RAPORTURILE

JURIDICE DE MUNCĂ
Dr. hab., prof. univ. N. Sadovei
 CONȚINUTURI (SUBIECTE)

 Noțiunea raportului juridic de muncă şi

trăsăturile caracteristice ale acestuia
 Formele raporturilor juridice de muncă
 Apariția, modificarea, suspendarea şi
stingerea raportului juridic de muncă
 Elementele (structura) raportului
juridic de muncă
 OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
Atenție: obiectivele sunt stabilite pentru nivelul de
cunoaştere,aplicare şi integrare a cunoştințelor !

 Să definiți RJM;
 Să determinați trăsăturile caracteristice
ale RJM;
 Să stabiliți corelația dintre raportul juridic
de muncă tipic și raportul de muncă atipic;
 Să enunțați particularitățile raporturilor
juridice de muncă atipice;
 Să determinați structura RJM;
 Să delimitați RJM de alte raporturi juridice
similare din alte ramuri ale dreptului.
 Suport normativ:

 Codul Muncii nr.154-XV din

28.03.2003
 Suport didactic recomandat:

 Sadovei N., Dihotomia raportului juridic

de muncă, Chişinău, 2011.

 Boisteanu E., Romandaş N., Dreptul

muncii, Chişinău, 2015;
 1. NOȚIUNEA RJM. TRĂSĂTURI
CARACTERISTICE

 CE REPREZINTĂ RJM?
 RJM reprezintă:
 forma juridică de exprimare a relațiilor sociale de
muncă,
 aflate sub incidența directă sau indirectă a legii,
 care iau naștere între o PF, denumită salariat și o
PJ sau o PF, denumită angajator,
 ca urmare a prestării unei munci de către prima
persoană în folosul și sub autoritatea celei de a
doua,
 în schimbul unei remunerări sub formă (de regulă)
de salariu .
 1. NOȚIUNEA RJM. TRĂSĂTURI
CARACTERISTICE

 Trăsăturile caracteristice ale RJM:

 RJM are în calitate de izvor de apariție un
act special - CIM;
 RJM are caracter bilateral;
 RJM este un raport de natură intuitu
personae;
 RJM este un raport de subordonare a S.
față de A.;
 RJM are un caracter continuu, succesiv și
de durată;
 1. NOȚIUNEA RJM. TRĂSĂTURI
CARACTERISTICE

 Trăsăturile caracteristice ale RJM:

 RJM se caracterizează prin absența
libertății decizionale a S. în procesul
executării muncii;
 RJM se caracterizează prin remunerarea
obligatorie și în orice situație a muncii
prestate de către S. prin salariu;
 RJM se caracterizează prin protecție
socială și juridică extinsă a S. în raport cu
A.
 2. FORMELE RJM

 RJM poate avea două forme: tipică sau atipică

 RJM TIPIC REPREZINTĂ:
 forma juridică de exprimare a rel. soc. de muncă,
 aflate sub incidența directă a normelor de DM,
 care ia naştere în rezultatul încheierii unui CIM
între o PF, pe de o parte, şi o PJ sau PF, pe de
altă parte,
 ca urmare a prestării, în condiții legale de
securitate şi sănătate, a unei munci subordonate,
 de către prima persoană în folosul celei de a doua,
 şi care este remunerată pentru munca prestată sub
formă de salariu.
 2. FORMELE RJM

 RJM atipic reprezintă:

 forma juridică de exprimare a rel. soc. de muncă,
 aflate sub incidența indirectă a normelor de DM,
 care ia naştere în rezultatul unor acte sau fapte juridice
diverse, diferite de CIM,
 între o PF, pe de o parte, şi o PJ sau PF, pe de altă parte,
 ca urmare a prestării unei munci subordonate sau în lipsa
subordonării directe,
 de către prima persoană în folosul sau doar sub autoritatea
celei de a doua,
 şi care este (de regulă) remunerată pentru munca prestată
sub formă de salariu sau sub altă formă legală de
remunerare.
 3. APARIȚIA, MODIFICAREA,
SUSPENDAREA ȘI STINGEREA RJM

 Apariția (nașterea) RJM

 Apariția (nașterea) unui RJM este

condiționată de existența a 3 elemente:
 norma juridică;
 subiecții între care apare raportul;
 împrejurarea de fapt prevăzută de ipoteza
normei juridice (actul juridic sau faptul
juridic).
 3. APARIȚIA, MODIFICAREA,
SUSPENDAREA ȘI STINGEREA RJM

 Modificarea RJM
 Modificarea unui RJM poate apărea în
următoarele 2 situații:
 modificarea actelor normative, care
reglementează relațiile sociale de muncă;
 modificarea clauzelor CIM: schimbarea
locului de muncă sau a specificului muncii.
 Modificarea temporară a locului și
specificului muncii (max. 1 lună) fără
consimțământul S. (art.73 CM)
 3. APARIȚIA, MODIFICAREA,
SUSPENDAREA ȘI STINGEREA RJM

 Suspendarea RJM

 Suspendarea unui RJM poate avea loc în

cazul suspendării efectelor principale ale
actului juridic, în temeiul căruia a apărut
RJM (CIM).
 Suspendarea RJM întotdeauna este:
 temporară;
 parțială.
 3. APARIȚIA, MODIFICAREA,
SUSPENDAREA ȘI STINGEREA RJM

 Stingerea (încetarea) RJM

 Stingerea (încetarea) unui RJM poate avea

loc în două situații:
 apariția unor circumstanțe, care nu depind
de voința părților (subiecților) (art.82, 305
și 310 CM);
 prin acordul scris al părților (art. 82-1);
 la inițiativa uneia dintre părți (subiecți) ai
RJM (art.85, 86 CM).
 4. ELEMENTELE (STRUCTURA) RJM

 De regulă, în literatura de specialitate se

menționează că orice RJ este format din 3
elemente: subiecți, obiect și conținut.
 În opinia noastră, subiecții nu sunt element al
structurii unui RJ, ci inițiatori ai raportului
respectiv, adică apar în cadrul premisei RJ.
 Astfel, un RJM este structurat în modul
următor:
 obiectul RJM;
 conținutul RJM.
 4. ELEMENTELE (STRUCTURA) RJM

 OBIECTUL RJM
 Obiectul RJM îl constituie conduita
participanților la raportul respectiv; adică
acțiunea la care este îndrituită o parte a
acestui raport și de care este ținută
cealaltă parte a raportului.
 RJM are ca obiect prestațiile reciproce ale
părților:
 prestarea muncii de către salariat;
 remunerarea muncii prestate de către angajator.
 4. ELEMENTELE (STRUCTURA) RJM

 CONȚINUTUL RJM
 Conținutul RJM este format din totalitatea
de drepturi și obligații ale subiecților RJM.

 Drepturile și obligațiile subiecților RJM sunt

stabilite:
 pe cale normativă;
 pe calea parteneriatului social;
 pe cale contractuală.
Mulţumesc!