere nu trebuie să urmărească colectarea şi
cultivarea informaţiei, ci mai degrabă să creeze un mecanism pentru membrii echipei astfel
încât aceştia să ajungă să -i înţeleagă şi să comunice cu ceilalţi membri.
Scopul este de a găsi modalităţi care ajută la transformarea cunoştinţelor individuale ale
personalului în cunoştinţe organizaţionale. Acest obiectiv necesită proiectarea mediului în
care toate individualităţile simt nevoia şi sunt stimulate să împartă cu ceilalti cunoştinţele lor,
fiind foarte important ca această activitate să nu fie simţită ca o sarcină apăsătoare.

5
Pentru a avea o comunicare eficientă între membrii echipei virtuale trebuie să fie creat
un de mediu comun de cunoaştere pentru grup. Chiar echipele din cadrul aceleiaşi organizaţii
pot avea dificultăţi în desfăşurarea comunicării suficient de profunde pentru a deveni o
problemă, fără a face apel la un context specific. Contextele pot fi create de cursurile de
perfecţionare, de solicitările privind intrările unui proiect sau de evenimente speciale.
Managerii echipelor virtuale pot contribui la creşterea eficienţei echipelor prin acţiuni
care privesc :
- recunoaşterea echipelor şi a importanţei lor;
- încurajarea membrilor să cerceteze probleme importante , inclusiv cele referitoare la
modul în care ei lucrează împreună;
- sprijinirea creării unor aşa numite zone comune (oferind sentimentul că există o
infrastructură unde oamenii lucrează împreună);
- facilitarea coordonării tehnologiei, proceselor de lucru şi a organizării formale;
- recunoaşterea reflectării ca acţiune şi ca munca justificată (a face ca infrastructura
organizaţiei să sprijine procesul de cunoaştere);
- sprijinirea activităţilor care fac reţeaua informală vizibilă.

4. Conducerea echipei virtuale


În vederea implementarii echipelor virtuale la nivelul organizaţiilor tradiţionale şi/sau
virtuale trebuie operate o serie de modificări la nivelurile manageriale, operaţionale şi
informaţionale. Astfel, procesele privind conducerea şi dezvoltarea echipei trebuie să fie
proiectate, definite, testate şi rafinate, iar managerii echipei trebuie să fie antrenaţi pentru
noile strategii de management. Acest nou tip de management virtual este o provocare pentru
liderii din cadrul companiilor, întrucât abilităţile necesare sunt uneori chiar total opuse celor
tradiţionale.
În timp ce echipele aflate în acelaşi loc au parte de un lider care acţionează ca un
moderator, echipele virtuale au nevoie de un manager care oferă indicaţii clar definite şi
îndepărtează orice ambiguitate din procesul realizării proiectului. O coordonare puternic
centralizatăp aduce cele mai bune rezultate în echipele împărţite în diferite părţi geografice.
În timp ce în cadrul unei echipe care lucrează în acelaşi birou, atribuţiile se
intersectează şi nu sunt foarte stricte individual, liderii echipelor virtuale trebuie să determine
clar şi formal rolul şi responsabilitatea fiecăruia, începând cu ei însişi.
De asemenea, membrii echipei trebuie să fie antrenaţi pentru noile modalităţi de lucru
şi cultura organizaţiei trebuie să fie reformată pentru a suporta noi structuri şi procese.
Trebuie să menţionăm că aspectele legate de structura informală a unei organizaţii pot
fi cruciale pentru succesul unei activităţi. În această direcţie, structurile organizaţionale
trebuie să fie modificate pentru a reflecta noua dinamică a echipei, iar regulamentele de
organizare şi funcţionare şi sistemele de recompensare trebuie să fie actualizate pentru a
reflecta noile structuri.
Totodata, se poate vorbi despre un real succes al echipelor virtuale doar în condiţiile
în care este dezvoltată infrastructura informatică a organizaţiei, şi asigurarea trainingului
aferent utilizării acestora.
Încrederea dobândeşte un nou sens în cadrul echipelor virtuale. Când membrii echipei
se întâlnesc în mod regulat în timpul zilei de lucru, îşi dau seama instinctiv care sunt oamenii
în care pot avea încredere şi cei în care nu.
Într-o echipă formată din oameni aflaţi în oraşe sau chiar ţări diferite, încrederea se
stabileşte după două sau trei întâlniri fizice, de aceea un lider trebuie să organizeze astfel de
întâlniri măcar o dată pe an.

6
Controlul
Nu există un raspuns general valabil referitor la ceea ce ar trebui sa se întâmple în
cadrul unui grup virtual. Solutia este ca managerul sa foloseasca informatiile pe care le detine
referitoare la ceea se întâmpla, pentru a reusi astfel sa creasca capacitatea acestuia de a
contribui la atingerea obiectivelor. Controlul semnifică faptul că managerul trebuie să fie
atent la ceea ce se întâmplă în cadrul echipei şi diferă de ceea ce el doreste sau se aşteaptă să
se întâmple. Dinamica energiei membrilor echipei este puternic influenţată de natura
mijloacelor care sunt utilizate, astfel încât este necesară o atenţie deosebită la modul în care
au loc interacţiunile în cadrul diferitelor mijloace.

5. Cultura organizaţională în cadrul echipelor virtuale


Unul din principalele motive pentru care managerii organizează echipele virtuale este
de a uşura realizarea schimbărilor în cadrul organizaţiei lor. Cultura organizatională este cea
ce conduce la schimbări organizatorice reale. Iniţial s-a vorbit despre era informaţiei şi apoi
s-a făcut tranziţia către ceea ce este cunoscut ca era cunoaşterii. Cunoaşterea este considerată
nu numai la fel de importantă ca munca, capitalul şi pamântul, ca factori ai productiei, ci, de
fapt este cea mai importantă resursă pentru noua economie. Succesul organizaţiilor va
depinde de capacitatea acestora de a crea şi folosi cunoştinţe, abilitatea acestora de a învăţa.
Creşterea importanţei cunoaşterii are două implicaţii puternice pentru proiectarea mediilor de
comunicare menite să sprijine echipele organizaţionale, care pot avea un impact puternic
asupra organizaţiilor.
Distribuirea cunoştinţelor prin dialog
În era informaţiei organizaţiile se bazau pe mari cantităţi de cunoştinţe explicite
disponibile prin intermediul unor uriaşe baze de date. Elemente cuantificabile, formule şi
proceduri erau şi încă sunt disponibile fiecărui membru al acestor organizaţii. Spre deosebire
de acestea, organizaţiile bazate pe cunoaştere din ziua de astăzi creează medii în care
cunoaşterea este distribuită prin dialog şi interacţiune.
Este nevoie de tehnologii de comunicaţie care să suporte aceste interacţiuni.
Cunoaşterea tăcită, bazată pe o foarte valoroasă experienţă, la care se adaugă date
cuantificabile, furnizează organizaţiilor bazate pe cunoastere un proces complet de
management al comunicaţiilor şi de luare a deciziilor.
Cunoaşterea şi schimbarea – facilităţi sau coordonate
Pentru ca o instituţie de afaceri sau una nonprofit să devină o organizaţie bazată pe
cunoştinţe trebuie creat un nou mediu, care să stimuleze reţeaua complexă de relaţii şi
interacţiuni interpersonale constituite în parte a unui proces eficient de management al
comunicaţiei şi de luare a deciziei. Oamenilor trebuie să li se permită să aleagă cu cine
trebuie să comunice fără restricţii privind graniţele organizatorice tradiţionale, distanţa şi
timpul. O infrastructură de comunicaţii bazată pe Intranet furnizează avantajul şi flexibilitatea
de a forma şi reformă grupuri şi echipe pe măsură ce solicitările se dezvoltă şi se modifică.
Întregul proces trebuie mai degrabă facilitat decât controlat, prin furnizarea de modalităţi
uşoare pentru membrii echipei de a fi prezentaţi unul altuia.

7
6. Studiu de caz la firma SC Rogenics SRL
Societatea comercială Rogenics Srl este persoană juridică, având forma de organizare:
Societate cu răspundere Limitată. Sediul social se află în Oradea. Capitalul social total la
înfiinţare a fost divizat în 20 părţi repartizat pentru ambele 10 părţi sociale, reprezentând o
participare de 50-50% din capitalul social. Societatea comercială este condusă şi administrată
de aceeaşi persoane. Firma oferă servicii şi produse în domeniul frumuseţii.
Echipa principala este construită din 5 persoane: 2 administratori, 2 asisente manageri,
1 trainer. Echipa virtuală a fost creată datorită separarizării geografice: membrii echipelor
locuiesc în 3 ţâri diferite, dar datorită noilor tehnologii acest aspect poate fi rezolvat fără
costuri suplimentare, economisând astfel foarte mult. Toate cele 5 membrii locuiesc în alt
oraş şi au responsabilităţi mari. Drept urmare, încrederea în cadrul firmei este foarte
important, dar uşurează faptul că membrii se cunosc de la început şi se întâlnesc într-un an de
2-3 ori. Au încredere unul în celălat, deoarece ştiu bine, că fiecare memebru face un efort cu
bună credinţă pentru îndeplinirea oricărui sarcini. Pentru a menţine încrederea sunt propuse
reguli sociale, interacţiuni repetate şi experienţe împărtăşite. Desigur, întâlnirile fata în fata
sunt considerate de neînlocuit atât pentru construirea încrederii cât si pentru recâstigarea ei.
Adminstratorii firmei pun mare accent pe întâlnirile personale. Pentru întâlnirile de „faţă în
faţă” nu este nevoie de un proiect care necesită o rezolvare, poate fi o întâlnire doar de
întărire a spiritului de echipă, de ex. chef se crăciun.
Echipa se bazează în cea mai mare măsură pe TIC, care permite munca comună chiar
şi la distanţa de sute de kilometri. Acest lucru nu afectează deloc activitatea şi este un mare
avantaj că prin TIC pot reduce costurile: se eliminează timpul şi costul navetelor, astfel toată
şumea poate să-şi continue viaţa în mod normal.
Se agreează un „protocol” de comunicare privind timpul de raspuns, confirmarea
primirii materialelor şi sunt stabilite canalele de comunicare.
Se foloseşte cu preponderenţă comunicare audio, conferinţe-audio şi sunt stabilite
clar nivelul de formalizare necesar pentru a asigura buna desfăşurare a unui proiect şi
conformarea cu cerinţele interne sau externe a firmei.
Întotdeauna se oferă explicaţii pentru răspunsurile întârziate pentru a nu crea impresii
greşite asupra tăcerii şi se comunică pe cât posibil în avans peroadele de disponibilitate-
inaccesibilitate.
În cadrul unui proiect este necesar asigurarea transparenţei, trebuie comunicat
progresul şi dificultăţiile, se comunică clar termenele limită şi atribuţiile fiecăruia.
În cadrul comunicării virtuale este foarte important ca să existe un control permanent,
un feedback, pentru evitarea neînţelegerilor. Firme SC Rogenics SRL implică nişte reguli
pentru comunicarea virtuală: în caul în care este vorba de o temă mai importantă sau o parte
mai importantă a unui proiect, dicuţiile se desfăşoară prin audio-conferinţă. Cu acest lucru nu
doar evită eventualele conflicte ce pot apărea de exemplu în cazul poştei electronice, dar
economisşte timp. În cazul în desfăşurării proiectelor, dar şi a folosirii poştei electronice se
implică un sistem feedback: „am primit informaţiile”, „am terminat cu pasul X al proiectului”
etc.
În cea ce priveşte tehnicile disponibile, este esenţial să aibă fiecare membru un
calculator/nootebook cu internet şu cu programele speciale folosite pentru comunicare. Cel
mai folosit reţea de comunicare a firmei este Skype-ul şi mailul. Skype-ul este un mijloc de
comunicare prin care se poate trimite mesaj, se poate ţine atât video-conferinţe, cât şi audio-
conferinţe. Datorită faptului că este gratuit, firma economiseşte mult, evitând folosirea
telefoanelor sau întâlnirii faţă în faţă. Microsoft Outlook-ul este un mare ajutor pentru firmă,
cu ajutoul căreia folosesc mult mai uşor poşta electronică.

8
Un scop bine definit al firmei este transformarea cunoştinţelor individuale în
cunoştinţe organizaţionale. Deşi fiecare memebru are rolul şi munca lui propriu, împărţirea
cunoştinţelor este foarte important pentru a avea succes în domeniu.
Administratorii firmei sunt conducătorii principali al echipei. Datorită lor, echipa este
una bine funcţionabilă. Dezvolatarea echipei şi a membrilor aparte este un scop principal al
lor. Sunt conducători puternici, oferă indicaţii clar definite şi îndepărtează orice ambiguitate
din cadrul comunicării, cea ce este esenţial pentru a funcţiona cu succes. Sinceritatea este
foarte importantă pentru ei. Determin clar rolul şi responsabilitatea fiecăruia, sunt deschişi la
noi idei, sunt foarte dinamici şi pozitivi, lucru care are efect şi asupra angajaţiilor.

7. Concluzie
Echipele virtuale devin în mod rapid mai degraba regulă decât excepţia în cadrul
organizaţiilor moderne . Este momentul ca echipele virtuale să nu mai fie privite ca un caz
special şi să se înceapă dezvoltarea de strategii pentru întâmpinarea noilor provocări pe care
ele le creeaza. Echipele virtuale au nevoie de aceleasi lucruri de care are nevoie orice echipă:
un scop bine definit, o stabilire explicita a rolurilor şi responsabilitatilor, opţiuni de
comunicare care să servească diferitelor ei necesităţi, oportunităţi de învăţare şi schimbare a
direcţiei. Rolul managerului unei echipe virtuale este de a ajuta echipa să înveţe cum să fie o
echipă virtuală şi, mai mult decât orice, să creeze modalităţi de a face ca munca desfăşurată
de echipa virtuală să devină vizibilă pentru fiecare dintre membri.
A învata sa conduci o echipa virtuala înseamna a învata cum sa utilizezi tehnologia, sa
întelegi mai mult despre echipe si procesul de colaborare.
De asemenea, în activitatea de conducere a echipei virtuale trebuie avute în vedere, în
primul rând, aspectele care stimuleaza cresterea eficientei echipei si care vizeaza obiectivele,
rolurile, cultura echipei virtuale, comunicarea, feedback-ul, ritmul, dinamica echipei,
interconectarea, participarea si controlul.
În concluzie, câteva dintre ideile cheie pe care un manager trebuie să le reţină pentru a
fi sigur că echipa virtuală lucrează eficient sunt urmatoarele:
- lucrul în echipa este fundamental social;
- cunoaşterea este integrată în viată echipelor şi trebuie să fie evidenţiată explicit;
- este important să fie create pentru membrii echipei modalităţi de a stabili legături
reciproce;
- cunoaşterea depinde de angajamentul membrilor, oamenii beneficiind de cunoaştere
prin observare şi participare;
- angajamentul este inseparabil de împuternicire

9
Bibliografie

- Prof.dr. Bogdan GHILIC-MICU, lect.dr. Marian STOICA - Noua paradigma


manageriala a echipelor virtuale, Revista Informatica Economica, nr. 4(28)/2003
- Prof.dr. Bogdan GHILIC-MICU, lect.dr. Marian STOICA- Echipa virtuala – forma de
munca colaborativa în economia de retea, Revista Informatica Economica, nr.
3(27)/2003
- http://www.bloombiz.ro/cariere/cum-conduci-o-echipa-virtuala_1480481,Oana
Bucurenciu - Cum conduci o echipa virtuala, 30 August 2010 / 11:18
- http://www.marketwatch.ro/articol/4991/Echipele_virtuale_oportunitate_pe_timp_de_
criza/, Liviu Mihaileanu, Echipele virtuale: oportunitate pe timp de criză, 01 Iulie
2009

10

S-ar putea să vă placă și