O R D I N Nr.

________________
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor şi
programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din locurile de
deţinere aflate în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,

Ministrul Justiției,

În temeiul dispozițiilor art. 89 alin.(8) și a art.165 alin.(5) din Legea nr. 254/2013 privind
executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului
penal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, I nr. 514 din 14 august 2013, cu modificările
și completările ulterioare, și a

art. 187 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea
pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016,

În temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 443 din 29 iunie 2009, cu modificările și completările ulterioare,

Emite următorul

ORDIN

ART. 1
Se aprobă Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor şi programelor
educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din locurile de deţinere aflate în
subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prevăzut în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.

ART. 2
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 3
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului justiţiei nr.
2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de organizare şi
desfăşurare a activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi
asistenţă socială din penitenciare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
 ANEXA

Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor şi programelor educative,

de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din unităţile sistemului penitenciar

Titlul I
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1
(1) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor şi programelor educative,
de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din unităţile sistemului penitenciar, denumit în
continuare regulament, are drept scop stabilirea condiţiilor privind organizarea şi
desfăşurarea demersurilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială derulate
cu persoanele private de libertate din sistemul penitenciar.
(2) Demersurile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială includ totalitatea
activităţilor şi programelor specifice ariilor de intervenţie educaţională, psihologică şi
socială, care presupun diferite grade de structurare şi complexitate, destinate persoanelor
private de libertate aflate în custodia sistemului penitenciar.
(3) În sensul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele
semnificaţii:
a) personalul sectorului reintegrare socială – personalul angajat cu atribuţii în domeniul
educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor private de libertate din
sistemul penitenciar;
b) direcţia de specialitate – structura specializată, constituită la nivelul Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor, care defineşte, coordonează, implementează şi evaluează
direcţiile de acţiune în vederea aplicării unitare a politicilor penale în domeniul educaţiei,
asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor custodiate în sistemul penitenciar;
c) angajamentul – acordul asumat în scris al persoanei condamnate sau internate, rezultat
în urma consimţământului informat al acesteia, privind participarea la activităţile şi
programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială recomandate în Planul
individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică;
d) acordul de participare la program – acceptul deţinutului cu privire la participarea şi
respectarea regulilor unui program;
e) coordonatorul sectorului reintegrare socială – directorul adjunct educaţie şi asistenţă
psihosocială, după caz, şeful serviciului sau biroului educaţie şi asistenţă psihosocială;
f) programul – conţinutul informaţional utilizat de personalul care desfăşoară intervenţii
structurate cu persoanele private de libertate, aflate în custodia sistemului penitenciar;
g) mapa documentară a programului - totalitatea documentelor completate şi utilizate pe
parcursul derulării unui program;
h) proiectul de activitate - conţinuturile informaţionale şi documentele în baza cărora se
desfăşoară intervenţii semistructurate;

2
i) oferta de programe şi activităţi - oferta de programe şi activităţi educative, de asistenţă
psihologică şi asistenţă socială, particularizată la nivel de unitate;
j) persoana privată de libertate - persoana arestată preventiv, internată, condamnată;
k) deţinut - persoană condamnată aflată în executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii
pe viaţă;
l) demersuri de reintegrare socială - totalitatea activităţilor şi programelor educative, de
asistenţă psihologică şi asistenţă socială desfăşurate la nivelul unităţilor penitenciare;
m) sectorul reintegrare socială – serviciul sau biroul educaţie şi serviciul sau biroul asistenţă
psihosocială de la nivelul unităţilor de detenţie;

Art. 2
(1) Demersurile prevăzute la art. 1 alin. (2) se organizează şi se desfăşoară cu respectarea
cerinţelor legate de luarea măsurilor necesare pentru siguranţa penitenciarelor, precum şi
a măsurilor de pază, supraveghere, escortare, menţinere a ordinii şi disciplinei în rândul
persoanelor private de libertate.
(2) La activităţile prevăzute la alin. (1) participă persoanele private de libertate repartizate
în acelaşi regim de executare. Directorul unităţii poate aproba participarea persoanelor
private de libertate repartizate în regimuri de executare diferite, cu respectarea
următoarelor condiţii:
a) au o conduită corespunzătoare;
b) au fost luate măsurile de siguranţă specifice regimului de executare superior ca grad de
severitate, necesare menţinerii ordinii şi disciplinei pe perioada desfăşurării activităţilor.

Art. 3
(1) Organizarea şi desfăşurarea demersurilor prevăzute la art. 1 alin. (2) se realizează cu
respectarea următoarelor principii şi valori:
a) respect faţă de lege;
b) umanism;
c) acces nediscriminatoriu la educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
d) individualizarea intervenţiei;
e) prioritizarea intervenţiei;
f) continuitatea intervenţiei;
g) integritate şi profesionalism;
h) multidisciplinaritate;
i) deschidere către comunitate.
(2) Selecţia persoanelor private de libertate, în vederea includerii în demersurile de
reintegrare socială, se realizează în condiţii nediscriminatorii şi are la bază nevoile
individuale identificate în procesul obiectiv de evaluare multidisciplinară şi prioritizarea
intervenţiei.

3
(3) Activităţile se desfăşoară în scopul asigurării unei adresabilităţi cât mai mari în populaţia
generală şi a unui rulaj semnificativ în rândul tuturor categoriilor de persoane private de
libertate.

Art. 4
(1) Demersurile prevăzute la art. 1 alin. (2) se organizează şi se desfăşoară în funcţie de:
(a) normele naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale;
b) caracteristicile şi nevoile educative, psihologice şi sociale ale persoanelor private de
libertate;
c) momentul traseului execuţional;
d) tipul regimului de executare a pedepselor privative de libertate şi măsurilor educative
privative de libertate;
e) specificul fiecărui loc de deţinere;
f) resursele umane, materiale şi financiare existente.
(2) Normele naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale se
stabilesc prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(3) Resursele umane sunt stabilite în funcţie de standardele de personal pe domenii de
activitate şi categorii de unităţi penitenciare

Art. 5
(1) Demersurile prevăzute la art. 1 alin. (2) se organizează şi se desfăşoară de către
personalul sectorului reintegrare socială, în conformitate cu metodologiile specifice şi
atribuţiile prevăzute în fişele posturilor.
(2) Cu ocazia organizării şi desfăşurării demersurilor specifice, atunci când sunt identificate
situaţii ce pun în pericol integritatea psihosomatică a unor persoane ori siguranţa locurilor
de deţinere, personalul sectorului reintegrare socială informează superiorul ierarhic, în
vederea întreprinderii măsurilor ce se impun.

Titlul II
EDUCAŢIA, ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ
Capitolul I
Activităţile şi programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială
Art. 6
Personalul sectorului reintegrare socială desfăşoară demersuri specifice următoarelor arii de
intervenţie: educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială.

Art. 7
(1) Demersurile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în funcţie de
adresabilitate, sunt:

4
a) cu caracter general, adresându-se tuturor persoanelor private de libertate;
b) cu caracter specific adresându-se anumitor categorii de deţinuţi, ţinând cont de
caracteristicile psihopedagogice, psihocomportamentale, de vârstă, sex şi stare de sănătate.
(2) Demersurile specifice, în funcţie de gradul de structurare şi complexitate, sunt:
a) structurate, având o structură dată şi un conţinut predefinit, cu grad crescut de
complexitate;
b) semistructurate, având o structură predefinită, cu grad mediu de complexitate.

Art. 8
Participarea persoanelor la activităţile şi programele educative, de asistenţă psihologică şi
asistenţă socială se creditează, în funcţie de gradul de structurare şi complexitate, conform
procedurii stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.

Art. 9
Activităţile şi programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială derulate
în locurile de deţinere, în funcţie de relevanţa pentru intervenţia recuperativă, sunt:
obligatorii, opţionale şi facultative.

Art. 10
(1) Programele şi activităţile obligatorii pentru persoanele condamnate sunt demersurile
recomandate în planul individualizat, aduse la cunoştinţă acestora şi asumate prin semnarea
angajamentului de participare.
(2) În situaţia în care, după încheierea unui program sau a unei activităţi organizate pe bază
de proiect, cu caracter obligatoriu pentru deţinut, nu au fost atinse obiectivele stabilite,
specialistul poate consemna în planul individualizat, în mod justificat, recomandarea de
repetare a demersului.

Art. 11
(1) Programele şi activităţile opţionale sunt demersurile care, prin obiectivele stabilite,
răspund nevoilor identificate, persoanele condamnate având posibilitatea de a opta pentru
participarea la cel puţin unul dintre acestea.
(2) Programele şi activităţile prevăzute la alin. (1), după exprimarea opţiunii, se
consemnează ca recomandări în planul individualizat.

Art. 12
(1) Programele şi activităţile facultative sunt acele demersuri cu caracter general, care se
adresează tuturor deţinuţilor, fără a exista obligativitatea participării.

5
(2) Programele şi activităţile facultative nu se consemnează ca recomandări în planul
individualizat.

Art. 13

Demersurile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială sunt incluse în oferta de

programe şi activităţi care este adusă la cunoştinţa persoanelor private de libertate în
perioada de carantină şi observare şi este expusă în locuri vizibile şi accesibile acestora.

Art. 14

(1) Programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială reprezintă

demersurile structurate, constituite din ansamblul activităţilor care utilizează metode şi
tehnici specifice fiecărui domeniu de intervenţie, orientate spre compensarea nevoilor sau
riscurilor identificate, din perspectiva comportamentului infracţional.

(2) Programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, implementate în

locurile de deţinere, sunt elaborate sau avizate de direcţia de specialitate, la propunerea
personalului sectorului reintegrare socială sau a colaboratorilor externi.
(3) Programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială sunt aplicate în forma
stabilită de direcţia de specialitate, metodele de lucru şi tematica putând fi adaptate la
specificul grupului şi al fiecărui loc de deţinere.

Art. 15
La iniţierea şi derularea unor programe noi, personalul sectorului reintegrare socială din
locurile de deţinere, are în vedere următoarele etape:
a) stabilirea nevoilor educaţionale, psihologice şi sociale identificate la nivelul populaţiei
carcerale, care reclamă elaborarea unor noi programe;
b) elaborarea propriu-zisă a programului;
c) înaintarea, spre avizare şi aprobare către şefii ierarhici, la nivelul locului de deţinere;
d) înaintarea spre avizare către direcţia de specialitate;
e) pilotarea programului şi consemnarea observaţiilor necesare adaptării conţinuturilor;
f) revizuirea programului sub aspectul conţinutului sau al metodologiei de lucru;
g) înaintarea spre avizare şefilor ierarhici şi aprobarea de către directorul locului de
deţinere a formei revizuite a programului;
h) desfăşurarea programului în forma revizuită;
i) înaintarea programului, însoţit de raportul de evaluare, către direcţia de specialitate în
vederea diseminării la nivelul locurilor de deţinere.

Art. 16
Activităţile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială reprezintă demersurile
semistructurate orientate spre cunoaştere, autocunoaştere, dezvoltare personală,
stimulare aptitudinală, vocaţională, petrecere a timpului liber sau creaţie.

6
Art. 17
(1) Organizarea şi desfăşurarea demersurilor semistructurate cu caracter general, altele
decât cele de evaluare şi consiliere, se realizează în baza proiectului de activitate elaborat
la nivelul fiecărui loc de deţinere sau a celui promovat de către structura de specialitate.
(2) Proiectul de activitate cuprinde:
a) justificarea;
b) scopul;
c) obiectivele operaţionale;
d) desfăşurarea propriu-zisă a activităţii;
e) resursele implicate;
f) modalitatea de evaluare şi condiţiile de creditare;
g) tabelul nominal cu participanţii.
(3) În situaţia reluării activităţii cu grupuri nou-constituite, proiectul iniţial se menţine şi se
completează doar cu tabelul nominal şi evaluarea finală.
(4) Proiectul de activitate constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

Art. 18
(1) Participarea deţinuţilor la programele şi activităţile educative, de asistenţă psihologică
şi asistenţă socială se realizează în baza recomandărilor consemnate în planul individualizat,
formulate consecutiv evaluării multidisciplinare, ţinându-se cont de prioritizarea
intervenţiilor.
(2) În cazul programelor şi activităţilor semistructurate facultative, participarea se poate
face şi în baza solicitării persoanei private de libertate, conform ofertei de programe şi
activităţi şi a orarului de derulare a acestora.

Capitolul II
Activităţile şi programele desfăşurate cu tinerii, femeile şi persoanele cu dizabilităţi
Art. 19
(1) Din perspectiva intervenţiei educative, psihologice şi sociale, sunt considerate persoane
cu cerinţe speciale de asistenţă şi protecţie, tinerii, femeile şi persoanele cu dizabilităţi.
(2) Intervenţia recuperativă destinată categoriilor de persoane menţionate la alin. (1)
necesită activităţi şi metode de lucru specifice, integrate într-un demers recuperativ
adaptat particularităţilor psihosomatice şi nevoilor de dezvoltare ale acestora.
Art. 20
Persoanele cu cerinţe speciale de asistenţă şi protecţie sunt incluse în demersuri adaptate
particularităţilor psihosomatice şi nevoilor de intervenţie identificate.

Art. 21
Sunt considerate persoane cu cerinţe speciale de asistenţă şi protecţie, aplicându-li-se
prevederile prezentului capitol şi tinerii pentru care instanţa a dispus continuarea
executării măsurii educative într-un penitenciar.

7
Capitolul III
Comunităţile terapeutice
Art. 22
(1) Pentru categoriile de deţinuţi ale căror nevoi de intervenţie specifică impun acest lucru,
în penitenciare pot fi organizate comunităţi terapeutice.
(2) Comunitatea terapeutică impune existenţa şi amenajarea unui spaţiu delimitat fizic
unde, pe baza unor strategii şi principii de lucru specifice, deţinuţii beneficiază, pe termen
mediu sau lung, de asistenţă specifică în scopul schimbării comportamentale, a învăţării şi
exersării de noi abilităţi şi responsabilităţi sociale, prin maximizarea implicării şi participării
fiecărui beneficiar în propriul proces de reabilitare.
(3) Modalitatea de organizare şi funcţionare a comunităţilor terapeutice în locurile de
deţinere se aprobă prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.

Capitolul IV
Adaptarea la condiţiile privării de libertate
Art. 23
(1) Persoanele private de libertate aflate în perioada de carantină şi observare sunt incluse
într-un program multidisciplinar, care vizează:
a) cunoaşterea şi evaluarea iniţială a nevoilor fiecărei persoane, din perspectivă educativă,
psihologică şi socială, în vederea formulării recomandărilor de specialitate; pentru
persoanele condamnate, acestea sunt consemnate în planul individualizat şi fundamentează
propunerile pentru intervenţia specializată şi stabilirea regimului de executare a pedepsei
privative de libertate;
b) informarea fiecărei persoane cu privire la regulamentul de ordine interioară din locul de
deţinere.
(2) Informarea minorităţilor etnice, lingvistice sau a persoanelor de cetăţenie străină,
necunoscătoare de limba română, se asigură, în limita posibilităţilor, în limba pe care o
cunosc sau într-o limbă de circulaţie internaţională.

Art. 24
De regulă, durata programului de adaptare la condiţiile privării de libertate este de 21 de
zile.

Art. 25
(1) Responsabilul programului de adaptare la condiţiile privării de libertate este un
educator, ceilalţi specialişti din cadrul echipei multidisciplinare susţinând activităţile de
evaluare şi informare ce le revin, conform domeniului de competenţă.
(2) În vederea informării persoanelor private de libertate, anumite teme specifice sunt
susţinute de către reprezentanţi ai administraţiei locului de deţinere şi ai altor sectoare de
activitate: siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, medical, evidenţă deţinuţi, organizarea
muncii, financiar, prevenirea şi stingerea incendiilor şi sănătate şi securitatea în muncă,
conform domeniului de competenţă.

8
Capitolul V
Pregătirea pentru liberare
Art. 26
Deţinuţii aflaţi în perioada premergătoare analizării în comisia pentru liberare condiţionată
sunt incluşi într-un program multidisciplinar, care vizează:
a) informarea cu privire la paşii care trebuie urmaţi după liberarea din penitenciar, în scopul
reintegrării sociale;
b) identificarea şi familiarizarea cu elementele de suport social, care pot oferi asistenţa
necesară facilitării reintegrării sociale;
c) acordarea de asistenţă psihologică, în vederea facilitării reintegrării sociale;
d) crearea premiselor pentru acordarea asistenţei post-penale, în cazul persoanelor care
urmează să fie puse în libertate, în acord cu prevederile Strategiei naţionale de reintegrare
socială a persoanelor private de libertate.

Art. 27
(1) Programul de pregătire pentru liberare este iniţiat, de regulă, cu până la 3 luni înainte
de data stabilită în vederea analizării persoanei condamnate în comisia pentru liberare
condiţionată.
(2) În situaţia în care liberarea condiţionată a persoanei condamnate a fost amânată pentru
o perioadă mai mare de 10 luni, programul poate fi reluat.

Art. 28
(1) Responsabilul programului de pregătire pentru liberare este, de regulă, asistentul social,
ceilalţi specialişti din cadrul echipei multidisciplinare susţinând activităţile de evaluare şi
informare ce le revin, conform domeniului de competenţă.
(2) La activităţile programului pot fi implicaţi reprezentanţi ai organizaţiilor şi instituţiilor
cu atribuţii în domeniul reintegrării sociale a deţinuţilor.
(3) Responsabilul programului comunică agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, date
cu privire la persoanele care vor fi puse în libertate.

Art. 29.
Detaliile referitoare la modalitatea de transmitere a datelor şi documentaţiei către serviciile
de probaţiune, precum şi către alte instituţii cu atribuţii privind persoanele condamnate
care urmează să fie puse în libertate, se stabilesc în cadrul protocoalelor de colaborare
încheiate la nivel central, în conformitate cu prevederile cadrului execuţional penal, sau
după caz, local.

Capitolul VI.Convorbirile individuale

Art. 30
(1) Convorbirea individuală reprezintă activitatea directă între specialist şi persoana privată
de libertate, realizată la solicitarea uneia dintre părţi, în vederea informării sau a
cunoaşterii realităţii din mediul penitenciar.
(2) Derularea activităţii se realizează în conformitate cu documentele de planificare
realizate la nivelul sectorului reintegrare socială.

9
Art. 31
(1) În cadrul convorbirilor individuale desfăşurate la solicitarea persoanelor private de
libertate, personalul sectorului reintegrare socială realizează o selecţie a aspectelor
problematice semnalate, reţinându-le, spre soluţionare, pe acelea care îi revin ca
responsabilitate, conform domeniului şi limitelor de competenţă.
(2) În situaţia în care aspectele problematice comunicate exced domeniului de
responsabilitate sau limitelor de competenţă profesională, persoanele private de libertate
sunt informate cu privire la sectorul de activitate ori persoana abilitată în soluţionarea
acestora.
Art. 32
Convorbirile individuale desfăşurate cu persoanele private de libertate se consemnează în
Registrul specialistului, conform rubricilor prevăzute în anexa nr. 1

Titlul III.DOMENIUL EDUCAŢIE

Capitolul I
Consideraţii generale
Art. 33
Domeniul educaţie cuprinde totalitatea programelor şi activităţilor de învăţare, instruire,
dezvoltare aptitudinală, vocaţională, moral-religioasă, de creaţie, sportive, recreative care
urmăresc dobândirea şi consolidarea unor comportamente prosociale, în scopul facilitării
reintegrării sociale a persoanelor private de libertate.

Art. 34
Categoriile de personal care pot desfăşura activităţi educative sunt: ofiţeri educatori,
preoţi, monitori sportivi, agenţi tehnici, agenţi şi personal contractual cu atribuţii în
domeniul educaţiei prevăzute în fişa postului.
Art. 35
Documentele în care se înregistrează demersurile educative derulate cu persoanele private
de libertate şi sunt supuse controlului de specialitate:
a) orarul individual, prevăzut în anexa nr. 2;
b) registrul specialistului, prevăzut în anexa nr. 1;
c) fişele din dosar şi câmpurile corespunzătoare din aplicaţia informatică;
d) fişele de consiliere individuală, prevăzute în anexa nr. 3;
e) mapa documentară a programului educativ, prevăzută în anexa nr. 4;
f) proiectul de activitate;
g) documentele întocmite cu ocazia întrunirii comisiilor prevăzute de lege;
h) documentele necesare planificării şi organizării activităţilor de instruire şcolară şi formare
profesională.

10
Capitolul II
Evaluarea educativă
Art. 36
(1) Evaluarea educativă, ca parte integrantă a evaluării multidisciplinare, fundamentează
proiectarea oricărui demers de educaţie şi are în vedere identificarea principalelor
caracteristici şi nevoi educative, în scopul orientării intervenţiei specifice.
(2) Concluziile evaluărilor educative fundamentează completarea documentelor necesare
luării deciziilor în cadrul comisiilor constituite la nivelul locurilor de deţinere.

Art. 37
Evaluarea iniţială se realizează în perioada de carantină şi observare, în cadrul programului
de adaptare la condiţiile privării de libertate şi reprezintă o diagnoză a principalelor nevoi
educative identificate la persoanele private de libertate, în vederea stabilirii demersurilor
specifice.

Art. 38
(1) Evaluarea periodică se realizează pe parcursul executării pedepsei şi are rolul de a
evidenţia evoluţia înregistrată de către persoanele private de libertate, în plan educaţional,
precum şi, după caz, de a identifica alte nevoi educative.
(2) Evaluarea persoanelor private de libertate, pe parcursul executării pedepsei se
realizează obligatoriu în perioada premergătoare analizării în comisia de stabilire,
individualizare şi schimbarea regimului de executare, în condiţiile prevăzute de lege sau ori
de câte ori este necesar.
(3) Evaluarea periodică a persoanelor private de libertate se realizează cel puţin o dată la
12 luni.
(4) La mutarea într-un penitenciar pentru adulţi, tinerii condamnaţi pentru care s-a dispus
continuarea măsurii educative într-un penitenciar, sunt reevaluaţi din punct de vedere
educativ.

Art. 39
Evaluarea finală se realizează în perioada premergătoare analizării în comisia pentru
liberare condiţionată şi evidenţiază situaţia deţinuţilor, ca urmare a parcurgerii demersurilor
educative.

Art. 40
Direcţia de specialitate pune la dispoziţia personalului din domeniul educaţie, din fiecare
loc de deţinere, instrumente de identificare a nevoilor educative, ca parte integrantă a
instrumentelor standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de persoanele private de
libertate.

11
Art. 41
Informaţiile de specialitate rezultate în urma evaluărilor se consemnează în documentele
de lucru specifice şi în secţiunile aferente domeniului educaţie din aplicaţia informatică.

Capitolul III Consilierea educaţională

Art. 42
(1) Consilierea educaţională este demersul semistructurat cu caracter specific, proactiv, de
orientare şi învăţare a persoanelor private de libertate, susţinut în vederea creşterii
potenţialului de responsabilizare şi dezvoltare a individului şi a formării unor repere valorice
corecte, la care acestea să se poată raporta ulterior cu uşurinţă.
(2) Consilierea educaţională este condiţionată de identificarea cazurilor şi existenţa
competenţelor specialiştilor în acest sens.

Art. 43
(1) Consilierea educaţională este consecutivă unei evaluări de specialitate şi presupune
asistarea persoanelor private de libertate, în vederea conştientizării resurselor personale
şi înţelegerii oportunităţilor educaţionale – şcolare, profesionale şi vocaţionale, pe care le
au la dispoziţie.
(2) Activitatea de consiliere se consemnează în documentele de lucru specifice şi în
secţiunile aferente domeniului educaţie din aplicaţia informatică.

Art. 44
Demersurile de asistenţă educativă, realizate la solicitarea persoanelor private de
libertate, care nu impun continuitatea intervenţiei, sunt asimilate convorbirilor
individuale.

Capitolul IV
Programele educative
Art. 45
Programele educative reprezintă demersurile structurate care utilizează metode şi tehnici
psihopedagogice şi au drept scop compensarea nevoilor educative ale deţinuţilor,
identificate în procesul de evaluare facilitând, astfel, reintegrarea socială a acestora.

Art. 46
(1) Programele educative au caracter general, adresându-se tuturor deţinuţilor.

12
(2) Conţinuturile programelor educative corespund unor domenii de tipul: alfabetizare,
educaţie civică, viaţa de familie, sănătate, cultură generală, moral-religios, educaţie fizică
şi sport, creativ-aplicativ, dezvoltare personală, hobby.

Art. 47
Standardul privind organizarea şi desfăşurarea programelor educative impune respectarea
unui număr de minimum 12 şedinţe, cu o frecvenţă de maximum 2 şedinţe pe săptămână.

Art. 48
Organizarea şi desfăşurarea programelor educative la nivelul fiecărui loc de deţinere se
realizează în baza programului elaborat sau avizat la nivelul direcţiei de specialitate şi a
mapei documentare a programului educativ.

Art. 49
Responsabilul unui program educativ este educatorul desemnat să organizeze şi să susţină
tematica prevăzută în cadrul programului.
Art. 50
Programul educativ cuprinde următoarele elemente:
a) denumirea programului educativ;
b) justificarea iniţierii acestuia;
c) scopul;
d) obiectivele generale;
e) durata şi frecvenţa;
f) grupul ţintă;
g) metodologia de lucru;
h) resursele materiale şi umane implicate;
i) modalitatea de evaluare şi condiţiile de creditare;
j) tematica;
k) descrierea fiecărei întâlniri de lucru;
l) fişe de lucru;
m) materialul suport al activităţilor.

Art. 51
Denumirea programului educativ se referă la titlul programului, cu relevanţă pentru scopul
acestuia.

Art. 52
Justificarea iniţierii unui program educativ vizează necesitatea aplicării acestuia în vederea
compensării nevoilor educative identificate la nivelul populaţiei carcerale.

13
Art. 53
Scopul programului se stabileşte în funcţie de aria de intervenţie şi se formulează, de
regulă, printr-o singură propoziţie sau frază, care indică finalitatea urmărită prin aplicarea
programului.

Art. 54
Obiectivele generale se formulează în concordanţă cu scopul programului şi reprezintă o
scurtă detaliere a rezultatelor urmărite, în termeni de achiziţii observabile sau măsurabile.

Art. 55
Grupul ţintă căruia i se adresează programul reprezintă categoria de deţinuţi care au ca
trăsătură comună acelaşi tip de nevoie educativă identificată.

Art. 56
(1) Metodologia de lucru cuprinde ansamblul metodelor, tehnicilor şi instrumentelor utilizate
pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.
(2) Metodele şi tehnicile de lucru selectate sunt cu precădere interactive, pentru a facilita
înţelegerea şi asimilarea informaţiilor.

Art. 57
(1) Resursele necesare iniţierii şi derulării programelor educative includ componenta umană
şi cea materială în vederea concretizării obiectivelor stabilite.
(2) Resursele umane se referă la toate persoanele implicate în desfăşurarea programelor
educative, atât din cadrul locului de deţinere, cât şi din afara acestuia.
(3) Resursele materiale se referă la spaţiile necesare, suportul logistic şi materialele care
asigură buna desfăşurare a programului.

Art. 58
(1) Formele de evaluare includ evaluarea iniţială, continuă şi finală a deţinuţilor şi
modalităţile concrete de realizare, în vederea evidenţierii progreselor înregistrate pe
parcursul desfăşurării programului educativ.
(2) Modalităţile de evaluare sunt: individuale sau de grup, orale, în scris sau practice.
(3) Condiţiile de creditare sunt stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 59

14
Tematica unui program educativ include denumirea şi succesiunea temelor ce urmează să
fie abordate în cadrul şedinţelor prevăzute în program, precum şi secvenţele de
recapitulare sau de evaluare a conţinuturilor parcurse.

Art. 60
Fiecare şedinţă prevăzută în program se detaliază precizându-se: denumirea temei, durata,
obiectivele operaţionale, precum şi descrierea etapelor de desfăşurare a şedinţei, în
concordanţă cu prezentarea conţinutului propriu-zis.

Art. 61
(1) Obiectivele operaţionale reprezintă anticiparea rezultatelor la care trebuie să ajungă
participanţii la finalul unei şedinţe.
(2) Formularea obiectivelor operaţionale reflectă activitatea persoanelor participante la
programul educativ şi respectă următoarele reguli:
a) să fie clare, explicite şi să exprime câte o singură acţiune;
b) să descrie un comportament observabil şi măsurabil prin utilizarea verbelor de acţiune la
modul conjunctiv prezent;
c) să fie accesibile majorităţii participanţilor şi realizabile în intervalul de timp prevăzut;
d) pentru fiecare şedinţă se formulează maximum patru obiective.

Art. 64
(1) Mapa documentară a programului educativ conţine documentele rezultate ca urmare a
finalizării programului, corelat cu definirea programului:
a) justificarea derulării programului, raportat la specificul nevoilor identificate la
nivelul fiecărui loc de deţinere, întocmindu-se un singur document pentru toate
grupele de deţinuţi.
b) tabelul nominal cu participanţii;
c) orarul programului;
d) fişa de prezenţă a participanţilor;
e) fişele de lucru;
f) fişele de evaluare;
g) raportul de evaluare finală a programului.
(2) Modelele documentelor prevăzute la alin. (1), lit. a), b), c), d), g) se regăsesc în anexa
nr. 4.
(3) Mapa documentară a programului educativ constituie obiect al controlului administrativ
şi de specialitate.

Art. 65

15
Responsabilul programului depune la mapa documentară evaluările şi, după caz, rezultatele
probelor practice obţinute de către fiecare deţinut participant, cu precizarea calificativului
obţinut pe fişa de evaluare finală.

Capitolul V
Metodologia şi normele privind înscrierea şi participarea la cursurile de instruire şcolară
Art. 66
(1) Activitatea de instruire şcolară a deţinuţilor este parte componentă a sistemului de
învăţământ special.
(2) Instruirea şcolară se adresează persoanelor condamnate definitiv, indiferent de regimul
în care execută sancţiunea privativă de libertate.
(3) Arestaţii preventiv pot participa doar la susţinerea sesiunilor de evaluare naţională sau
a examenului de bacalaureat.

Art. 67
Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin direcţia de specialitate, întreprinde
demersuri pentru încheierea protocolului de colaborare între Ministerul Justiţiei şi
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în vederea stabilirii cadrului general
de organizare şi desfăşurare a activităţilor de instruire şcolară a deţinuţilor.

Art. 68
(1) Instruirea şcolară a persoanelor adulte analfabete şi a tinerilor, în locurile de deţinere,
reprezintă o prioritate pentru reintegrarea socială a acestora, aspect consemnat în planul
individualizat din dosar.
(2) Persoanele condamnate pot desfăşura activităţi productive în perioada în care participă
la cursurile de instruire şcolară, cu condiţia ca cele două tipuri de activităţi derulate să nu
depăşească durata muncii prestate, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 69
Deţinuţii care nu pot fi incluşi la cursurile şcolare şi nu dispun de cunoştinţe elementare de
scris-citit sunt incluşi în programul de alfabetizare, coordonat de către un educator anume
desemnat.

Art. 70
În fiecare loc de deţinere este desemnat un educator responsabil cu coordonarea activităţii
de instruire şcolară.

Art. 71

16
Înscrierea persoanelor condamnate la cursurile şcolare se face ţinându-se cont de
prioritizarea nevoilor educative ale acestora şi în baza recomandărilor consemnate în planul
individualizat, de posibilităţile locului de deţinere, starea de sănătate, tipul regimului de
executare şi măsurile de siguranţă aplicate.

Art. 72
Înscrierea deţinuţilor la cursuri şcolare se face cu avizul medicului de unitate.

Art. 73
(1) Persoanele condamnate, care încep executarea pedepsei după data maximă admisă
pentru înscrierea la cursuri şcolare, pot fi incluse, în condiţiile art. 71, cu acceptul unităţii
de învăţământ, în colectivul şcolar corespunzător ultimei clase absolvite, urmărindu-se
reactualizarea cunoştinţelor anterior dobândite.
(2) Aceştia nu vor figura în documentele şcolare specifice şi nu vor înregistra modificări în
situaţia şcolară.

Art. 74
În baza statisticii referitoare la nevoile de instruire şcolară identificate, coordonatorul
sectorului reintegrare socială ia legătura cu inspectoratul şcolar, în vederea înfiinţării unei
unităţi de învăţământ de sine stătătoare în cadrul penitenciarului sau pentru desemnarea
unei unităţi şcolare, cu care va colabora în vederea organizării programelor şcolare, nu mai
târziu de luna noiembrie a anului în curs, pentru anul şcolar următor.
Art. 75
(1) Între penitenciare şi instituţiile de învăţământ partenere se încheie, cu avizul
consilierului juridic al unităţii, protocoale de colaborare.
(2) Protocolul de colaborare cuprinde condiţiile în care persoanele condamnate participă
la cursuri şi examene, precum şi obligaţiile şi îndatoririle fiecărei părţi.

Art. 76
Structura anului şcolar, documentele şcolare, precum şi metodologia organizării
examenelor de absolvire a cursurilor de şcolarizare şi profesionalizare sunt similare cu cele
aparţinând sistemului naţional de învăţământ.

Art. 77
Diplomele de studii, adeverinţele, certificatele de absolvire şi foile matricole se eliberează
de către unitatea de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 78

17
(1) Coordonatorul sectorului reintegrare socială ţine legătura cu reprezentanţii unităţilor
şcolare desemnate pentru fiecare nivel de învăţământ de către inspectoratele şcolare,
pentru stabilirea oportunităţii şi a condiţiilor de organizare a cursurilor şcolare.
(2) Acesta colaborează cu unitatea de învăţământ care şcolarizează deţinuţii, în vederea
stabilirii numărului de clase şi catedre necesare pentru fiecare an şcolar, precum şi a
orarului de derulare a activităţilor instructiv - educative.

Art. 79
Directorul locului de deţinere ia măsuri pentru ca regulile de desfăşurare a activităţilor
instructiv - educative, destinate persoanelor condamnate, să fie incluse în regulamentul de
ordine interioară şi să fie expuse în spaţiile destinate activităţilor de instruire şcolară.

Art. 80
(1) La întocmirea orarului se ţine cont ca durata unei ore de curs să corespundă prevederilor
normative referitoare la activitatea didactică, valabile pentru sistemul naţional de
învăţământ.
(2) În situaţii deosebite, la solicitarea locului de deţinere, pentru o perioadă determinată,
durata orelor de curs poate fi scurtată, cu aprobarea inspectoratului şcolar în a cărui rază
teritorială este situat penitenciarul.

Art. 81
(1) În cazul săvârşirii de abateri foarte grave sau fapte care întrunesc elementele
constitutive ale unei infracţiuni, pentru a asigura condiţiile de siguranţă şi legalitate a
executării pedepselor privative de libertate, educatorul responsabil întocmeşte un raport cu
propunere motivată, în baza căruia, directorul locului de deţinere poate dispune
suspendarea sau excluderea persoanei condamnate de la activităţile de instruire şcolară şi
informează conducerea unităţii de învăţământ organizatoare cu privire la măsura luată.
(2) Excluderea din programul de instruire şcolară se consemnează în documentaţia specifică
şi în secţiunea aferentă domeniului educaţie din aplicaţia informatică.

Art. 82
(1) Şeful serviciului siguranţa deţinerii şi şeful serviciului sau biroului educaţie informează
personalul didactic repartizat să-şi desfăşoare activitatea în interiorul locului de deţinere,
cu privire la regulile care trebuie respectate pe parcursul desfăşurării activităţilor, în baza
unui proces verbal.
(2) Încălcarea regulilor prevăzute la alin. (1) de către cadrele didactice, conduce la
informarea în scris a unităţii de învăţământ, în vederea înlocuirii acestora, după caz,
dispunându-se măsurile legale ce se impun.

18
Art. 83
(1) Educatorul responsabil are obligaţia să verifice prezenţa la cursurile de instruire şcolară
a persoanelor condamnate.
(2) La finalul fiecărui an şcolar, situaţia întocmită de unitatea de învăţământ referitoare la
persoanele condamnate care au promovat anul de învăţământ, este înaintată de către
educatorul responsabil, şefului sectorului evidenţă deţinuţi şi organizarea muncii, în
vederea acordării zilelor câştig.

Art. 84
Documentele referitoare la instruirea şcolară a deţinuţilor, elaborate şi aflate în gestiunea
reprezentanţilor administraţiei penitenciare, fac obiectul controlului de specialitate şi
administrativ.

Capitolul VI
Metodologia şi normele privind înscrierea şi participarea la cursuri şi examene, aferente
învăţământului universitar
Art. 85
(1) Persoanele condamnate pot urma, cu aprobarea directorului locului de deţinere, cursuri
universitare în forma de învăţământ la distanţă, indiferent de regimul de executare a
pedepselor.
(2) La cursurile universitare cu frecvenţă redusă, care presupun deplasări, pot participa
numai deţinuţii clasificaţi în regim deschis.
(3) Arestaţii preventiv care finalizează cursuri de învăţământ universitar pot participa, cu
aprobarea directorului unităţii, la sesiunea finală şi examenul de licenţă.

Art. 86
(1) În vederea aprobării iniţierii, de către persoana condamnată, a demersurilor de înscriere
sau continuare a cursurilor universitare, aceasta adresează o cerere directorului locului de
deţinere.
(2) Aprobarea este condiţionată de conduita deţinutului, de celelalte criterii prevăzute de
lege şi se poate obţine pe baza recomandărilor cuprinse în planul individualizat.
(3) În vederea obţinerii aprobării de participare la cursuri universitare şi a întreprinderii de
către administraţia locului de deţinere a demersurilor necesare încheierii unui protocol de
colaborare cu instituţia de învăţământ superior, persoanele condamnate trebuie să facă
dovada faptului că îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:
a) să prezinte documentele de studii care certifică ultimul nivel de şcolarizare absolvit;
b) să prezinte avizul favorabil de înscriere la cursuri, primit din partea instituţiei de
învăţământ superior;
c) să prezinte chitanţa de achitare a primei taxe şcolare;
d) să completeze un angajament scris, în care se obligă pe viitor la suportarea cheltuielilor
aferente taxelor de şcolarizare, deplasării la cursuri şi susţinerii examenelor.

19
Art. 87
(1) Penitenciarul încheie protocoale de colaborare cu instituţiile de învăţământ superior,
care asigură cursuri de învăţământ universitar.
(2) În aceste protocoale se stabilesc detaliile referitoare la: orar, planificarea şi
modalitatea de susţinere a examenelor, în funcţie de condiţiile materiale pe care le poate
pune la dispoziţie locul de deţinere, comunicarea rezultatelor obţinute, accesul în locul de
deţinere a comisiilor formate din cadre didactice în vederea desfăşurării activităţilor
specifice.

Art. 88
Pentru deţinuţii care frecventează cursurile universitare, se întocmeşte un program de
studiu individual, ţinând cont de condiţiile existente în plan local.

Art. 89
(1) Persoanele condamnate înscrise la activităţi de instruire şcolară şi învăţământ universitar
sunt transferate în condiţiile legii, cu posibilitatea continuării cursurilor.
(2) În situaţia transferării în vederea executării pedepsei, anterior finalizării activităţilor
prevăzute la alin. (1), recomandările din planul individualizat pot fi revizuite în unitatea
de destinaţie.

Capitolul VII
Metodologia şi normele privind înscrierea şi participarea la activităţi şi cursuri de
formare profesională
Art. 90
(1) Activităţile de informare şi consiliere profesională, medierea muncii şi formare
profesională a deţinuţilor sunt parte a demersurilor educative derulate pe parcursul
executării pedepselor privative de libertate.
(2) Structura de specialitate asigură elaborarea direcţiilor de acţiune pentru organizarea
activităţilor prevăzute la alin. (1).

Art. 91
(1) Pentru buna desfăşurare a activităţilor de informare şi consiliere profesională, medierea
muncii şi formare profesională, în fiecare loc de deţinere este desemnată o persoană din
cadrul serviciului sau biroului educaţie, responsabilă de organizarea acestor demersuri.
(2) În situaţii temeinic justificate, în condiţiile deficitului de resurse umane, pot fi
desemnate persoane din cadrul altor sectoare de activitate, cu aprobarea directorului
unităţii.

20
Art. 92
(1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor încheie şi reactualizează, periodic, protocolul
de colaborare cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
(2) Administraţiile locurilor de deţinere întreprind demersuri pentru încheierea
protocoalelor de colaborare cu agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi cu alţi
furnizori de formare profesională acreditaţi, în vederea stabilirii condiţiilor concrete de
organizare şi desfăşurare a activităţilor de informare şi consiliere profesională, medierea
muncii şi formare profesională a persoanelor condamnate.
(3) Protocoalele de colaborare încheiate pe plan local conţin informaţii cu privire la
activităţile desfăşurate, perioada, locaţia, criteriile de selecţie ale cursanţilor, obligaţiile
părţilor, instructajul privind domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, norme şi reguli ce
trebuie respectate pe toată durata colaborării.

Art. 93
(1) Activităţile de formare profesională se desfăşoară în spaţii existente în locurile de
deţinere, la furnizorii autorizaţi de formare profesională, precum şi în alte spaţii special
amenajate, în baza acordurilor încheiate cu colaboratori din comunitate.
(2) În funcţie de regimul de executare a pedepsei privative de libertate, participanţii pot
desfăşura activităţi de formare profesională în interiorul sau exteriorul locului de deţinere.

Art. 94
Metodologia de organizare şi derulare a activităţilor de informare şi consiliere profesională,
medierea muncii şi formare profesională a deţinuţilor, în sistemul administraţiei
penitenciare, se aprobă prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.

Art. 95
În planificarea anuală a activităţii, şeful serviciului sau biroului educaţie are în vedere
organizarea şi desfăşurarea cel puţin a unui curs de formare profesională.

Art. 96
Accesul reprezentanţilor furnizorilor de formare profesională acreditaţi, în locurile de
deţinere se realizează în conformitate cu prevederile regulamentului prevăzut la art. 15
alin. (3) din Legea nr. 254/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 97
Documentele referitoare la formarea profesională a persoanelor condamnate, elaborate şi
aflate în gestiunea reprezentanţilor administraţiei penitenciare, fac obiectul controlului
administrativ şi de specialitate.

21
Capitolul VIII
Activităţile educative
Art. 98
Activităţile educative sunt circumscrise următoarelor domenii reprezentative: intelectual,
estetic, moral, profesional şi educaţie fizică.
Art. 99
Activităţile educative sunt orientate spre stimularea cunoaşterii, creativităţii, dezvoltarea
şi exersarea deprinderilor practice, artistice, literare, muzicale, plastice, tehnice, precum
şi spre menţinerea tonusului fizic şi psihic corespunzător.
Art. 100
(1) Activităţile educative includ: activităţi ocupaţionale, cultural – artistice, sportive, moral
- religioase şi concursuri.
(2) Activităţile prevăzute la alin.(1) pot fi desfăşurate: exclusiv de către personalul
unităţilor, exclusiv de către colaboratori din comunitate sau în parteneriat.
(3) În funcţie de locul şi modalitatea de desfăşurare, activităţile educative se pot organiza
în interiorul unei unităţi sau în comunitate, interpenitenciar sau regional.

Art. 101
(1) Persoanele private de libertate participă la desfăşurarea activităţilor educative în mod
direct, în calitate de actor sau, în mod indirect, în calitate de auditor al activităţilor.
(2) Participarea persoanelor private de libertate la activităţile educative este creditată,
numai în condiţiile în care acestea participă în mod direct, în calitate de actor.

Art. 102
Activităţile cultural-artistice sunt de tipul:
a) conferinţe, dezbateri, emisiuni radio-tv, activităţi de tip cerc, lansări de carte, redactări
de revistă, recenzii de carte;
b) expoziţii, spectacole, ateliere ocupaţionale (pictură, desen, grafică, olărit, sculptură,
tehnico-aplicative, traforaj, artizanat, broderie, goblen, împletituri, ţesături, confecţii);
c) alte manifestări aprobate de către direcţia de specialitate.

Art. 103
(1) În funcţie de resursele materiale existente la nivelul unităţii în vederea susţinerii
demersurilor de reintegrare socială, persoanele private de libertate pot cumpăra şi primi,
prin sectorul vizite, materiale pentru desfăşurarea unor activităţi ocupaţionale, precum şi
cărţi, broşuri, reviste, ziare cu conţinut educativ, cultural, religios, beletristic, ştiinţific,
tehnic, sportiv ori de divertisment, cu respectarea următoarelor condiţii:

22
a) să aibă abilităţi, aptitudini sau interese conexe domeniului de activitate evidenţiate pe
parcursul evaluării;
b) să fie selecţionate pentru a participa la aceste demersuri;
c) să nu fie sancţionate în ultimele 6 luni, până la data selecţiei.
(2) Aceste materialele sunt solicitate în baza unei cereri scrise, avizate de coordonatorul
sectorului reintegrare socială şi aprobate de directorul unităţii.
(3) Aprobarea materialelor solicitate vizează exclusiv utilizarea acestora în activităţi a căror
finalitate este reintegrarea socială şi nu asigurarea dreptului la informaţie al persoanelor
private de libertate.
(4) Solicitarea de primire sau cumpărare a materialelor se aprobă în condiţiile în care este
precizată o cantitate rezonabilă, care nu necesită spaţii şi condiţii suplimentare de
depozitare.
(5) Materialelor prevăzute la alin. (1) se utilizează, de regulă, în spaţiile destinate
desfăşurării activităţilor de reintegrare socială.

Art. 104
(1) Activităţile sportive vizează menţinerea unui tonus fizic şi psihic corespunzător şi a unei
stări adecvate de sănătate.
(2) Activităţile sportive se desfăşoară în spaţii special amenajate, sub îndrumarea
monitorului sportiv sau, după caz, a persoanelor anume desemnate de directorul unităţii, cu
responsabilităţi atribuite în acest sens.
(3) Timpul alocat activităţilor sportive este cuprins în orarul centralizator al activităţilor
educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială.
(4) Activităţile sportive cu deţinuţii pot fi organizate şi la nivel regional sau naţional.

Art. 105
(1) Activităţile sportive se desfăşoară în toate locurile de deţinere, prin asigurarea accesului
persoanelor private de libertate, apte din punct de vedere medical şi cu respectarea
măsurilor de pază şi supraveghere.
(2) Administraţia locului de deţinere asigură condiţii de practicare individuală sau colectivă
a unor jocuri şi activităţi sportive, în raport de sexul, vârsta şi aptitudinile fizice ale
persoanelor private de libertate.
(3) Activităţile sportive se desfăşoară cu aprobarea directorului unităţii şi se realizează
prin: activităţi individuale, jocuri şi întreceri sportive.

Art. 106
(1) Concursurile sunt activităţi competiţionale desfăşurate pe o temă prestabilită şi cu grad
crescut de adresabilitate.

23
(2) La nivelul fiecărui loc de deţinere se organizează, cu frecvenţă lunară, cel puţin un
concurs tematic la care participă persoanele private de libertate.
(3) La nivelul fiecărui loc de deţinere se organizează, cu frecvenţă trimestrială, cel puţin o
competiţie sportivă la care participă persoanele private de libertate, ţinându-se cont de
anotimp şi baza materială existentă.
(4) Metodologia de derulare a concursurilor se stabileşte prin decizie a directorului general.

Art. 107
(1) Activităţile interpenitenciare se desfăşoară cu implicarea deţinuţilor din penitenciare
diferite, cu respectarea condiţiilor de organizare şi desfăşurare caracteristice tipului de
activitate vizat şi a celor impuse de art. 2.
(2) Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor interpenitenciare iniţiate de
administraţia centrală este desemnat personal din cadrul direcţiilor de specialitate, avizarea
acestora realizându-se cu respectarea cadrului procedural existent.
(3) Activităţile interpenitenciare se pot iniţia la nivel regional sau naţional, cu avizul
direcţiilor de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, organizarea
şi gestionarea acestora revenind unităţii organizatoare.

Art. 108
Activităţile desfăşurate cu colaboratori externi sunt activităţi care se derulează cu
implicarea reprezentanţilor din comunitate, în interiorul sau exteriorul locului de deţinere,
cu respectarea condiţiilor de organizare şi desfăşurare, caracteristice tipului de activitate
vizat şi a celor impuse de art. 2.

Art. 109
(1) Activităţile desfăşurate în comunitate pot fi de tipul: vizionare şi prezentare de
spectacole, participare la servicii religioase, participare la activităţi sportive şi
ocupaţionale, organizare şi vizionare de competiţii, organizare şi vizionare de expoziţii,
lansări de carte, vizite la obiective culturale, instituţii publice şi private, organizaţii
guvernamentale şi neguvernamentale, excursii şi tabere.
(2) În anumite situaţii, cu aprobarea directorului unităţii, pot fi desfăşurate în comunitate
şedinţe din cadrul programelor de reintegrare socială care vizează menţinerea şi
îmbunătăţirea relaţiilor cu mediul de suport, cu participarea selectivă a membrilor familiei.

Capitolul IX
Activităţile moral - religioase
Art. 11
Preotul angajat în locurile de deţinere, în completarea activităţii pastorale, potrivit
doctrinei şi practicii cultului, desfăşoară activităţi cu caracter educativ, orientate spre
cunoaşterea şi respectarea valorilor moral-religioase, sociale, autocunoaştere, dezvoltarea

24
simţului etic şi civic, stimulare aptitudinală, vocaţională, dezvoltarea legăturilor cu familia
şi parohia.
Art. 111
(1) Activităţile educative care pot fi desfăşurate de către preotul angajat sunt cele
prevăzute la Capitolul VIII, cu excepţia art. 104, art. 105 şi art. 106 alin. (3), cu
particularizare la specificul moral-religios.
(2) Activităţile educative desfăşurate de către preotul angajat au caracter specific, vizează
dezvoltarea sau menţinerea interesului persoanelor private de libertate pentru
valorificarea obiceiurilor şi tradiţiilor şi se organizează, de regulă, cu ocazia sărbătorilor
religioase.

Art. 112
(1) Activităţile cu caracter educativ, desfăşurate de către preotul angajat, se realizează
individual sau în grup.
(2) Programul de desfăşurare a activităţilor de asistenţă moral-religioasă se afişează în loc
vizibil, la intrarea în spaţiile anume destinate, precum şi în cadrul secţiilor de deţinere.

Art. 113
Activitatea de asistenţă religioasă desfăşurată individual cu persoanele private de libertate
se consemnează de către preotul unităţii în registrul specialistului şi, după caz, în aplicaţia
informatică.

Art. 114
Activităţile desfăşurate cu colaboratori externi vizează identificarea de resurse în vederea
oferirii de sprijin moral sau material pentru persoanele private de libertate, după caz,
asigurarea continuităţii demersurilor de reintegrare socială, în perioada post-detenţie.

Art. 115
(1) Activităţile desfăşurate cu reprezentanţii comunităţii urmăresc facilitarea contactului
dintre persoanele private de libertate şi comunitatea din care provin.
(2) Preotul angajat, prin Sectorul Misionar-Social din cadrul Episcopiei, ia legătura cu
parohia de origine pentru restabilirea relaţiei deţinutului cu membrii reţelei de suport sau
în vederea acordării asistenţei necesare după liberare.

25
Capitolul X
Funcţionarea bibliotecii
Art. 116
(1) În fiecare unitate penitenciară funcţionează câte o bibliotecă, care deţine un fond de
carte disponibil persoanelor private de libertate.
(2) Biblioteca locului de deţinere poate fi afiliată bibliotecilor locale.
(3) În funcţie de spaţiile disponibile, în locurile de deţinere pot fi amenajate săli de lectură.

Art. 117
Fondul de carte se constituie prin cumpărare din subvenţii sau venituri proprii, de către
Administraţia Naţională a Penitenciarelor sau administraţia locului de deţinere, prin
transfer între instituţii, sponsorizări şi donaţii de la persoane fizice sau juridice.

Art. 118
Directorul locului de deţinere desemnează o persoană responsabilă pentru gestionarea
cărţilor şi a bunurilor din bibliotecă. Evidenţa titlurilor împrumutate este ţinută în sistem
electronic sau pe Fişe individuale de evidenţă a cărţilor împrumutate conform anexei nr.
5.

Art. 119
(1) Programul de funcţionare a bibliotecii se afişează în loc vizibil, la intrarea în bibliotecă,
precum şi în cadrul secţiilor de deţinere.
(2) Accesul persoanelor private de libertate la fondul de carte se asigură direct, prin
prezenţa la bibliotecă, sau indirect, la camera de deţinere, prin punerea la dispoziţie a
titlurilor existente.

Art. 120
(1) Cărţile distribuite pentru lectură se păstrează în camerele de deţinere, persoanele
private de libertate având obligaţia de a asigura integritatea acestora şi de a le restitui la
termenul stabilit.
(2) În situaţia transferului sau liberării, persoana privată de libertate are obligaţia de a
returna cărţile împrumutate.
(3) Valoarea cărţilor împrumutate care au fost pierdute sau distruse, se impută persoanelor
în cauză, conform prevederilor legale.

Art. 121
Coordonatorul sectorului reintegrare socială poate iniţia demersuri în vederea încheierii de
parteneriate cu bibliotecile locale sau cu alte instituţii de cultură şi artă.

26
Cap. XI Organizarea şi funcţionarea studioului radio-TV
Art. 122
(1) În locurile de deţinere funcţionează studiouri radio-TV cu circuit închis dotate
corespunzător, care asigură, după caz, receptarea, transmiterea şi retransmiterea
programelor naţionale şi locale.
(2) Prin studiourile radio-TV cu circuit închis pot fi realizate şi transmise emisiuni proprii, cu
caracter informativ şi educativ, destinate persoanelor private de libertate.

Art. 123
(1) În fiecare loc de deţinere funcţionarea studioului radio-TV cu circuit închis este asigurată
de agentul tehnic.
(2) Orarul de funcţionare a studioului radio-TV se întocmeşte de agentul tehnic, cu
respectarea programului zilnic din unitate, fiind aprobat de directorul locului de deţinere.

Art. 124
(1) Fondurile necesare îmbunătăţirii bazei tehnico-materiale şi funcţionării în condiţii
optime a studiourilor radio-TV se asigură din bugetul administraţiilor penitenciare, precum
şi din venituri proprii, donaţii, sponsorizări şi proiecte.
(2) Pentru buna desfăşurare a activităţilor specifice şi pentru stocarea materialelor
realizate, directorul unităţii poate aproba dotarea studioului radio-TV cu medii de stocare
externe.
Capitolul XII Primirea, cumpărarea, gestionarea şi utilizarea aparaturii radio-TV
Art. 125
(1) Directorul locului de deţinere poate aproba ca persoanele private de libertate care au o
conduită corespunzătoare şi nu au fost sancţionate disciplinar în ultimele 6 luni, în funcţie
de dotările unităţii şi condiţiile tehnice existente, să primească sau să achiziţioneze
televizoare din fonduri financiare proprii.
(2) Directorul locului de deţinere poate aproba ca persoanele private de libertate să
achiziţioneze din fonduri financiare proprii aparate radio pe baterii.
Art. 126
În cazul nerespectării regulilor stabilite de administraţia locului de deţinere cu privire la
păstrarea şi folosirea televizoarelor şi aparatelor radio cu baterii, directorul locului de
deţinere poate dispune măsura administrativă de retragere a acestora la magazia unităţii şi
predarea lor familiei persoanei private de libertate sau unei persoane desemnate de acesta,
în condiţiile legii.
Art. 127
(1) Primirea televizoarelor se realizează prin sectorul de acordare a vizitelor, în prezenţa
agentului tehnic din cadrul biroului sau serviciului educaţie, conform unui program aprobat
de directorul locului de deţinere.

27
(2) Programul de predare-primire a aparaturii se afişează în locuri vizibile din cadrul secţiilor
de deţinere şi sectorului de acordare a vizitelor.

Art. 128
La primirea sau achiziţionarea aparaturii radio-TV, agentul tehnic verifică starea tehnică a
acestora, le controlează în interior, le sigilează şi le înscrie în Registrul de evidenţă a
aparaturii radio-TV, conform anexei nr. 6

Art. 129
(1) La primirea televizoarelor, se întocmeşte un Act de primire-predare în trei exemplare,
conform modelului din anexa nr. 7. Un exemplar al acestui document rămâne la carnet,
nedetaşat, exemplarul nr. 2 se păstrează la biroul sau serviciul educaţie, iar exemplarul nr.
3 se înmânează persoanei private de libertate sau, după caz, se introduce în bagajul personal
al acesteia, aflat la magazia unităţii.
(2) Aparatura radio-TV care nu corespunde criteriilor prevăzute de regulamentul de aplicare
a legii, intră în gestiunea magaziei de la punctul de primire deţinuţi, întocmindu-se un bon
de primire.

Art. 130
Persoanele private de libertate pot viziona, în funcţie de posibilităţile tehnice existente,
programele posturilor de televiziune recepţionate prin antena colectivă, instalaţia cu circuit
închis sau prin intermediul unui furnizor de servicii de televiziune.

Art. 131
(1) În situaţia în care, ca urmare a controlului efectuat sau la semnalarea persoanei private
de libertate, se constată defecţiuni ale aparaturii radio-TV, aceasta se ridică şi se depune
la magazia unităţii, până la predarea către o persoană desemnată de persoana privată de
libertate.
(2) Reparaţiile aparaturii radio-TV se realizează în ateliere specializate aflate în exteriorul
locului de deţinere, la cererea persoanelor private de libertate. Transportul aparatului
defect şi plata reparaţiei, se efectuează prin grija familiei persoanei private de libertate
sau a unei persoane desemnate de către aceasta.

Art. 132
(1) Televizoarele persoanelor private de libertate pot fi transferate, în acelaşi timp cu
acestea, la noul loc de deţinere, dacă există o cerere aprobată în acest sens de către
directorul locului de deţinere şi dacă solicitantul este transferat pentru:
a) participarea la activităţi lucrative;
b) participarea la activităţi de instruire şcolară ori formare profesională;

28
c) executarea pedepsei, în condiţiile în care acesta nu este vizitat de către membrii de
familie ori aparţinători în ultimele 12 luni.
d) revenirea în unitatea de provenienţă, în situaţiile prevăzute la lit. a) şi b).
(2) Subunitatea de Pază şi Escortare Deţinuţi Transferaţi va fi informată, de către
administraţia locului de deţinere, cu privire la datele persoanelor private de libertate ce
urmează a fi transferate în condiţiile prevăzute la alin. (1).

Art. 133
În cazul aprobării cererilor de transfer împreună cu televizorul, persoanele private de
libertate care au formulat solicitarea, completează o Declaraţie conform anexei nr. 8.

Art. 134
(1) În cazul transferului pentru executarea pedepsei, persoanele private de libertate trebuie
să anunţe membrii familiei sau aparţinătorii cu privire la necesitatea ridicării televizorului
de la penitenciar, în termen de 6 luni de la data transferului.
(2) Televizoarele care, în termen de 6 luni de la liberarea sau transferul persoanelor private
de libertate, nu sunt ridicate de către membrii familiei, aparţinători sau persoana liberată,
intră în patrimoniul locului de deţinere, consecutiv completării. Acordului prevăzut în anexa
nr.16.

Capitolul XIII. Primirea, cumpărarea, păstrarea şi folosirea de către deţinuţi a

echipamentelor de tehnologie a informaţiei
Art. 135
(1) În condiţiile prezentului ordin, echipamentele de tehnologie a informaţiei care pot fi
primite, cumpărate, păstrate şi folosite de către deţinuţ, sunt laptopuri şi calculatoare
electronice de tip desktop şi minitower, cu sisteme de operare instalate pe bază de licenţe
valabile, denumite în continuare echipamente informatice.
(2) În situaţia în care locul de deţinere nu poate asigura echipamente informatice din dotarea
proprie în vederea susţinerii activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă
socială recomandate în planul individualizat, pot beneficia de un echipament informatic
personal, cu aprobarea directorului locului de deţinere, deţinuţii care nu au fost sancţionaţi
disciplinar în ultimele 6 luni şi care îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
a) participă de cel puţin un an la activităţile de instruire şcolară, în condiţiile prevăzute de
lege;
b) urmează cursuri universitare, în urma aprobării primite din partea directorului locului de
deţinere;
c) participă la activităţi de formare profesională, care necesită utilizarea echipamentelor
informatice, pe durata cursului;
d) participă la programe sau activităţi recomandate, care impun utilizarea acestei aparaturi,
pe durata desfăşurării acestor demersuri.

29
(3) În vederea obţinerii aprobării directorului locului de deţinere, sunt necesare avizul
coordonatorului sectorului reintegrare socială, al directorului adjunct pentru siguranţa
deţinerii şi regim penitenciar, al lucrătorului cu atribuţii privind prevenirea criminalităţii şi
terorismului şi al responsabilului sectorului IT, precum şi informaţii cu privire la sumele de
bani disponibile pentru achiziţionarea echipamentelor informatice.

Art. 136
(1) Administraţia locului de deţinere stabileşte spaţiile şi intervalele orare în care persoanele
condamnate pot utiliza echipamentele informatice personale şi ia măsuri pentru depozitarea
corespunzătoare a acestora în perioada în care nu sunt utilizate.
(2) Se interzice păstrarea şi utilizarea echipamentelor informatice personale în camerele de
deţinere.
Art. 137
(1) Cumpărarea echipamentelor informatice de către persoanele condamnate se realizează
prin punctul comercial amenajat în incinta locului de deţinere, din bani personali, în baza
aprobării directorului unităţii şi în condiţii de garanţie ce permit asigurarea legalităţii
pedepsei privative de libertate, prin aplicarea sigiliilor, inactivarea unor componente şi
verificare periodică.
(2) Se permite cumpărarea unui singur echipament informatic, ca întreg, fiind interzisă
achiziţionarea componentelor unităţii centrale în vederea asamblării.
(3) Agentul comercial pune spre vânzare echipamente informatice, corespunzătoare
specificaţiilor menţionate în cererea aprobată şi în conformitate cu respectarea
caracteristicilor stabilite prin decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.
(4) La primirea, de la punctul comercial, a echipamentelor informatice, directorul locului
de deţinere desemnează câte o persoană din cadrul sectorului IT şi a sectorului vizită care
verifică, conform competenţelor, după cum urmează:
a) licenţele de utilizare a programelor instalate, prin raportare la rezoluţia dată pe cererile
de solicitare a echipamentelor informatice;
b) starea fizică şi tehnică a acestora, cu respectarea prevederilor privind caracteristicile
specifice;
c) starea de funcţionare a echipamentelor informatice şi programele instalate;
d) conţinutul carcaselor, cu excepţia laptopurilor, în vederea prevenirii introducerii unor
obiecte interzise, conform reglementărilor în vigoare.
(5) Prevederile alin. (1) – (4) se aplică şi în cazul primirii echipamentelor informatice, de
către deţinuţi, prin sectorul vizite.
(6) Primirea echipamentelor informatice se realizează conform unui program aprobat de
directorul locului de deţinere, afişat în locuri vizibile, în cadrul secţiilor de deţinere şi a
sectorului de acordare a vizitelor.

30
Art. 138
În cazul în care, la verificarea conform art. 137, echipamentele informatice nu corespund
cerinţelor impuse, acestea nu vor putea fi primite, comercializate şi nici achiziţionate de
către deţinuţi.

Art.139
Predarea şi primirea echipamentelor informatice se înscrie într-un Act de predare-primire
încheiat în 3 exemplare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9. Un exemplar al acestui
document se păstrează la persoana de specialitate desemnată de directorul locului de
deţinere, al doilea se înmânează persoanei condamnate, iar al treilea se înmânează
agentului comercial din unitate, după caz, predătorului.

Art. 140
După sigilarea de către administraţia penitenciarului, a echipamentelor informatice primite
sau achiziţionate, se efectuează proba tehnică de funcţionare şi deţinuţii iau la cunoştinţă,
sub semnătură, Angajamentul privind condiţiile de păstrare şi utilizare a echipamentelor
informatice, prevăzut în anexa nr.10.

Art. 141
Evidenţa echipamentelor informatice primite şi achiziţionate de către deţinuţi se ţine de
către persoana de specialitate desemnată de directorul locului de deţinere în Registrul de
evidenţă a echipamentelor informatice primite sau cumpărate de persoanele condamnate,
prevăzut în anexa nr. 11.

Art. 142
(1) Directorul locului de deţinere dispune ca, la cel mult 4 luni, să se procedeze la verificarea
inopinată integrală, hardware şi software, a echipamentelor informatice pentru care
persoanele condamnate au primit aprobare, încheindu-se în acest sens un proces-verbal de
constatare. Verificarea se face de către specialistul IT împreună cu un reprezentant din
cadrul sectorului siguranţa deţinerii, în prezenţa deţinătorului.
(2) În cazul descoperirii de obiecte şi substanţe interzise prin lege, se va proceda conform
normelor în vigoare.

Art. 143
(1) Administraţia locului de deţinere nu efectuează niciun fel de reparaţii, software sau
hardware, asupra echipamentelor informatice primite sau achiziţionate de către persoanele
condamnate.
(2) În situaţia în care, ca urmare a controlului periodic efectuat sau la semnalarea persoanei
condamnate, se constată defecţiuni hardware sau software ale echipamentelor informatice,
acestea se ridică şi se depun la magazia unităţii, urmând ca persoana condamnată să iniţieze

31
demersurile necesare predării, în cel mai scurt timp, către membrii de familie, aparţinători
sau alte persoane anume desemnate.

Art. 144
(1) Nerespectarea angajamentului privind condițiile de utilizare a echipamentelor
informatice personale constituie abatere disciplinară, potrivit art. 100 alin.(3) raportat la
art.81 lit.l) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de
libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
(2) Nerespectarea angajamentului conduce la retragerea echipamentelor informatice în
magazia locului de deţinere şi la predarea, în cel mai scurt timp, către membrii de familie,
aparţinători sau alte persoane.
Art. 145
Echipamentele informatice primite sau achiziţionate pot fi transferate în acelaşi timp cu
deţinuţii, în condiţiile prevăzute de art. 132 – art.134 alin. (1).

Art. 146
(1) La cerere, deţinuţii pot preda echipamentele informatice către membrii de familie,
aparţinători sau alte persoane.
(2) La predarea echipamentelor informatice către membrii de familie, aparţinători sau alte
persoane ori la liberarea persoanei condamnate, ulterior salvării informaţiilor specificate pe
CD/DVD de unică scriere, de către persoana desemnată de administraţia locului de deţinere,
hard diskul va fi formatat obligatoriu.
(3) La ridicarea echipamentelor informatice de către membrii de familie, aparţinători sau
alte persoane ori la liberarea persoanei condamnate, Dovada de predare-primire prevăzută
la anexa nr.12 se completează în două exemplare. Un exemplar se păstrează la penitenciar,
iar celălalt se predă persoanei care a ridicat echipamentul.

Art. 147
(1) Prevederile art. 136, 140, 142 alin. (1) şi art. 144 alin. (1) se aplică în mod corespunzător
şi în situaţia utilizării echipamentelor informatice pus la dispoziţie de administraţia
penitenciarului.
(2) Cheltuielile pentru reparaţiile rezultate în urma defectării echipamentului de tehnologie
a informaţiei pus la dispoziţie de unitatea penitenciară, în condiţiile art. 140, coroborat cu
art. 144 alin. (1), se impută deţinuţilor, conform prevederilor legale.
(3) Pentru utilizarea calculatorului pus la dispoziţie de administraţia penitenciarului,
deţinutul are îndatorirea de a completa şi respecta Angajamentul prevăzut în anexa nr. 13.

32
TITLUL IV
DOMENIUL ASISTENŢEI PSIHOLOGICE ŞI ASISTENŢEI SOCIALE
Capitolul I
Consideraţii generale
Art. 148
Asistenţa psihologică este asigurată de către psiholog, iar cea socială de către asistentul
social, organizarea şi desfăşurarea acestora fiind fundamentate de principiile de etică şi
deontologie profesională, aferente legislaţiei specifice fiecărei profesii.

Art. 149
Domeniul asistenţei psihologice şi asistenţei sociale cuprinde totalitatea demersurilor
specifice, care au ca scop oferirea de sprijin calificat pentru soluţionarea problemelor
psihologice şi sociale ale persoanelor private de libertate pe timpul executării pedepsei, în
vederea pregătirii acestora pentru reintegrarea în comunitate.

Art. 150
Demersurile de asistenţa psihologică şi asistenţă socială vizează identificarea nevoilor,
riscurilor de a dezvolta comportamente dezadaptative, precum şi particularizarea
intervenţiilor în funcţie de specificul fiecărei categorii de persoane private de libertate.
Art. 151
Prevederile art. 35 cu privire la documentele în care se înregistrează demersurile de
asistenţă psihologică şi asistenţă socială derulate cu deţinuţii şi sunt supuse controlului de
specialitate se aplică în mod corespunzător, cu excepţia lit. h).

Capitolul II Asistenţa psihologică

Art. 152
(1) Desfăşurarea demersurilor de asistenţă psihologică în locurile de deţinere este
condiţionată de deţinerea de către psiholog a atestatului de liberă practică şi este
fundamentată de standardele, principiile de etică şi deontologie profesională, aferente
legislaţiei specifice profesiei de psiholog.
(2) Psihologul îşi asumă răspunderea profesională pentru calitatea muncii prestate şi
răspunde potrivit normelor stabilite de către Colegiul Psihologilor din România.

Art. 153
(1) Activităţile circumscrise domeniului asistenţei psihologice sunt evaluarea, consilierea,
psihoterapia şi activităţile desfăşurate în baza proiectului de activitate.
(2) În penitenciare, activitatea de psihoterapie se desfăşoară în baza competenţelor
atestate de comisia de specialitate din cadrul Colegiului Psihologilor din România.

33
(3) Activităţile prevăzute la alin.(1) pot fi desfăşurate individual sau în grup, în cabinetul
de psihologie sau în spaţiile special amenajate pentru desfăşurarea activităţilor de
reintegrare socială.

Art. 154
În vederea asigurării asistenţei psihologice de calitate, la nivelul fiecărui loc de deţinere se
amenajează cel puţin un cabinet de psihologie, având o dotare corespunzătoare
reglementărilor prevăzute de hotărârile Colegiului Psihologilor din România.

Capitolul III
Evaluarea psihologică
Art. 155
(1) Evaluarea psihologică, ca parte integrantă a evaluării multidisciplinare, fundamentează
proiectarea oricărui demers psihologic şi are în vedere identificarea principalelor riscuri şi
nevoi psihologice, în scopul orientării intervenţiei specifice.
(2) Concluziile evaluărilor psihologice fundamentează completarea documentelor necesare
luării deciziilor în cadrul comisiilor constituite la nivelul locurilor de deţinere.

Art. 156
Evaluarea iniţială se realizează în perioada de carantină şi observare, în cadrul programului
de adaptare la condiţiile privării de libertate şi urmăreşte identificarea principalelor riscuri
şi nevoi psihologice ale persoanelor private de libertate, în vederea stabilirii demersurilor
specifice, în perioada executării pedepsei.

Art. 157
(1) Evaluarea periodică se realizează pe parcursul executării pedepsei şi are rolul de a
evidenţia progresele ori regresele înregistrate de către persoanele private de libertate în
plan psihocomportamental, precum şi, după caz, de a identifica alte riscuri şi nevoi
psihologice.
(2) Evaluarea persoanelor private de libertate pe parcursul executării pedepsei se realizează
obligatoriu în perioada premergătoare analizării în comisia de stabilire, individualizare şi
schimbarea regimului de executare, în condiţiile prevăzute de lege sau ori de câte ori este
necesar.
(3) Evaluarea periodică a persoanelor private de libertate se realizează cel puţin o dată la
12 luni.
(4) La mutarea într-un penitenciar pentru adulţi, tinerii condamnaţi pentru care s-a dispus
continuarea măsurii educative într-un penitenciar, sunt reevaluaţi psihologic.

34
Art. 158
Evaluarea finală se realizează în perioada premergătoare analizării în comisia pentru
liberare condiţionată şi analizează evoluţia deţinuţilor ca urmare a parcurgerii demersurilor
de asistenţă psihologică.

Art. 159
Informaţiile de specialitate rezultate în urma evaluărilor se consemnează în documentele
de lucru specifice şi în secţiunile aferente domeniului asistenţă psihologică din aplicaţia
informatică.

Art. 160
Direcţia de specialitate pune la dispoziţia personalului din domeniul asistenţei psihologice
din fiecare loc de deţinere instrumente de identificare a nevoilor şi riscurilor psihologice,
ca parte integrantă a instrumentelor standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de
deţinuţi.

Capitolul IV Programele de asistenţă psihologică

Art. 161
Programele de asistenţă psihologică derulate în locurile de deţinere sunt specifice şi generale.

Art. 162
Programul de asistenţă psihologică specifică reprezintă demersul structurat ce cuprinde
ansamblul metodelor şi tehnicilor psihologice, care se adresează nevoilor şi riscurilor
identificate, în vederea ameliorării conduitelor dezadaptative ale deţinuţilor.

Art. 163
Programele de asistenţă psihologică specifică se adresează deţinuţilor care, în urma unei
evaluări psihologice, au fost identificaţi ca aparţinând, în principal, următoarelor categorii:
a) cu dificultăţi de gestionare a impulsurilor sexuale;
b) cu antecedente în adicţii, consum de alcool, droguri ori alte substanţe psihotrope;
c) cu dificultăţi de gestionare a agresivităţii;
d) diagnosticaţi cu afecţiuni psihice;
e) cu risc de suicid;
f) cu risc de vulnerabilizare sau marginalizare.
Art. 164
Programul de asistenţă psihologică generală reprezintă demersul structurat care vizează
dezvoltarea deprinderilor, atitudinilor prosociale, abilităţilor rezolutive sau întărirea

35
comportamentelor dobândite în cadrul programelor de asistenţă psihologică specifică, în
vederea creşterii şanselor de reintegrare socială.

Art. 165
(1) Standardul privind organizarea şi desfăşurarea programelor de asistenţă psihologică
generală impune respectarea unui număr de minimum 12 şedinţe, cu o frecvenţă de o şedinţă
pe săptămână.
(2) Organizarea şi desfăşurarea programelor de asistenţă psihologică specifică impun
respectarea unui standard minim de 24 şedinţe, cu o frecvenţă de două şedinţe pe
săptămână.

Art. 166
La elaborarea programelor de asistenţă psihologică se aplică în mod corespunzător
prevederile art. 50 – 63.

Art. 167
(1) Mapa documentară a programului de asistenţă psihologică se constituie din toate
documentele completate şi utilizate pe parcursul derulării programului şi cuprinde:
a) justificarea derulării programului, prin raportare la specificul nevoilor identificate la
nivelul fiecărui loc de deţinere şi a prioritizării intervenţiei; se întocmeşte un singur
document pentru toate grupele constituite în baza aceleiaşi justificări;
b) contractul terapeutic, semnat de fiecare participant – în cazul programelor de asistenţă
psihologică specifică – conform anexei nr. 14;
c) tabelul nominal cu participanţii;
d) orarul activităţilor programului;
e) fişa de prezenţă a participanţilor;
f) protocolul de activitate, conform anexei nr. 15;
g) fişele de evaluare;
h) raportul de evaluare finală a programului.
(2) După caz, mapa documentară a programului de asistenţă psihologică se completează cu:
a) fişele de consiliere individuală, conform anexei nr. 3;
b) atribuţiile echipei multidisciplinare ;
c) fişele de lucru ale echipei multidisciplinare;
d) evaluările psihologice iniţiale, de parcurs şi finale ale participanţilor la program.
(3) Modelele documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a), c), d), e), h) se regăsesc în Anexa
nr. 4
(4) Mapa documentară a programului constituie obiect al controlului administrativ şi de
specialitate.

36
Art. 168
Responsabilul programului depune la mapa documentară a programului evaluările, cu
precizarea calificativului obţinut şi fişa de evaluare finală.

Capitolul V
Consilierea psihologică şi psihoterapia
Art. 169
Consilierea psihologică este demersul semistructurat cu caracter specific, susţinut în scopul
prevenţiei şi ameliorării problemelor emoţionale, cognitive, de comportament şi al
asistării persoanelor private de libertate, în identificarea soluţiilor necesare pentru
depăşirea dificultăţilor cu care se confruntă.

Art. 170
(1) Consilierea psihologică este consecutivă unei evaluări care evidenţiază necesitatea
acestui tip de intervenţie şi se adresează persoanelor private de libertate:
a) prevăzute la art. 163, care nu pot fi incluse în programele de asistenţă psihologică
specifică;
b) incluse în programe, în completarea activităţilor de grup din cadrul acestora;
c) aflate în situaţii de criză.
(2) Activitatea de consiliere se consemnează în documentele de lucru specifice şi în
secţiunile aferente domeniului asistenţă psihologică din aplicaţia informatică.

Art. 171
(1) Situaţiile de criză se referă la evenimentele apărute în contextul existenţial al persoanei
şi care depăşesc capacităţile adaptative ale acesteia, perturbând semnificativ echilibrul
funcţional.
(2) Consilierile desfăşurate cu persoanele private de libertate aflate în refuz de hrană,
cazate în camera de protecţie sau atunci când li se aduce la cunoştinţă unul dintre
evenimentele prevăzut la art. 68 alin. (6) din lege, se asimilează consilierilor psihologice în
situaţii de criză.
(3) Frecvenţa şi durata consilierilor acordate persoanelor private de libertate aflate în
situaţii de criză se stabilesc de către specialist, în funcţie de tipul problemelor identificate.

Art. 172
Demersurile de asistenţă psihologică, realizate la solicitarea persoanelor private de
libertate, în cadrul cărora nu sunt identificate probleme psihologice şi care nu impun
intervenţii de specialitate, se asimilează convorbirilor individuale.

37
Art. 173
Includerea unui deţinut în intervenţii de tip psihoterapeutic:
a) este consecutivă unei evaluări psihologice, care evidenţiază necesitatea acestui tip de
intervenţie;
b) este condiţionată de identificarea, la deţinut, a motivaţiei pentru schimbare, a resurselor
intelectuale necesare parcurgerii unui demers de acest tip şi a incompatibilităţii altor
demersuri de asistenţă psihologică specifică derulate în penitenciar, cu particularităţile
personalităţii subiectului.

Capitolul VI Asistenţa socială

Art. 174
(1) Desfăşurarea demersurilor de asistenţă socială în locurile de deţinere este condiţionată
de deţinerea de către asistentul social a avizului de exercitare a profesiei sau a atestatului
de liberă practică în asistenţă socială şi este fundamentată de standardele, principiile de
etică şi deontologie profesională, aferente legislaţiei specifice profesiei de asistent social.
(2) Asistentul social îşi asumă răspunderea profesională pentru calitatea muncii prestate şi
răspunde potrivit normelor stabilite de către Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din
România.

Art. 175
(1) Activităţile circumscrise domeniului asistenţă socială sunt: evaluarea, consilierea,
medierea socială şi activităţile desfăşurate în baza proiectului de activitate.
(2) Evaluarea şi consilierea se desfăşoară individual sau în grup, atât în cabinetul de asistenţă
socială, cât şi în spaţiile special amenajate pentru desfăşurarea activităţilor de reintegrare
socială.

Art. 176
Activităţile de asistenţă socială desfăşurate individual cu persoanele private de libertate se
consemnează în registrul specialistului şi în aplicaţia informatică.

Art. 177
La nivelul fiecărui loc de deţinere se amenajează cel puţin un cabinet de asistenţă socială,
dotat corespunzător cerinţelor de exercitare a profesiei.
Capitolul VII
Evaluarea socială
Art. 178
(1) Evaluarea socială, ca parte integrantă a evaluării multidisciplinare, fundamentează
proiectarea oricărui demers de asistenţă socială şi are în vedere identificarea principalelor
riscuri şi nevoi sociale, în scopul orientării intervenţiei specifice.

38
(2) Concluziile evaluărilor sociale fundamentează completarea documentelor necesare luării
deciziilor în cadrul comisiilor constituite la nivelul locurilor de deţinere.
(3) Evaluarea socială are în vedere şi identificarea persoanelor condamnate, pentru care se
poate acorda dreptul la comunicări on-line, conform criteriilor prevăzute de regulamentul
de aplicare a legii.

Art. 179
Evaluarea iniţială se realizează în perioada de carantină şi observare, în cadrul programului
de adaptare la condiţiile privării de libertate şi urmăreşte identificarea principalelor riscuri
şi nevoi sociale ale persoanelor private de libertate în vederea stabilirii demersurilor
specifice, în perioada executării pedepsei.

Art. 180
(1) Evaluarea periodică se realizează pe parcursul executării pedepsei şi are rolul de a
evidenţia evoluţia înregistrată de către persoanele private de libertate din perspectiva
abilităţilor sociale, precum şi, după caz, de a identifica alte riscuri şi nevoi sociale ca urmare
a unor modificări ale situaţiei socio-familiale.
(2) Evaluarea persoanelor private de libertate pe parcursul executării pedepsei se realizează
obligatoriu în perioada premergătoare analizării în comisia de stabilire, individualizare şi
schimbarea regimului de executare, în condiţiile prevăzute de lege sau ori de câte ori este
necesar.
(3) Evaluarea periodică a persoanelor private de libertate se realizează cel puţin o dată la
12 luni.
(4) La mutarea într-un penitenciar pentru adulţi, tinerii condamnaţi pentru care s-a dispus
continuarea măsurii educative într-un penitenciar, sunt reevaluaţi social.

Art. 181
Evaluarea finală se realizează în perioada premergătoare analizării în comisia pentru
liberare condiţionată şi analizează evoluţia deţinuţilor ca urmare a parcurgerii demersurilor
de asistenţă socială.

Art. 182
Direcţia de specialitate pune la dispoziţia personalului din domeniul asistenţei sociale din
fiecare loc de deţinere, instrumente de identificare a nevoilor şi riscurilor sociale, ca parte
integrantă a instrumentelor standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de către
deţinuţi.

Art. 183.Informaţiile de specialitate rezultate în urma evaluărilor se consemnează în

documentele de lucru specifice şi în secţiunile aferente domeniului asistenţă socială din
aplicaţia informatică.

39
Capitolul VIII Programele de asistenţă socială
Art. 184
Programele de asistenţă socială reprezintă demersul structurat cu caracter specific ce
cuprinde ansamblul de metode şi tehnici de specialitate, care se adresează nevoilor şi
riscurilor identificate, în vederea formării şi dezvoltării deprinderilor sociale, precum şi a
îmbunătăţirii relaţiilor deţinuţilor cu mediul de suport.

Art. 185
Programele de asistenţă socială se adresează deţinuţilor care, în urma evaluării sociale, au fost
identificaţi cu nevoi a căror compensare reclamă intervenţii specializate, în principal, în
următoarele arii:
a) abilităţi parentale;
b) abilităţi sociale;
c) abilităţi decizionale în situaţii de risc;
d) relaţiile cu mediul de suport;
e) violenţa domestică.
Art. 186
Standardul privind organizarea şi desfăşurarea programelor de asistenţă socială impune
respectarea unui număr de minimum 12 şedinţe, cu o frecvenţă de o şedinţă pe săptămână.

Art. 187
La elaborarea programelor de asistenţă socială se aplică în mod corespunzător prevederile
art. 50 - 63 .

Art. 188
(1) Mapa documentară a programului de asistenţă socială se constituie corespunzător
prevederilor art. 64.
(2) În funcţie se specific, mapa documentară se poate completa cu alte documente
prevăzute în manualul programului.

Art. 189
Pentru persoanele private de libertate ale căror nevoi de intervenţie impun acest lucru, pot
fi organizate şi desfăşurate, în baza proiectului de activitate, grupuri de tratament, sub
următoarele forme:
a) grupurile de progres, creştere şi dezvoltare sunt destinate să încurajeze şi să sprijine
progresul individual al membrilor grupului;

40
b) grupurile de terapie socială sunt destinate să sprijine fiecare membru în parte să adopte
stiluri comportamentale acceptate social;
c) grupurile educaţionale sunt destinate să educe şi să pregătească membrii grupului într-o
anumită problematică sau pe o anumită temă;
d) grupurile de socializare sunt destinate să ofere asistenţă în formarea de deprinderi
necesare socializării în comunitate;
e) grupurile de suport sunt grupurile cu un puternic accent pe sprijin reciproc, prin
furnizarea de informaţii, încurajare şi susţinere.

Capitolul IX
Consilierea pe probleme sociale
Art. 190
Consilierea pe probleme sociale este demersul semistructurat cu caracter specific prin care
se acordă sprijin calificat persoanelor private de libertate, în vederea ameliorării sau
soluţionării problemelor sociale cu care se confruntă şi a pregătirii acestora pentru
reintegrarea în familie şi comunitate după liberarea din penitenciar.

Art. 191
(1) Consilierea pe probleme sociale este consecutivă unei evaluări care evidenţiază
necesitatea acestui tip de intervenţie şi se adresează persoanelor private de libertate:
a) identificate ca aparţinând categoriilor prevăzute la art. 185 şi care nu pot fi incluse în
programe de asistenţă socială;
b) identificate cu alte nevoi şi riscuri sociale;
c) incluse în programe, în completarea activităţilor de grup din cadrul acestora.
(2) Activitatea de consiliere se consemnează în documentele de lucru specifice şi în
secţiunile aferente domeniului asistenţă socială din aplicaţia informatică.

Art. 192
Consilierea pe probleme sociale se poate acorda şi membrilor familiilor persoanelor private
de libertate, atunci când situaţia impune acest demers, în cadrul locului de deţinere, în
spaţii special amenajate.

Art. 193
Demersurile de asistenţă socială, realizate la solicitarea persoanelor private de libertate, în
cadrul cărora nu sunt identificate probleme sociale şi care nu impun intervenţii de
specialitate, se asimilează convorbirilor individuale.

41
Capitolul X Medierea socială
Art. 194
(1) Medierea socială reprezintă totalitatea demersurilor întreprinse de asistentul social
angajat al sistemului penitenciar în raport cu instituţiile publice, organizaţiile
neguvernamentale naţionale şi internaţionale şi mediul de suport al persoanelor private de
libertate.
(2) Medierea socială vizează schimbul de informaţii necesare, după caz, realizării evaluărilor
sociale şi ameliorării, soluţionării problemelor sociale.

Art. 195
(1) Medierea socială cu instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale se realizează,
de regulă, prin adrese scrise.
(2) Medierea socială cu membrii familiei sau alte persoane din mediul de suport se realizează
prin convorbiri, în spaţii anume destinate din locul de deţinere, prin adrese scrise sau
telefonic, în cazuri temeinic justificate, când situaţia impune intervenţie imediată.

Titlul V
DEŢINUŢI SELECŢIONAŢI LA MUNCĂ PENTRU SPRIJINIREA ŞI SUPORTUL ACTIVITĂŢILOR
RELIGIOASE, EDUCATIVE, CULTURALE, OCUPAŢIONALE ŞI SPORTIVE

Art. 196
(1) Pentru sprijinirea şi suportul activităţilor religioase, educative, culturale, ocupaţionale
şi sportive pot fi încredinţate responsabilităţi deţinuţilor.
(2) Încredinţarea de responsabilităţi vizează două paliere de optimizare a demersurilor de
reintegrare socială:
a) întărirea comportamentelor pozitive, valorizarea şi creşterea motivaţiei pentru schimbare
a deţinuţilor;
b) sprijinirea demersurilor întreprinse de personalul de reintegrare socială, în vederea
diversificării şi creşterii adresabilităţii acestora.

Art. 197
Deţinuţilor li se pot încredinţa responsabilităţi în cadrul activităţilor religioase, educative,
culturale, ocupaţionale şi sportive, în urma analizării în cadrul comisiei de selecţionare şi
repartizare la muncă.

Art. 198
Numărul deţinuţilor care pot desfăşura activităţi religioase, educative, culturale,
ocupaţionale şi sportive, în regim de muncă, se stabileşte prin decizie a directorului general
al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

42
Art. 199
Activităţile desfăşurate cu sprijinul deţinuţilor se realizează sub coordonarea personalului
de specialitate, cu respectarea normelor în vigoare privind siguranţa locurilor de deţinere
în ceea ce priveşte regimul de executare a pedepselor privative de libertate.

Art. 200
Deţinuţilor le sunt aduse la cunoştinţă sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească, orarul
de susţinere a activităţilor, obligaţiile şi interdicţiile.

Titlul VI
COLABORAREA CU COMUNITATEA
Art. 201
În vederea asigurării asistenţei educative, psihologice, sociale şi religioase a persoanelor
private de libertate, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate
întreprind demersuri pentru încheierea de protocoale de colaborare cu instituţii publice,
precum şi asociaţii, organizaţii neguvernamentale naţionale şi internaţionale.

Art. 202
Demersurile desfăşurate în colaborare cu comunitatea se pot derula în interiorul sau
exteriorul locului de deţinere.

Art. 203
(1) Accesul reprezentanţilor organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, naţionale
şi internaţionale, precum şi al persoanelor fizice care contribuie la desfăşurarea
demersurilor educative, de asistenţă psihologică, asistenţă socială şi de asistenţă religioasă
sau le sprijină financiar, se face cu aprobarea directorului locului de deţinere sau, după caz,
a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor cu respectarea
dispoziţiilor legale.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au acces pe baza actului de identitate şi a tabelului
nominal aprobat de către directorul locului de deţinere, care se păstrează la post control.
(3) Regulile privind controlul antiterorist şi de specialitate al persoanelor care intră în locul
de deţinere se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute la alin. (1).

Art. 204
(1) Activităţile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială desfăşurate în
comunitate au un caracter formativ, stimulativ şi recreativ, în scopul dezvoltării şi exersării
comportamentelor prosociale.

43
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) sunt activităţi de tipul celor menţionate la art. 109.
(3) Activităţile în comunitate se desfăşoară în baza proiectelor de activitate.
(4) Selecţia deţinuţilor pentru a participa la activităţile educative, de asistenţă psihologică
şi asistenţă socială desfăşurate în comunitate se face ţinându-se cont de nevoile identificate
privind reintegrarea socială a deţinuţilor şi de conduita adoptată pe timpul executării
pedepsei.
Art. 205
(1) La nivelul fiecărui loc de deţinere se organizează, cu frecvenţă trimestrială, cel puţin o
activitate în comunitate cu tinerii condamnaţi, precum şi cu deţinuţii care execută pedeapsa
în regim deschis sau semideschis.
(2) Pentru deţinuţii care execută pedeapsa în regim închis, la nivelul fiecărui loc de deţinere
se organizează, cu frecvenţă semestrială, cel puţin o activitate în comunitate.

Art. 206
Colaborările între locurile de deţinere şi organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale
care presupun demersuri educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială se
desfăşoară în baza unor protocoale de colaborare încheiate la nivel local sau naţional.

Art. 207
În vederea sprijinirii personalului sectorului reintegrare socială pentru derularea
demersurilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, conducerea locului de
deţinere poate implica reprezentanţi ai comunităţii.

Art. 208
La nivelul fiecărui loc de deţinere pot fi desfăşurate demersuri educative, de asistenţă
psihologică şi asistenţă socială, exclusiv de către colaboratori externi, cu aprobarea
directorului unităţii.

Art. 209
Şeful serviciului sau biroului educaţie, asistenţă psihosocială, în colaborare cu şeful
serviciului siguranţa deţinerii, asigură informarea şi luarea la cunoştinţă a prevederilor
regulamentului de ordine interioară şi a specificului activităţii cu persoanele private de
libertate, de către colaboratorii care desfăşoară demersuri educative, de asistenţă
psihologică şi asistenţă socială în locurile de deţinere.

Art. 210
(1) În situaţia în care colaboratorii externi de la nivelul comunităţii solicită să desfăşoare
programe sau activităţi educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială cu persoanele
private de libertate, reprezentanţii instituţiilor publice şi ai altor asociaţii, organizaţii

44
naţionale şi internaţionale, precum şi persoane fizice, vor prezenta unităţii, în vederea
obţinerii aprobării, următoarele documente:
a) cerere scrisă, privind intenţia de desfăşurare a activităţii sau programului;
b) documente oficiale care să ateste, după caz, competenţele necesare pentru susţinerea
activităţii sau programului respectiv;
c) tabel nominal cu colaboratorii care urmează să desfăşoare activităţile sau programul,
cuprinzând seria şi numărul actului de identitate;
d) statutul de organizare şi funcţionare al organizaţiilor sau fundaţiilor, care să ateste
posibilitatea susţinerii activităţilor sau programelor pentru care solicită aprobare.
(2) Documentaţia prezentată de colaboratorii externi este completată şi întocmită conform
cerinţelor solicitate de coordonatorul sectorului reintegrare socială.
(3) Conducerea locului de deţinere îşi rezervă dreptul de a solicita şi alte documente pe care
le consideră necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor propuse de
colaboratorii externi.

Art. 211
(1) Colaboratorii externi pun la dispoziţia coordonatorului sectorului reintegrare socială
propunerea privind activitatea sau programul educativ, de asistenţă psihologică sau
asistenţă socială pe care intenţionează să le deruleze.
(2) Forma finală a programului este definitivată în colaborare cu personalul sectorului
reintegrare socială cu atribuţii în acest sens şi respectă structura specifică ariei de
intervenţie impusă de standardele promovate de direcţia de specialitate.

Art. 212
Programul de lucru al colaboratorilor se stabileşte de către coordonatorul sectorului
reintegrare socială şi este inclus în orarul centralizator al activităţilor şi programelor
educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, aprobat de directorul locului de
deţinere.

Art. 213
În cazul derulării de programe educative, de asistenţă psihologică sau asistenţă socială,
colaboratorii au obligaţia de a întocmi mapa documentară a programului, conform ariilor de
intervenţie.

Art. 214
Activitatea desfăşurată de reprezentanţii comunităţii în locurile de deţinere este
monitorizată şi evaluată de personalul sectorului reintegrare socială, în baza unor rapoarte
periodice.

45
Art. 215
(1) Demersurile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, desfăşurate sub
formă de voluntariat de către reprezentanţii societăţii civile cu persoanele private de
libertate, sunt parte a demersurilor de reintegrare socială.
(2) În unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se desfăşoară exclusiv
activităţi de voluntariat, circumscrise domeniilor ce au ca finalitate creşterea şanselor de
reintegrare socială.
(3) Activitatea voluntarilor în sistemul penitenciar se desfăşoară în baza metodologiei privind
organizarea şi derularea activităţilor de voluntariat.

Art. 216
În unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor îşi pot desfăşura
activitatea două tipuri de voluntari:
a) persoane fizice care desfăşoară activităţi pe baza unui contract de voluntariat încheiat
nemijlocit cu unitatea de detenţie;
b) persoane fizice, membre sau colaboratoare ale unor organizaţii neguvernamentale, care
desfăşoară activităţi de voluntariat pe baza unui contract de voluntariat cu o persoană
juridică, denumită organizaţie gazdă, care a încheiat un protocol de colaborare cu unitatea
de detenţie.

Titlul VII
MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE, DE ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ ŞI ASISTENŢĂ
SOCIALĂ
Art. 217
Managementul activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială se
realizează pentru asigurarea consistenţei şi continuităţii demersurilor prin valorificarea
judicioasă a resurselor umane şi materiale existente, în conformitate cu obiectivele stabilite
şi asumate.

Art. 218
Managementul activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, din
penitenciare, organizate şi desfăşurate cu persoanele private de libertate este asigurat,
după cum urmează:
a) la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor – direcţia de specialitate, care
stabileşte direcţiile de acţiune, obiectivele prioritare şi planul anual de activităţi;
b) la nivelul locului de deţinere – coordonatorul sectorului reintegrare socială, care
realizează planificarea, monitorizarea şi controlul activităţilor educative, de asistenţă
psihologică şi asistenţă socială.

46
Art. 219
Atribuţiile direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor sunt
stabilite prin Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.

Art. 220

Direcţia de specialitate evaluează, periodic, calitatea demersurilor educative, de asistenţă

psihologică şi asistenţă socială din locurile de deţinere, în baza datelor rezultate din:
a) informările transmise sau generate de la nivelul unităţilor;
b) rapoartele periodice, generice şi specifice de activitate generate din aplicaţia
informatică;
c) activităţile specifice întreprinse de către specialiştii proprii sau ai celorlalte structuri din
Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
d) activităţile specifice întreprinse de reprezentanţii acreditaţi ai organizaţiilor
guvernamentale, neguvernamentale sau ai organismelor profesionale cu rol de supervizare.

Art. 221

(1) Direcţia de specialitate elaborează sinteze, rapoarte, informări şi alte documente

necesare managementului organizaţional, pentru informarea ierarhică privind activitatea
desfăşurată în locurile de deţinere.
(2) Direcţia de specialitate asigură elaborarea unor materiale ştiinţifice şi metodologice
necesare orientării şi susţinerii activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă
socială din locurile de deţinere.
Art. 222
(1) La nivelul locurilor de detenţie, coordonatorul sectorului reintegrare socială, în baza
direcţiilor de acţiune şi a obiectivelor prioritare stabilite de direcţia de specialitate,
organizează, planifică, monitorizează şi evaluează totalitatea demersurilor educative, de
asistenţă psihologică şi asistenţă socială realizate de către personalul sectorului reintegrare
socială, în condiţii de eficacitate şi eficienţă.
(2) Atribuţiile coordonatorului sectorului reintegrare socială respectă metodologiile de lucru
specifice şi se regăsesc în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare adoptat la nivelul
fiecărui loc de deţinere.

Art. 223
(1) Planificarea demersurilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială ţine
cont de rezultatele analizei nevoilor persoanelor private de libertate, realizată cu frecvenţă
anuală, de către coordonatorul sectorului reintegrare socială.

47
(2) Timpul alocat activităţilor şi programelor specifice reintegrării sociale se stabileşte prin
Orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi
asistenţă socială, astfel încât să fie asigurată continuitatea acestora pe toată durata zilei.
(3) În funcţie de nevoile persoanelor private de libertate şi de resursele existente la nivelul
locului de deţinere, directorul acestuia poate dispune desfăşurarea activităţilor prevăzute
la alin. (2) şi în zilele de repaus săptămânal sau sărbători legale.
(4) Orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi
asistenţă socială cuprinde totalitatea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă
psihologică şi asistenţă socială ce se organizează şi desfăşoară cu persoanele private de
libertate la nivelul locului de deţinere.

Art. 224
(1) Documentele utilizate de coordonatorul sectorului reintegrare socială pentru
organizarea, planificarea, coordonarea şi evaluarea demersurilor educative, de asistenţă
psihologică şi asistenţă socială sunt:
a) planul anual al sectorului reintegrare socială;
b) obiectivele individuale anuale;
c) fişele posturilor;
d) analiza anuală a nevoilor persoanelor private de libertate;
e) orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi
asistenţă socială;
f) dosarul de educaţie şi asistenţă psihosocială;
g) rapoartele generate din aplicaţia informatică;
h) obiectivele de control managerial intern ale activităţilor;
i) sistemul de control intern managerial;
j) analiza periodică a activităţilor;
k) registrul de procese-verbale ale întâlnirilor de lucru cu personalul sectorului reintegrare
socială;
l) registrul de audienţe al coordonatorului sectorului reintegrare socială;
m) protocoale de colaborare;
n) alte documente de lucru specifice personalului de reintegrare socială, conform
domeniului de competenţă.

Art. 225
Elementele componente ale dosarului, precum şi instrucţiunile cu privire la modalitatea de
completare şi gestionare a acestuia, se stabilesc prin decizia directorului general al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 226
Activităţile în cadrul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă se organizează şi se
desfăşoară cu respectarea condiţiilor specifice prevăzute pentru fiecare arie de intervenţie
educativă, psihologică şi socială.

48
Art. 227
Documentele prevăzute la art. 224 constituie obiect al controlului administrativ şi de
specialitate.

Titlul VIII
EDUCAŢIA, ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ ÎN CENTRE EDUCATIVE ŞI
CENTRE DE DETENŢIE
Capitolul I
Dispoziţii comune
Art. 228
(1) În centrele educative şi centrele de detenţie sunt create premisele respectării şi
promovării drepturilor specifice categoriilor de persoane internate, a garantării siguranţei
acestora, exercitarea influenţelor educative, având ca finalitate formarea sau dezvoltarea
comportamentelor dezirabile social şi prevenirea terţiară a recidivei.
(2) În spaţiile destinate cazării şi desfăşurării de activităţi se asigură toate condiţiile de
igienă necesare păstrării şi promovării stării de sănătate, dezvoltării fizice şi neuropsihice
armonioase a persoanelor internate şi prevenirii apariţiei unor îmbolnăviri.
(3) Camerele sunt intimizate şi decorate cu materiale vizuale cu efect formativ, adaptate
vârstei, intereselor şi, după caz, anotimpurilor şi marilor sărbători religioase sau laice din
cursul anului, confecţionate sau primite de către persoanele internate.

Capitolul II
Informarea persoanelor internate în perioada de adaptare la viaţa instituţională
Art. 229
(1) Imediat după depunerea persoanelor în centrul educativ sau centrul de detenţie, se
realizează informarea acestora cu privire la specificul locului, într-un limbaj accesibil, fiind
nominalizat, totodată, personalul responsabil în relaţie cu secţia, camerele destinate
persoanelor internate.
(2) Informarea minorităţilor etnice, lingvistice sau a persoanelor de cetăţenie străină,
necunoscătoare de limba română, se asigură în limba pe care o cunosc sau într-o limbă de
circulaţie internaţională.
(3) Administraţia centrului educativ sau a centrului de detenţie informează, prin toate
mijloacele de care dispune, persoanele internate şi, în mod special, minorii, cu privire la
respectarea drepturilor copilului, punând la dispoziţia acestora: datele de contact ale
direcţiilor pentru protecţia drepturilor copilului, ale altor instituţii cu rol de suport social,
ale instituţiilor de învăţământ, serviciilor de probaţiune, organizaţiilor neguvernamentale,
precum şi alte materiale informative.

49
Capitolul III
Proiectul educaţional
Art. 230
(1) Proiectul educaţional al centrului structurează organizarea şi desfăşurarea demersurilor
educative, de instruire şcolară, formare profesională, de asistenţă psihologică şi asistenţă
socială acordate persoanelor internate, în funcţie de nevoile individuale.
(2) Proiectul educaţional al centrului se revizuieşte în fiecare an, ţinându-se cont de
necesităţile identificate la persoanele internate, priorităţile stabilite anual, precum şi
resursele disponibile în plan local.

Art. 231.
Proiectul educaţional are următoarea structură:
a) Scop;
b) Obiective;
c) Resurse umane;
d) Resurse materiale şi financiare;
e) Oferta de programe şi activităţi;
f) Colaborarea cu comunitatea;
g) Instrumente de monitorizare şi evaluare.

Art. 232.
Proiectul educaţional are ca scop reintegrarea în societate a persoanelor internate şi
responsabilizarea acestora, în vederea asumării propriilor acţiuni şi a prevenirii săvârşirii de
noi infracţiuni.

Art. 233
Obiectivele sunt particularizate în funcţie de specificul centrului şi se subscriu prevederilor
art. 142 alin. (2) din Lege, după cum urmează:
a) asigurarea unui climat favorabil dezvoltării personale prin: dezvoltarea unei structuri
arhitectonice adecvate şi amenajarea spaţiilor potrivit particularităţilor vârstei,
profesionalizarea şi fidelizarea personalului implicat în desfăşurarea de activităţi directe cu
persoanele internate;
b) conferirea de utilitate perioadei internării prin: deschiderea către comunitate,
implicarea persoanelor internate în activităţi formative diversificate şi creşterea numărului
de ore petrecute de acestea în afara camerelor;
c) reducerea vulnerabilităţii psihologice şi sociale prin intervenţii şi asistenţă de specialitate
necesare pentru: îmbunătăţirea sau conservarea stării de sănătate mintală şi prevenirea
îmbolnăvirilor, dezvoltarea unor relaţii armonioase cu mediul de suport sau, după caz,
identificarea unor instituţii sau organizaţii neguvernamentale de sprijin;
d) asimilarea de cunoştinţe şi formarea de deprinderi necesare reintegrării sociale prin
organizarea activităţilor de instruire şcolară, formare profesională, educaţie fizică şi sport,
stimulare aptitudinală şi artistică, asistenţă moral-religioasă.

50
Art. 234.
Resursele umane sunt stabilite în funcţie de standardele de personal pe domenii de
activitate şi categorii de locuri de deţinere.

Art. 235.
Resursele materiale şi financiare prevăzute în proiectul educaţional al centrului au la bază
bugetul anual de venituri şi cheltuieli, aprobat de ordonatorul de credite ierarhic superior.

Art. 236.
Oferta de programe şi activităţi este organizată corespunzător următoarelor arii de
intervenţie recuperativă:
a) aria instructiv-formativă – instruire şcolară şi formare profesională;
b) aria educativă;
c) aria de echilibrare şi optimizare psihocomportamentală;
d) aria de formare şi dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor sociale;
e) aria de activităţi sportiv-recreative şi artistice.

Art. 237.
Colaborarea cu comunitatea stă la baza elaborării şi implementării tuturor componentelor
proiectului educaţional, urmărind cointeresarea comunităţilor de apartenenţă, schimbul de
informaţii între instituţii şi factorii de decizie, pentru facilitarea reintegrării sociale a
persoanelor internate.
Art. 238.
(1) Instrumentele de monitorizare şi evaluare au în vedere eficienţa şi eficacitatea atingerii
indicatorilor asociaţi obiectivelor anuale ale proiectului educaţional.
(2) Concluziile proceselor de monitorizare şi evaluare fundamentează adoptarea deciziilor
de revizuire a proiectului educaţional şi stabilirea, după caz, a unor noi direcţii de acţiune.

Capitolul IV
Intervenţia recuperativă
Art. 239
(1) Planificarea, organizarea şi derularea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă
psihologică şi asistenţă socială a persoanelor internate respectă standardele impuse de
direcţia de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi asigură valorificarea
perioadei de internare într-un mod cât mai util posibil, dobândirea şi dezvoltarea de
competenţe şi comportamente necesare procesului de reinserţie socială.

51
(2) Planificarea intervenţiei adresată persoanelor internate vizează derularea unor activităţi
constructive pe durata întregii zile, inclusiv în zilele de repaus şi pe perioada sărbătorilor
legale.
(3) Timpul minim petrecut de către persoanele internate în afara camerelor, în activităţi şi
programe, este de 6 ore, pentru a putea dispune de un grad de interacţiune socială adecvat.

Art. 240.
(1) Persoanele internate sunt incluse, cu prioritate, în activităţi de instruire şcolară şi
formare profesională.
(2) Personalul sectorului reintegrare socială de la nivelul centrului, în colaborare cu
personalul didactic responsabil, desfăşoară activităţi extracurriculare şi de suport
psihopedagogic.
Art. 241.
Prevederile Titlului I referitor la Dispoziţii generale se aplică în mod corespunzător, în cazul
persoanelor internate în centre educative şi centre de detenţie.
Art. 242.
Dispoziţiile Titlului II referitor la Educaţia, asistenţa psihologică şi asistenţa socială se aplică
în mod corespunzător, în cazul persoanelor internate în centre educative şi centre de
detenţie, cu excepţia capitolului II.
Art. 243.
Dispoziţiile Titlului III referitor la Domeniul educaţie se aplică în mod corespunzător, în cazul
persoanelor internate în centre educative şi centre de detenţie, cu excepţia art. 106 alin.
(2) şi (3) din capitolul VIII.
Art. 244.
(1) Persoanele internate în centre educative şi centre de detenţie pot desfăşura activităţi
de instruire şcolară şi formare profesională în comun, fete şi băieţi.
(2) La activităţile de instruire şcolară şi formare profesională, persoanele internate în centre
de detenţie repartizate în regimul închis pot participa împreună cu persoanele internate
repartizate în regimul deschis, cu asigurarea măsurilor de siguranţă corespunzătoare pentru
regimul închis.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică, în mod corespunzător, pentru persoanele internate care
execută măsura educativă a internării într-un centru educativ cu supraveghere, respectiv
fără supraveghere.
Art. 245.
(1) Persoanele internate participă, zilnic, la activităţi de educaţie fizică sau sport, iar cu
frecvenţă săptămânală, sunt incluse în activităţi ocupaţionale, de tip hobby.
(2) Cel puţin o dată pe parcursul unei luni calendaristice se organizează un concurs, cu
caracter educativ, destinat persoanelor internate.
(3) Accesul la bibliotecă este asigurat, săptămânal, pentru toate persoanele internate, iar
cel puţin o dată pe lună sunt organizate activităţi cu cartea destinate acestora.

52
(4) În incinta centrului sau în comunitate sunt organizate, lunar, activităţi artistice sau de
difuzare a culturii, în colaborare cu instituţii publice, organizaţii sau asociaţii
neguvernamentale costurile aferente acestor activităţi fiind suportate, după caz, de către
administraţia unităţii sau colaboratorii externi.

Art. 246
Pentru minorităţile etnice, lingvistice sau persoanele internate de cetăţenie străină,
asistenţa de specialitate se realizează într-o manieră accesibilă, cu respectarea drepturilor
rezultate din statutul de minoritari.
Art. 247
(1) Persoanele internate primesc asistenţă adecvată pentru pregătirea lor la întoarcerea în
comunitate.
(2) Asistenţa prevăzută la alin. (1) vizează facilitarea revenirii în familie sau identificarea
unor alternative de suport social şi orientarea spre instituţii publice sau organizaţii
neguvernamentale competente în materie de asistenţă socială şi îngrijire medicală.

Art. 248
(1) În funcţie de resursele financiare disponibile, se pot organiza activităţi între unităţile de
profil, la care participă persoanele care execută o măsură educativă privativă de libertate.
(2) Activităţile comune urmăresc:
a) asigurarea unei intervenţii recuperative destinată persoanelor internate, unitară şi
coerentă, în condiţiile diversităţii arhitectonice şi organizatorice a instituţiilor care au în
custodie aceste categorii de persoane;
b) diseminarea modelelor de bună practică şi acordarea de consultanţă reciprocă de către
personalul care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi
asistenţei sociale a persoanelor internate;
c) diversificarea şi stimularea comunicării interne profesionale, cu promovarea nevoilor de
dezvoltare profesională impuse de specificul activităţilor destinate categoriei persoanelor
sancţionate cu o măsură educativă privativă de libertate;
d) facilitarea organizării unor activităţi de reintegrare socială, cu participarea persoanelor
internate din unităţile de profil.

Art. 249
Prevederile Titlului IV referitor Domeniul asistenţei psihologice şi asistenţei sociale se aplică
în mod corespunzător, în cazul persoanelor internate în centre educative şi centre de
detenţie.
Capitolul V
Atribuţiile personalului
Art. 250.

53
(1) Activităţile directe cu persoanele internate sunt desfăşurate de către personal
specializat, în număr suficient, în selecţia personalului ţinându-se cont de aptitudinile
psihopedagogice, abilităţile de relaţionare şi disponibilitatea de lucru cu categoria
persoanelor internate.
(2) Relaţiile între personalul centrului şi persoanele internate sunt fondate pe principii de
educaţie şi de dezvoltare personală.
Art. 251.
Repartizarea persoanelor internate, la camere şi în colective de activitate se face prin
consultarea personalului sectorului reintegrare socială, astfel încât să fie minimizată
posibilitatea producerii incidentelor negative.

Art. 252
(1) Pentru fiecare persoană internată este desemnat un educator
responsabil de caz, din cadrul sectorului reintegrare socială.
(2) Desemnarea educatorului de caz se face în cadrul procesului de
individualizare şi repartizare pe secţiile de deţinere, de către consiliul
educativ sau comisia de la art. 146 din lege.
(3) Educatorul responsabil de caz poate fi schimbat, atunci când persoanei
internate i se modifică regimul, dacă este mutată pe altă secţie sau cameră
de deţinere sau are o relaţionare defectuoasă cu personalul, precum şi în
alte situaţii temeinic justificate.

Art. 253
(1) Educatorul responsabil de caz reprezintă persoana de referinţă,
responsabilă cu monitorizarea persoanelor internate pe timpul executării
măsurii educative, urmărind aplicarea unui tratament adecvat, conform
particularităţilor individuale ale persoanelor internate şi în condiţii de
valorificare a resurselor personale ale acestora.
(2) Atribuţiile educatorului responsabil de caz vizează:
a) gestionarea eficientă a timpului petrecut în detenţie de către persoanele internate;
b) medierea comunicării dintre persoanele internate şi administraţia centrului;
c) sprijin în soluţionarea problemelor cu care se confruntă persoanele internate, pe perioada
internării;
d) corectarea limbajului şi a comportamentului persoanelor internate, în vederea formării
unei conduite corespunzătoare;
e) respectarea, de către persoanele internate, a regulamentului de ordine interioară şi a
programului zilnic;
f) stimularea participării persoanelor internate la activităţi cu caracter formativ şi
dezvoltarea responsabilităţii acestora în raport cu evoluţia psihocomportamentală, pe
timpul internării în centru;

54
g) formularea propunerilor care vizează traseul execuţional al persoanelor internate şi
reprezentarea intereselor acestora, în sensul adoptării deciziilor instituţionale adecvate
particularităţilor individuale şi eforturilor de reintegrare socială.

Art. 254.
(1) În scopul cunoaşterii particularităţilor individuale ale persoanelor internate, identificării
situaţiilor cu potenţial generator de conflict şi intervenţiei adecvate în cazul producerii
acestora, se urmăreşte permanentizarea şi specializarea personalului supraveghetor din
cadrul secţiilor şi pavilioanelor de deţinere.
(2) Coordonatorul sectorului siguranţa deţinerii constituie garantul respectării drepturilor
persoanelor internate şi conservării unui climat propice dezvoltării personale a acestora.
(3) Coordonatorul sectorului siguranţa deţinerii ia măsuri şi monitorizează menţinerea
condiţiilor de igienă corespunzătoare, precum şi buna funcţionare a utilităţilor din camerele
de cazare.
Art. 255
În situaţia producerii unor evenimente negative în rândul persoanelor internate,
coordonatorul sectorului reintegrare socială de la nivelul centrului informează, de îndată,
Compartimentul Persoane Vulnerabile din cadrul direcţiei de specialitate, cu privire la
natura incidentului produs şi măsurile care au fost întreprinse în consecinţa acestuia, din
perspectiva educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale specifice.

Capitolul VI
Organizarea sectorului de autogospodărire în centrele de detenţie
Art. 256
Educatorul responsabil de caz înaintează comisiei prevăzute la art. 146 din Lege, propunerile
privind persoanele internate care îndeplinesc criteriile necesare pentru continuarea
executării măsurii internării în spaţiul special amenajat în vederea dezvoltării deprinderilor
de convieţuire socială.

Art. 257
(1) Coordonatorul sectorului reintegrare socială planifică, monitorizează şi controlează
activităţile destinate persoanelor cazate în sectorul de autogospodărire.
(2) Programul zilnic este stabilit de către coordonatorul sectorului reintegrare socială, în
colaborare cu şeful sectorului siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, cu implicarea
persoanelor internate.
(3) Programul zilnic poate include participarea la activităţi educative, de asistenţă
psihologică, asistenţă socială şi desfăşurarea de activităţi lucrative, atât în interiorul, cât şi
în afara spaţiului de deţinere.

55
(4) Persoanele internate îşi gestionează, în comun, timpul avut la dispoziţie şi resursele
alocate, fiind responsabile pentru respectarea programului stabilit de administraţia
centrului şi participarea voluntară la activităţile de autogospodărire necesare.
Art. 258.
(1) Normele de convieţuire zilnică, obligaţiile, interdicţiile şi programul de desfăşurare a
activităţilor, asigurarea drepturilor şi accesul la servicii sunt stabilite printr-un regulament
de funcţionare a sectorului de autogospodărire, aprobat de către directorul unităţii.
(2) Nerespectarea prevederilor regulamentului prevăzut la alin. (1) atrage excluderea din
colectivul sectorului de autogospodărire şi, după caz, iniţierea procedurii disciplinare.

Capitolul VII
Măsuri speciale de asistenţă şi protecţie a persoanelor internate
Art. 259.
În cazul persoanelor internate identificate cu risc de vulnerabilizare, sunt intensificate
măsurile de protecţie, cunoaştere şi monitorizare, cu întreprinderea operativă a măsurilor
de separare de colectiv sau victimă, în condiţiile suspiciunii privind producerea unor
incidente.
Art. 260.
Pentru persoanele internate identificate cu risc de abuz sau victimizare (care au suferit de
pe urma unor violenţe fizice, psihice sau de natură sexuală), se asigură, în mod obligatoriu,
cel puţin unul dintre serviciile de consiliere individuală, urmărindu-se prevenirea
victimizării.
Art. 261.
Ori de câte ori persoanele internate acuză manifestări de vulnerabilitate, probleme de
sănătate sau există semne de violenţă prezumtivă sau de autoagresiune, acestea sunt
prezentate neîntârziat la cabinetul medical şi la psiholog.
Art. 262.
(1) Pentru toate persoanele internate care au fost implicate în incidente agresive produse
în centrul educativ sau centrul de detenţie, este asigurat de urgenţă consultul medical
(general sau, după caz, de specialitate) şi includerea în cel puţin unul dintre demersurile de
asistenţă individuală.
(2) Persoanele internate care manifestă comportamente deviante sunt prezentate medicului
psihiatru, la recomandarea medicului curant, după caz, în baza evaluării psihologice, în
vederea stabilirii existenţei unei posibile tulburări psihice şi a măsurilor de întreţinere şi
suport ce se impun.
Art. 263.
(1) Sancţionarea persoanelor internate se realizează ţinând cont de particularităţile de
vârstă ale acestora.

56
(2) Accentuarea dimensiunii corecţionale este asigurată prin argumentarea sancţiunii
disciplinare şi expunerea, după caz, a modalităţilor de aplicare, a drepturilor şi obligaţiilor
pe durata executării acesteia.

Capitolul VIII
Relaţia cu mediul de suport şi comunitatea
Art. 264.
(1) Personalul de specialitate din cadrul structurii reintegrare socială asigură menţinerea
relaţiei persoanelor internate cu reprezentanţii mediului de suport.
(2) Reprezentanţii mediului de suport sunt informaţi periodic cu privire la: situaţia juridică,
comportamentul persoanelor pe timpul internării, după caz, problemele cu care acestea se
confruntă.
(3) Comunicarea se realizează cu prilejul vizitării persoanelor internate de către membrii
familiei sau în cadrul unor întâlniri organizate de către administraţia centrului.
Art. 265.
(1) În centrele educative şi centrele de detenţie se organizează, cel puţin cu frecvenţă
semestrială, întâlniri ale personalului de specialitate cu reprezentanţii mediului de suport
al persoanelor internate.
(2) Pentru încurajarea relaţiei cu societatea civilă, în centrele educative şi centrele de
detenţie, se organizează, în condiţiile legii, activităţi în comunitate destinate persoanelor
internate, cu frecvenţă lunară.
Art. 266.
(1) Personalul sectorului reintegrare socială este responsabil cu promovarea, la nivelul
comunităţii, a oportunităţilor de intervenţie recuperativă în cazul persoanelor internate
care au săvârşit fapte sancţionate penal în stare de minorat şi mobilizarea şi gestionarea
eficientă a resurselor puse la dispoziţie de către reprezentanţii instituţiilor publice şi
organizaţiilor neguvernamentale partenere.
(2) Colaborarea cu membrii comunităţii se realizează din perspectivă pluridisciplinară şi
interinstituţională, urmărindu-se asigurarea continuităţii suportului acordat persoanelor
internate, după liberarea din centru.
Art. 267.
Activităţile derulate în parteneriat cu serviciile de probaţiune şi cu direcţiile generale de
asistenţă socială şi protecţia copilului sunt reglementate prin protocoale de colaborare
încheiate la nivel local.
Art. 268.
În cazul persoanelor pentru care instanţa a dispus continuarea executării măsurii educative
într-un penitenciar, organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative, de asistenţă
psihologică şi asistenţă socială, instruire şcolară, învăţământ universitar şi formare
profesională, respectă prevederile prezentului regulament.

57
Art. 269.
Dispoziţiile Titlurilor V, VI şi VII se aplică în mod corespunzător, în cazul persoanelor
internate în centre educative şi centre de detenţie, cu excepţia art. 205 din Titlul VI.

Titlul IX
DISPOZIŢII FINALE
Art. 270.
Anexele nr. 1-16 fac parte integrantă din prezentul regulament.

58