1. 1. Dupa un articol de pe : http://problemelecopilului-
meu.ro/index.php 2. 2. Preadolescenta sau pubertatea este perioada de trecere spre maturizare biologica generala. Schimbarile fizice si biologice creeaza uneori stari de teama, frustrare sau din contra stari euforice. Copiii sunt instabili afectiv in perioada de preadolescenta, vulnerabili, sau irascibili si agitati. Din punct de vedere scolar, pubertatea situeaza copilul in clasele gimnaziale si acesta trebuie sa se adapteze trecerii de la un invatator la mai multi profesori. Invatarea devine activitate fundamentala, cresc cerintele si implicit responsabilitatile tanarului. 3. 3. Alaturi de modificarile scolare in preadolescenta are loc si o modificare a pozitiei tanarului in familie: se reorganizeaza programul, creste gradul de independenta si de libertate. Pubertatea aduce si momente tensionate in care tanarul se opune parintilor. Este rebel, se simte mare, simte maturizarea treptata si vrea sa fie tratat ca adult. Preadolescenta este o perioada dificila care cere atentie din partea parintilor, dragoste, intelegere, dar si multa fermitate. Familiile bine organizate exercita influente bune asupra acestei perioade destul de agitate, se preocupa sa pastreze comunicarea si sa castige increderea creand echilibru si tonus pozitiv, ajutand 4. 4. De la copil la preadolescent 5. 5. La varsta de 9-10 ani copilul prezinta echilibru fizic si psihic. Este o varsta care se desfasoara fara prea mari probleme si nu produce in general greutati de ordin educativ. Cerintele impuse de mediu corespund posibilitatilor copilului, obligatiile scolare sunt primite cu placere, interesele sunt orientate in afara. Si-a insusit normele de viata in cadrul familiei, nu este tulburat deoarece este orientat spre prezent si nevoile imediate, este multumit si linistit cu atotstiinta adultului. 6. 6. Viata intelectuala este axata pe receptie nu pe creatie. Viata afectiva este orientata spre satisfacerea sau nesatisfacerea unor dorinte. In joc ii este indiferent daca sunt persoane de acelasi sex sau de sex opus. Viata interioara proprie nu-l preocupa. Dupa trecerea acestei perioade se observa o schimbare majora in comportamentul general al copilului. 7. 7. Aspectul exterior se caracterizeaza prin lipsa de armonie (maini mai lungi decat trupul, nas disproportionat, etc). Vocea oscileaza ca tonalitate. La fete apar dureri lombare si articulare, crampe uterine. Sunt primele semne de instalare a pubertatii. Din punct de vedere psihic schimbarile sunt mai acut receptate de parinti. Copilul nu li se mai adreseaza cu aceeasi incredere, parerile lor sunt puse la indoiala, suporta greu autoritatea, sunt critici, apare spiritul de contradictie si impresionarea prin lacrimi. Manifesta interes pentru moda si bijuterii, alt gust pentru imbracaminte si tunsoare, sunt foarte preocupati de “cum arata”. Incep sa apara sentimentele erotice. 8. 8. Fetele incep maturizarea mai devreme si ii considera “copii” pe baietii de aceeasi varsta cu care pana mai ieri se jucau. Uneori au atitudine negativa fata de familie si obiceiuri pana la revolta. Au sentimentul ca nu sunt intelesi, ca sunt persecutati si ca parintii se opun afirmarii lor. Toate aceste framantari specifice preadolescentei se amplifica in perioada adolescentei. Este nevoie de foarte mult tact si rabdare din partea parintilor pentru a-i intelege si a-i ajuta in modul in care ei “primesc” acest ajutor, acceptand ca au nevoie de recunoasterea identitatii. Responsabilitatea de “a-l tine pe drumul cel bun” se imparte intre familie si scoala, dar as indrazni 9. 9. Pubertatea Pubertatea numita si preadolescenta, cuprinde perioada de varsta inte 10/11 si 14/15 ani. Vorbim de scolarul mijlociu si de invatamantul gimnazial. Copilul este pregatit din punct de vedere fizic si psihic sa faca fata cerintelor in crestere ale scolii. Biologic inregistreaza modificari majore. Conduita lui, de multe ori caracterizata de revolta, incearca cu stangacie sa-si afirme personalitatea. Emotiile sunt foarte puternice si frustrarile multiple creeaza adesea crize de personalitate. Faptul ca nu este nici copil nici adult il pune intr-o situatie ambigua. Neavand un statut precis este nesigur in ceea ce priveste rolul sau. Daca incearca sa se afirme personalitatea se loveste de adultii care ii amintesc ca este inca copil, daca refuza responsabilitati tot parintii ii reamintesc ca nu mai este copil. 10. 10. In preadolescenta se produc numeroase restructurari de personalitate. Se dezvolta nevoia de cunoastere, dorinta de a se informa. Capacitatea intelectuala cunoaste valente noi. Opereaza cu notiuni abstracte. Limbajul cunoaste o puternica dezvoltare si ca achizitie si ca debit. Viata emotionala se restructureaza. Se intensifica trebuinta de afectiune care depaseste cadrul familiei. Nevoia de independenta se afirma prin incercarile de a se elibera de sub tutela parintilor. Incepe sa aiba initiative personale, isi stabileste scopuri si isi mobilizeaza fortele. Sistemul de relatii este si el restructurat. Prieteniile si grupurile exercita asupra preadolescentului o influenta puternica. Reprezinta posibilitatea de a satisface nevoia de socializare, de comunicare. Ii place sa fie apreciat si evidentiat pentru calitatile lui. 11. 11. Criza pubertatii Procesul de crestere si multitudinea schimbarilor in plan fizic, psihic, social si afectiv produc o tensiune maxima la varsta scolara medie. La nivelul subconstientului se produce un conflict intre intensificarea maturizarii sexuale si interdictiile morale. Maturizarea sexuala in preadolescenta trebuie vazuta doar din punctul de vedere al transformarilor inregistrate de sistemul endocrin si cel nervos. Puţine perioade din evoluţia omului prezintă schimbări atat de vizibile si dramatice. 12. 12. Pubertatea este perioada de ucenicie a omului in care dobandeste capacitatea de a iubi si acţiona în raport cu lumea. Maturizarea fizică si maturizarea sufletească au ritmuri diferite. Copiii sunt chinuiti de intrebari, mirati si bucurosi, plini de ei si speriati. Nu mai sunt copii, ei simt si vad asta, dar nici adulti. Si pentru ei insisi ei sunt o persoana straina. Dezvoltarea spirituală este independentă de cea corporală. Decalajul dintre fizic si sufletesc duce la tensiuni interioare si exterioare. Ca sa mascheze nelinistile lor fac tot felul de lucruri care scandalizeaza parintii: vorbesc urat, se imbraca si se tund ciudat, unii scad randamentul la invatatura, sunt tafnosi, parca pusi numai pe scandal. Sa stiti ca nici lor nu le este usor in pielea lor. 13. 13. Criza pubertatii este caracterizata prin dezechilibru. Acesta este mentinut si accelerat de discontinuitatile de crestere, de modificarile rapide din sfera personalitatii si de decalaje intre viteza de dezvoltare a acestora. Aceasta “criza” marcheaza de fapt trecerea de la copilarie la adolescenta. Ca parinte vezi lucrurile din unghiul tau. Nu intelegi ce s-a intamplat cu copilul, cand a devenit “asa”, nu-l mai recunosti. Nici n-ai cum, pentru ca este o alta persoana. 14. 14. Schimbari A treia copilarie se incheie in jurul varstei de 10 ani. De acum copilul se pregateste sa devina adult. Transformarile sunt mari, vizibile si rapide. In plan fizic atat fetele cat si baietii parcurg o evolutie biologica intensa. Interesul pentru sexualitate si romantism se afirma sub presiunile biologice. Maturizarea produce uneori perturbari fiziologice care pot influenta procesele psihice si poate crea probleme in adaptarea sociala. 15. 15. Pentru tanar este o perioada destul de grea, agitata. Poate deveni hipersensibil, instabil emotional, pot aparea probleme de concentrare si sustinere a efortului. Starile pot trece brusc de la reactii impulsive, frustrare, nemultumire, la liniste, acceptare si fericire. Dorinta de libertate, de afirmare, de a se simti “mare” si de a fi tratat ca adult duce uneori la situatii tensionate intre adolescenti si parinti. Cu toate acestea adolescentul devine tot mai responsabil desi nu accepta critica si este usor de ranit. 16. 16. Adolescentii si parintii Orice parinte de adolescent va spune un “of”! Este dificil. Uneori poti face mult rau desi intentiile sunt bune. Chiar si asa e de preferat sa faci un lucru gresit cu un aer de incredere, decat unul presupus corect cu ezitare. Multi copiii au pus stapanire pe parinti desi ei nu sunt inamici si in majoritatea timpului sunt rezonabili. Schimbarile majore inregistrate in plan fizic, psihic, afectiv si la care este supusa varsta adolescentei, programele incarcate de studiu, tangajul intre viata de copil si viata noua pe care o descopera, fac din copilul tau o persoana aproape necunoscuta tie. Este cand prea timid, 17. 17. E bine sa stii ca adolescentul are nevoie si doreste sfaturile parintilor si chiar regulile lor, desi acestea sunt de obicei subiecte de cearta. Mandria nu-i lasa sa admita aceasta nevoie. Din dragoste, parintii doresc sa-i ajute sa inteleaga diferite lucruri, sa evite situatiile stanjenitoare care pot aparea, sa-i fereasca de impresiile gresite si de necazurile de care pot da datorita lipsei lor de experienta. Aceste lucruri nu le poti oferi daca esti prea ingaduitor. Sa-ti exprimi parerea cu incredere este o obligatie a ta, dar sa tratezi copilul de le egal la egal este o necesitate a lui. Atitudinea parintilor trebuie sa transmita increderea ca respectul si constiinta ii va ajuta sa ia deciziile bune, deoarece in cea mai mare parte a timpului nu sunt impreuna. 18. 18. Chiar daca tanarul sfideaza, retine sfaturile si de cele mai multe ori tine cont de ele. Daca nu asculta si ajunge in incurcaturi acest lucru va creste respectul fata de parinti. Este natural ca tinerii sa aiba o atitudine usor ostila in interior fata de adulti. Desi multe lucruri pot fi acceptate, pot fi lasate “libere”, regulile de baza nu au voie sa fie incalcate. Trebuie sa te astepti sa fie civilizati si politicosi cu oamenii in general, atenti cu familia, prietenii, profesorii si oamenii care ii servesc, sa aiba obligatii serioase in familie, sa respecte igiena, sa simta ca nu sunt de capul lor si ca trebuie sa se subordoneze unor reguli fundamentale ale familiei si societatii. 19. 19. Pentru parinti este foarte greu sa admita un lucru evident: copilul lor nu mai este copil. Toate metodele folosite pana acum, modul de dirijare si impunere, acceptarile tacite, trebuie ajustate dupa noul om, dupa personalitatea agitata a adolescentului pentru a avea rezultatele cele mai bune in educatie. Daca faci cu hotarare ceea ce simti ca este bine, vei depasi cu succes aceasta perioada dificila in care de obicei te indoiesti de tine sau de el. Vestea buna este ca oricat de grea ar fi furtuna, rasare soarele. 20. 20. Ai fost si tu adolescent Haideti sa ne amintim cu sinceritate anii propriei adolescente. Unii am dat batai de cap parintilor, altii nu, unii ne amintim acea perioada cu placere, altii nu. Este posibil sa fie diferit ce simteai tu atunci de ce simte copilul tau acum sau sa constati ca treceti aceleasi probleme in timpuri diferite. Este un exercitiu bun si deloc inutil sa ordonezi amintirile dupa doua criterii in relatiile cu parintii tai.