Sunteți pe pagina 1din 9

Compozite de TiO2

An universitar: 2018-2019

1.Structura TiO2
Titanul este, al zecelea element ca abundență din scoarța Pământului. Mineralele cele
mai importante de titan sunt rutilul (TiO2) și ilmenitul (titanat de fier, FeTiO3).
Dioxidul de titan se obține fie prin precipitarea sărurilor solubile cu hidroxizi cu
formare de TiO2·nH2O, urmată de o etapă de tratament termic pentru îndepărtarea apei,
fie prin calcinarea unor oxosăruri. De asemenea, se poate forma dioxid de titan prin
arderea metalului. Procedeul tehnic pentru obținerea TiO2 pur constă în hidroliza
clorurii de titan cu vapori de apă, la 300-500oC, urmată de calcinarea produsului de
reacție. Acesta este alb, cu punct de topire ridicat, 1843°C. Comportarea față de acizi
depinde de metoda de sinteză. Oxidul proaspăt obținut prin precipitare, amorf, se
dizolvă ușor atât în acizi diluați, cât și în baze. Dacă este tratat termic, deci este cristalin,
se dizolvă numai în HF și în H2SO4 la cald. TiO2, fin divizat se utilizează ca pigment
alb, fiind comercializat sub denumirea de alb de titan și este în multe privințe superior
pigmenților pe bază de zinc sau plumb.
2.Proprietati
Dioxidul de titan este unul dintre cei mai studiați oxizi metalici, având o varietate foarte
largă de aplicații, datorită proprietăţilor sale deosebite:
• proprietăți chimice: stabilitate chimică, rezistenţă la coroziune/fotocoroziune,
potenţial fotocatalitic ,
• proprietăți electrice: constantă dielectrică mare (εr ≈ 60-100), conductivitate electrică
ridicată, fiind un semiconductor de tip n 3 • proprietăți optice: sensibilitate pentru
domeniul UV, indice de refracţie foarte ridicat (2,6- 2,9)
• proprietăți biologice: nu prezintă toxicitate și este biocompatibil
• dinpunct de vedere economic: un preţ scăzut al materiei prime din care se obține,
ilmenit (FeTiO3) sau TiO2 rutil .
Dioxidul de titan, TiO2, este în prezent utilizat pentru: - scindarea fotocatalitică a apei
în vederea obținerii hidrogenului ce se dorește a fi combustibilul viitorului - celule
fotovoltaice pe bază de TiO2 acoperit cu diferiți coloranți; - catalizatori și
fotocatalizatori pentru depoluarea aerului și apei.

Aplicatii:
In functie de doparea TiO2 putem obtine composite cu utilizari in domenii diferite :
TiO 2 cu ZnO folosit in scop antibacterian
Aerogelii TiO2 sunt agenti antibacterieni noi cu o stabilitate fizico-chimică excelentă, o
arie specifică ridicată, o activitate de oxidare ridicată și o toxicitate netoxică
Ei au atras interese mari într-o gamă largă de perspective de aplicare în domeniul
materialelor antibacteriene .
Cu toate acestea, electronii pot fi excitați numai prin absorbția luminii ultraviolete,
datorită faptului că diferența de bandă a TiO2 este ridicată (3.2eV), ceea ce limitează
domeniul său larg de aplicare în fotocataliză și antibacterian , modul de îmbunătățire a
performanței antibiotice a TiO2 a cauzat îngrijorări extinse în întreaga lume.
Introducerea ZnO poate promova răspunsul luminii vizibile a TiO2 și reducerea
recombinării perechilor electron-goluri pentru a îmbunătăți activitatea catalitică și
pentru a evita dezactivarea TiO2, îmbunătățind astfel performanța fotocatalitică a TiO2 .
ZnO are efect antibacterian fotocatalitic și inhibă efectiv creșterea bacteriană în condiții
de iluminare și întunecare și are un efect antibacterian mai evident decât alți oxizi.
Compusul s-a obtinut sub forma unui aerogel de TiO2 /ZnO.
TiO2 cu grafen pentru celule solare :
Resursele energetice ale societăţii actuale sunt asigurate de combustibili fosili, petrol şi
gaze naturale în proporție de peste 80% . Bioxidul de carbon şi gazele toxice care
rezultă din arderea acestor combustibili precum și faptul că aceste resurse sunt limitate
ridică probleme foarte importante pentru mediul înconjurător.
Comunitatea ştiinţifică şi-a îndreptat atenţia spre utilizarea de resurse energetice curate
şi regenerabile iar aceste condiții sunt îndeplinite de energia solară
Dispozitivele fotovoltaice constituie o componentă semnificativă în acest demers.
Un factor esenţial îl reprezintă eficienţa celulelor fotovoltaice în vederea obţinerii de
energie electrică cât mai multă prin procesul de conversie al energiei solare.
Materialele semiconductoare anorganice utilizate în construcția acestor celule
fotovoltaice au permis obţinerea unor eficienţe ridicate (25% pentru o celulă de siliciu
monocristalin şi în jur de 40% pentru celule cu mai multe joncţiuni, cu materiale având
benzi interzise diferite) .
Un dezavantaj al acestor celule fotovoltaice este costul lor de fabricaţie. Acesta este
ridicat ceea ce a determinat utilizarea acestora în special în cosmos, pe sateliţi sau în
zone izolate sau îndepărtate pe pământ, locuinţe, dispozitive portabile. Pe măsură ce
preţul dispozitivelor fotovoltaice va scădea și le crește eficiența, acestea vor pătrunde în
domenii de utilizare din ce în ce mai variate
Dioxidul de titan este un candidat promițător pentru aplicațiile de conversie a energiei
solare, cum ar fi fotovoltaice. Este foarte folosite la diferite aplicatii, în principal pentru
celulele solare sensibile la colorare datorită eficienței relativ ridicate și stabilității
ridicate. Fotocatalizatorii tipici au fost modificați pentru a spori activitatea fotocatalitică
solară a TiO2, prin depunerea de particule de dopaj sau chiar prin combinarea lor cu alte
materiale pentru a produce compozite foarte active.
Printre materialele diferite care pot fi selectate pentru a prepara compozite cu TiO2,
materialele de carbon oferă câteva avantaje, cum ar fi inerția și stabilitatea chimică, atât
în mediu acid, cât și în mediu de bază.
Printre materialele de carbon, grafenul este considerat unul dintre cele mai importante
materiale din domeniul nanocompozitelor datorită structurii sale unice, precum și a
proprietăților electrice, termice, mecanice și optice superioare.
Prin urmare, nanocompozitele pe bază de grafen au câștigat o mare atenție pentru
diferite aplicații, în special în domeniul celulelor solare.
Recent, mulți cercetători au raportat fabricarea nanocompozitelor TiO2-GO și a
aplicațiilor lor.
Nanocristalinul dioxid de titan (TiO2) este un candidat promițător pentru aplicațiile de
conversie a energiei solare. Acest compus a atras atenție substanțială în domeniul
fotovoltaic special.
Conform literaturii de specialitate, TiO2 / Grafen are o activitate fotocatalitică de câteva
ori mai mare comparativ cu TiO2 pur .
În prezent, prepararea nanocompozitului TiO2 / Graphene este un scop pentru
numeroase aplicații, cum ar fi îmbunătățirea eficienței bateriei cu ioni de litiu, a
celulelor solare fotocatalizate cu vopsea de nisip.
Am preparat grafen prin reducerea oxidului de grafen și am amestecat-o cu TiO2 pentru
fabricarea fotoanodelor de DSSC.
S-au folosit nanofuziile de grafit TiO2 cu o cantitate moderată de grafen (<0,75% în
greutate) pentru a spori eficiența DSSC.
O abordare ușoară a fost utilizată de Madhvan în care nanocompozitele de grafen-TiO2
au fost prelucrate în pulberi în vrac prin tehnica sării topite și au demonstrat că o
eficiență de 5,4% ar putea fi obținută prin utilizarea de nanopompozite de grafen-TiO2
ca anozi foto în celule solare sensibile la coloranți.
TiO2-GO a prezentat proprietăți optice remarcabile datorită duratei de viață prelungite a
perechilor de electroni-găuri, comparativ cu cea a TiO2 pură.
TiO2 cu grafen prezinta proprietati mult mai bune comparativ cu TiO2 pur, de aceea
este folosit in multe domenii printre care si cel al celulelor solare.
TiO2 cu Pd
Această lucrare a sintetizat filmele Pd-TiO2 prin injectarea a diferite rapoarte de dopant
de Pd pe o suprafata rotativa cu flacara.
Particulele de oxid de metal semiconductor împreună cu aditivul de Pd sunt condensate
în zona post-flacără și apoi sunt depuse direct pe un scufundător al senzorului care este
fixat pe o plantă rotativă pentru a forma filmele sensibile.
Compoziția și structura filmelor de detectare au fost evaluate cu ajutorul tehnicilor
TEM, SEM, XPS, XRD și EDS.
S-a constatat că particulele de Ti02 preparate prin tehnica FSRS au avut diametre
cuprinse între 9 și 17 nm și sunt în tipul de anatază. Filmele TiO2 dopate de Pd au
rămas intr-o anatază poroasă și elementul Pd dispersat bine în filmul TiO2.
Rezultatele testului de detectare au arătat că senzorii de nanoparticule sintetizate prin
tehnica FSRS au răspuns rapid la schimbarea concentrației de CO, în timp ce destul de
lent la schimbarea concentrației de NH3.
Pd-ul de dopaj a îmbunătățit sensibilitatea răspunsului senzorului de TiO2 remarcabil
pentru detectarea CO și o anumită măsură pentru NH3. A existat un raport optim de
dopaj, iar eșantionul de senzor de TiO2 cu raport de 1,0% Pd dopant a avut cea mai
bună performanță de detectare a gazelor.
Avantaje
Dioxidul de titan este un oxid semiconductor intens studiat datorită proprietăților sale
electrice și optice și a prețului scăzut.
Cuprins
Bibliografie
1.http://www.isjolt.ro/wp-content/uploads/2017/11/fizica_profesori_TiO2_Corcoveanu1.pdf
2. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0925400518301898
3. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0167577X18314897
4. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2211379717325779

S-ar putea să vă placă și