Sunteți pe pagina 1din 5

Preadolescenta

Preadolescenta

1. 1. Dupa un articol de pe : http://problemelecopilului-


meu.ro/index.php
2. 2.  Preadolescenta sau pubertatea este perioada de trecere spre
maturizare biologica generala. Schimbarile fizice si biologice creeaza
uneori stari de teama, frustrare sau din contra stari euforice. Copiii sunt
instabili afectiv in perioada de preadolescenta, vulnerabili, sau irascibili si
agitati.  Din punct de vedere scolar, pubertatea situeaza copilul in clasele
gimnaziale si acesta trebuie sa se adapteze trecerii de la un invatator la mai
multi profesori.  Invatarea devine activitate fundamentala, cresc cerintele
si implicit responsabilitatile tanarului.
3. 3.  Alaturi de modificarile scolare in preadolescenta are loc si o
modificare a pozitiei tanarului in familie: se reorganizeaza programul,
creste gradul de independenta si de libertate.  Pubertatea aduce si
momente tensionate in care tanarul se opune parintilor. Este rebel, se
simte mare, simte maturizarea treptata si vrea sa fie tratat ca adult.
Preadolescenta este o perioada dificila care cere atentie din partea
parintilor, dragoste, intelegere, dar si multa fermitate.  Familiile bine
organizate exercita influente bune asupra acestei perioade destul de
agitate, se preocupa sa pastreze comunicarea si sa castige increderea
creand echilibru si tonus pozitiv, ajutand
4. 4. De la copil la preadolescent
5. 5.  La varsta de 9-10 ani copilul prezinta echilibru fizic si psihic.
Este o varsta care se desfasoara fara prea mari probleme si nu produce in
general greutati de ordin educativ.  Cerintele impuse de mediu corespund
posibilitatilor copilului, obligatiile scolare sunt primite cu placere,
interesele sunt orientate in afara. Si-a insusit normele de viata in cadrul
familiei, nu este tulburat deoarece este orientat spre prezent si nevoile
imediate, este multumit si linistit cu atotstiinta adultului.
6. 6.  Viata intelectuala este axata pe receptie nu pe creatie.  Viata
afectiva este orientata spre satisfacerea sau nesatisfacerea unor dorinte. In
joc ii este indiferent daca sunt persoane de acelasi sex sau de sex opus. 
Viata interioara proprie nu-l preocupa.  Dupa trecerea acestei perioade se
observa o schimbare majora in comportamentul general al copilului.
7. 7.  Aspectul exterior se caracterizeaza prin lipsa de    
armonie (maini mai lungi decat trupul, nas disproportionat, etc). Vocea
oscileaza ca tonalitate. La fete apar dureri lombare si articulare, crampe
uterine. Sunt primele semne de instalare a pubertatii. Din punct de vedere
psihic schimbarile sunt mai acut receptate de parinti. Copilul nu li se mai
adreseaza cu aceeasi incredere, parerile lor sunt puse la indoiala, suporta
greu autoritatea, sunt critici, apare spiritul de contradictie si impresionarea
prin lacrimi. Manifesta interes pentru moda si bijuterii, alt gust pentru
imbracaminte si tunsoare, sunt foarte preocupati de “cum arata”. Incep sa
apara sentimentele erotice.
8. 8.  Fetele incep maturizarea mai devreme si ii considera “copii”
pe baietii de aceeasi varsta cu care pana mai ieri se jucau.  Uneori au
atitudine negativa fata de familie si obiceiuri pana la revolta. Au
sentimentul ca nu sunt intelesi, ca sunt persecutati si ca parintii se opun
afirmarii lor.  Toate aceste framantari specifice preadolescentei se
amplifica in perioada adolescentei.  Este nevoie de foarte mult tact si
rabdare din partea parintilor pentru a-i intelege si a-i ajuta in modul in
care ei “primesc” acest ajutor, acceptand ca au nevoie de recunoasterea
identitatii. Responsabilitatea de “a-l tine pe drumul cel bun” se imparte
intre familie si scoala, dar as indrazni
9. 9. Pubertatea  Pubertatea numita si preadolescenta, cuprinde
perioada de varsta inte 10/11 si 14/15 ani. Vorbim de scolarul mijlociu si
de invatamantul gimnazial. Copilul este pregatit din punct de vedere fizic si
psihic sa faca fata cerintelor in crestere ale scolii.  Biologic inregistreaza
modificari majore.  Conduita lui, de multe ori caracterizata de revolta,
incearca cu stangacie sa-si afirme personalitatea. Emotiile sunt foarte
puternice si frustrarile multiple creeaza adesea crize de personalitate. 
Faptul ca nu este nici copil nici adult il pune intr-o situatie ambigua.
Neavand un statut precis este nesigur in ceea ce priveste rolul sau. Daca
incearca sa se afirme personalitatea se loveste de adultii care ii amintesc ca
este inca copil, daca refuza responsabilitati tot parintii ii reamintesc ca nu
mai este copil.
10. 10.  In preadolescenta se produc numeroase restructurari   
  de personalitate. Se dezvolta nevoia de cunoastere, dorinta de a se
informa. Capacitatea intelectuala cunoaste valente noi. Opereaza cu notiuni
abstracte. Limbajul cunoaste o puternica dezvoltare si ca achizitie si ca
debit. Viata emotionala se restructureaza. Se intensifica trebuinta de
afectiune care depaseste cadrul familiei. Nevoia de independenta se afirma
prin incercarile de a se elibera de sub tutela parintilor. Incepe sa aiba
initiative personale, isi stabileste scopuri si isi mobilizeaza fortele. Sistemul
de relatii este si el restructurat. Prieteniile si grupurile exercita asupra
preadolescentului o influenta puternica. Reprezinta posibilitatea de a
satisface nevoia de socializare, de comunicare. Ii place sa fie apreciat si
evidentiat pentru calitatile lui.
11. 11. Criza pubertatii  Procesul de crestere si multitudinea
schimbarilor in plan fizic, psihic, social si afectiv produc o tensiune maxima
la varsta scolara medie.  La nivelul subconstientului se produce un
conflict intre intensificarea maturizarii sexuale si interdictiile morale.
Maturizarea sexuala in preadolescenta trebuie vazuta doar din punctul de
vedere al transformarilor inregistrate de sistemul endocrin si cel nervos.
Puţine perioade din evoluţia omului prezintă schimbări atat de vizibile si
dramatice.
12. 12.  Pubertatea este perioada de ucenicie a omului in care
dobandeste capacitatea de a iubi si acţiona în raport cu lumea. Maturizarea
fizică si maturizarea sufletească au ritmuri diferite. Copiii sunt chinuiti de
intrebari, mirati si bucurosi, plini de ei si speriati. Nu mai sunt copii, ei simt
si vad asta, dar nici adulti. Si pentru ei insisi ei sunt o persoana straina. 
Dezvoltarea spirituală este independentă de cea corporală. Decalajul dintre
fizic si sufletesc duce la tensiuni interioare si exterioare. Ca sa mascheze
nelinistile lor fac tot felul de lucruri care scandalizeaza parintii: vorbesc
urat, se imbraca si se tund ciudat, unii scad randamentul la invatatura, sunt
tafnosi, parca pusi numai pe scandal. Sa stiti ca nici lor nu le este usor in
pielea lor.
13. 13.  Criza pubertatii este caracterizata prin dezechilibru. 
Acesta este mentinut si accelerat de discontinuitatile de crestere, de
modificarile rapide din sfera personalitatii si de decalaje intre viteza de
dezvoltare a acestora. Aceasta “criza” marcheaza de fapt trecerea de la
copilarie la adolescenta.  Ca parinte vezi lucrurile din unghiul tau. Nu
intelegi ce s-a intamplat cu copilul, cand a devenit “asa”, nu-l mai recunosti.
Nici n-ai cum, pentru ca este o alta persoana.
14. 14. Schimbari  A treia copilarie se incheie in jurul varstei de 10
ani. De acum copilul se pregateste sa devina adult. Transformarile sunt
mari, vizibile si rapide.  In plan fizic atat fetele cat si baietii parcurg o
evolutie biologica intensa. Interesul pentru sexualitate si romantism se
afirma sub presiunile biologice. Maturizarea produce uneori perturbari
fiziologice care pot influenta procesele psihice si poate crea probleme in
adaptarea sociala.
15. 15.  Pentru tanar este o perioada destul de grea, agitata. Poate
deveni hipersensibil, instabil emotional, pot aparea probleme de
concentrare si sustinere a efortului. Starile pot trece brusc de la reactii
impulsive, frustrare, nemultumire, la liniste, acceptare si fericire.  Dorinta
de libertate, de afirmare, de a se simti “mare” si de a fi tratat ca adult duce
uneori la situatii tensionate intre adolescenti si parinti. Cu toate acestea
adolescentul devine tot mai responsabil desi nu accepta critica si este usor
de ranit.
16. 16. Adolescentii si parintii  Orice parinte de adolescent va spune
un “of”!  Este dificil. Uneori poti face mult rau desi intentiile sunt bune.
Chiar si asa e de preferat sa faci un lucru gresit cu un aer de incredere,
decat unul presupus corect cu ezitare.  Multi copiii au pus stapanire pe
parinti desi ei nu sunt inamici si in majoritatea timpului sunt rezonabili. 
Schimbarile majore inregistrate in plan fizic, psihic, afectiv si la care este
supusa varsta adolescentei, programele incarcate de studiu, tangajul intre
viata de copil si viata noua pe care o descopera, fac din copilul tau o
persoana aproape necunoscuta tie. Este cand prea timid,
17. 17.  E bine sa stii ca adolescentul are nevoie si doreste sfaturile
parintilor si chiar regulile lor, desi acestea sunt de obicei subiecte de
cearta. Mandria nu-i lasa sa admita aceasta nevoie.  Din dragoste, parintii
doresc sa-i ajute sa inteleaga diferite lucruri, sa evite situatiile
stanjenitoare care pot aparea, sa-i fereasca de impresiile gresite si de
necazurile de care pot da datorita lipsei lor de experienta.  Aceste lucruri
nu le poti oferi daca esti prea ingaduitor.  Sa-ti exprimi parerea cu
incredere este o obligatie a ta, dar sa tratezi copilul de le egal la egal este o
necesitate a lui. Atitudinea parintilor trebuie sa transmita increderea ca
respectul si constiinta ii va ajuta sa ia deciziile bune, deoarece in cea mai
mare parte a timpului nu sunt impreuna.
18. 18.  Chiar daca tanarul sfideaza, retine sfaturile si de cele mai
multe ori tine cont de ele. Daca nu asculta si ajunge in incurcaturi acest
lucru va creste respectul fata de parinti.  Este natural ca tinerii sa aiba o
atitudine usor ostila in interior fata de adulti.  Desi multe lucruri pot fi
acceptate, pot fi lasate “libere”, regulile de baza nu au voie sa fie incalcate.
Trebuie sa te astepti sa fie civilizati si politicosi cu oamenii in general,
atenti cu familia, prietenii, profesorii si oamenii care ii servesc, sa aiba
obligatii serioase in familie, sa respecte igiena, sa simta ca nu sunt de capul
lor si ca trebuie sa se subordoneze unor reguli fundamentale ale familiei si
societatii.
19. 19.  Pentru parinti este foarte greu sa admita un lucru evident:
copilul lor nu mai este copil. Toate metodele folosite pana acum, modul de
dirijare si impunere, acceptarile tacite, trebuie ajustate dupa noul om, dupa
personalitatea agitata a adolescentului pentru a avea rezultatele cele mai
bune in educatie.  Daca faci cu hotarare ceea ce simti ca este bine, vei
depasi cu succes aceasta perioada dificila in care de obicei te indoiesti de
tine sau de el. Vestea buna este ca oricat de grea ar fi furtuna, rasare
soarele.
20. 20. Ai fost si tu adolescent  Haideti sa ne amintim cu sinceritate
anii propriei adolescente.  Unii am dat batai de cap parintilor, altii nu, unii
ne amintim acea perioada cu placere, altii nu. Este posibil sa fie diferit ce
simteai tu atunci de ce simte copilul tau acum sau sa constati ca treceti
aceleasi probleme in timpuri diferite.  Este un exercitiu bun si deloc inutil
sa ordonezi amintirile dupa doua criterii in relatiile cu parintii tai.

S-ar putea să vă placă și