Inventarul problemelor care trebuie avute în vedere în efectuarea analizelor energetice și de mediu

1. Instrumentație de măsură disponibilă pentru măsurarea mărimilor electrice care fac obiectul unei analize
energetice și de mediu: tensiune, curent, putere, energie, factor de putere, câmp electric si magnetic
(recapitulare).

2. Modalitati de montare a mijloacelor de măsurare in instalatii electrice reale mono- si trifazate, in functie de
tensiunea de functionare si de puterea circuitelor monitorizate.

3. Cunoasterea regulilor de electrosecuritate care trebuie respectate la montaj si pe durata procesului de

masurare sau monitorizare.

4. Utilizarea principiilor si criteriilor care stau la baza alegerii mijloacelor de masurare in functie de obiectivele
analizei energetice sau de mediu intreprinse

 alegerea caracteristicilor metrologice adecvate aplicatiei

 verificarea conformitatii indicatorilor de calitate a comportarii in domeniul timp si frecventa cu cerintele

aplicatiei.

5. Estimarea incertitudinii valorilor masurate.

6. Notiuni de prelucrare a rezultatelor experimentale

 0 – Tipuri de semnale întâlnite în procesul de măsurare a unei mărimi
Procesul de măsurare a unei mărimi generează un semnal care preia
caracteristicile mărimii măsurate
Semnal : informaţia care rezultă fizic în urma măsurării unei variabile

(A) Semnal analogic

Timpul şi amplitudinea sunt variabile continue
Semnalul este definit pentru orice moment de timp
iar amplitudinea sa poate varia continuu în timp şi
poate lua orice valoare

(B) Semnal discret

(de exemplu cel înregistrat
de un osciloscop numeric)

Timpul este o variabilă discretă şi

amplitudinea este o variabilă continuă
Semnalul este definit pentru momente discrete de
timp iar amplitudinea sa poate varia continuu şi
poate lua orice valoare
(C) Semnal digitizat
(de exemplu cel obținut cu
plăci de achiziție de date)

Timpul şi amplitudinea sunt variabile discrete

Semnalul este definit pentru momente discrete de
timp iar amplitudinea sa poate lua numai anumite
valori în funcţie de sistemul de cuantizare folosit
 1 – Mărimi de măsurat (semnale) analogice
1.1 – Criterii pentru clasificarea semnalelor analogice

(a) – Natura variației în timp a semnalului

Caracter determinist
variaţia semnalului în timp este predictibilă

Caracter stochastic (aleatoriu)

variaţia semnalului în timp nu este predictibilă
(b) – După legea de variație
în timp
Clasa mărimilor deterministe
Mărimi constante
sunt considerate
mărimile invariabile în
timpul efectuării
măsurării (0,1 – 10) s
Mărimile variabile sunt mărimi
care variază în timpul efectuării
măsurării; sunt caracterizate
prin valoarea instantanee
Valoarea instantanee – valoarea pe
care o mărime variabilă în timp o are
într-un moment oarecare, t
Mărimi variabile staţionare sunt mărimi variabile a căror valoare
efectivă, valoare de vârf și valoare medie sunt constante în timp. Sunt
caracteristice regimului permanent de funcționare
La aceste mărimi se pot măsura:
o valoarea instantanee corespunzătoare unui anumit moment de timp;
o ansamblul valorilor instantanee într-un interval de timp anumit
(curba mărimii în funcţie de timp)
o un parametru global cum ar fi:
• valoarea medie Xmed ;
• valoarea efectivă X ;
• valoarea de vârf XV
Parametrii de mai sus sunt măsurați într-un interval de timp suficient de
mare pentru ca valorile Xmed, X, Xv să nu depindă de alegerea lui
(sau aperiodice)
Mărimi variabile nestaţionare sunt mărimi variabile a căror
valoare efectivă, valoare de vârf și valoare medie variază în timp
Sunt caracteristice regimului tranzitoru de funcționare
La aceste mărimi pot fi măsurate:
- valoarea instantanee în diferite momente de timp;
- un şir de valori instantanee la momente de timp prestabilite;
- ansamblul valorilor instantanee într-un anumit interval de timp
(curba mărimii în funcţie de timp);
Parametrii globali pot fi evaluați folosind curba mărimii
Fig. 1 – Semnale rezultate din măsurarea unor mărimi staționare periodice (sinusoidale și nesinusoidale)
- sinus (periodic sinusoidal)
- tren de impulsuri dreptunghiulare (periodic nesinusoidal)
- tren de impulsuri triunghiulare (periodic nesinusoidal)
- variație în dinți de fierăstrau (periodic nesinusoidal)

Mărimile periodice nesinusoidale pot să fie

exprimate ca suma unor mărimi periodice
sinusoidale cu frecvențe care sunt multipli
întregi ai frecvenței fundamentale (a se
vedea seria Fourier)
 Mărimile neperiodice (sau aperiodice) pot fi împărțite la rândul lor în două categorii:
 mărimi aproape periodice
 mărimi tranzitorii
Fig. 2 – Semnal rezultat din măsurarea unei mărimi apropape periodice (exemplu)

Semnalul din fig. 2 rezultă din

însumarea unor semnale periodice
sinusoidale ale căror frecvențe sunt
arbitrare (nu sunt multipli întregi ai
unei frecvența fundamentale)

Fig. 3 – Semnal rezultat din măsurarea unor mărimi tranzitorii

(a) regim tranzitoriu de punere sub tensiune a unui banc de condensatoare
(b) mărime cu variație oscilant amortizată
a

b
Clasa mărimilor aleatoare
Valoarea instantanee a unei mărimi aleatoare nu poate fi prezisă, pentru că nu se poate găsi o expresie
analitică care să descrie funcția.
Astfel de semnale pot fi analizate pe baza proprietatilor lor statistice (media, dispersia, etc)
Semnalele rezultate din măsurarea mărimilor cu variație aleatoare în timp se împart în două categorii
-- semnale staționare – semnalele ale căror caracteristici statistice se mențin de la op înregistrare la alta
-- semnale nestaționare – semnale ale căror caracteristici statistice se modifică de la o înregistrare la alta
Fig. 4 – Serie de 4 înregistrări distincte ale unui semnal aleatoriu staționar. Deși succesiunea valorilor
instantanee diferă de la o înregistrare la alta, media, dispersia și alte caracteristici statistice ale
semnalului rămân neschimbate
 1.2 - MĂRIMI PERIODICE STAŢIONARE – parametri și cazuri particulare

Mărimea periodică – mărime

variabilă, a cărei succesiune
de valori instantanee se
reproduce în aceeași ordine,
după trecerea unor intervale
x(0)

de timp egale, T
Relația de definiție
x (t ) = x(t − τ + k T ) k = 0;±1;±2;

t = τ si k = 0 → x (t ) = x(0 ) valoare instantanee inițială

Parametrii caracteristici pentru o mărime periodică

1. Perioada (period) …………………. T ... (s)

2. Frecvența (frequency) ……………. f ...(1/s) ... f = 1 / T
3. Pulsația (angular frequency) ......... ω ... (rad/s) ... ω = 2 π f = 2 π / T
4. Valoarea de vârf (peak value)........ Xm (Xv)
5. Valoarea medie (mean value) ....... Xmed notațiile din figură
6. Valoarea efectivă sau eficace ....... Xef
(Root Mean Square value – RMS value )
PERIOADA T secunde (s)
Definiție: cel mai mic interval de timp, după care se reproduc, în
aceeași ordine, caracteristicile semnalului periodic

FRECVENŢA f Hertz (Hz)

Definiție: numărul de perioade cuprins în unitatea de timp

PULSAŢIA ω (rad/s)
Definiție: produsul frecvenței prin constanta 2 π

1 ω 2π
f = = ; ω = 2π f = ; ω T = 2π
T 2π T

În reprezentarea grafică a mărimii periodice,

variabila independnetă (reprezentată pe
orizontală) este TIMPUL
VALOAREA DE VÂRF X, Xv
Definiție: cea mai mare valoare instantanee atinsă de o mărime
periodică în cursul unei perioade
X m = X v = max{x(t )} t ∈ (t1 , t 2 )
VALOAREA MEDIE Xmed sau X0
Definiție:media aritmetică a valorilor instantanee ale unei mărimi
variabile într-un anumit interval de timp (t1, t2)
t2 τ +T
1
( ) 1
∫ x(t ) dt
t1 − t 2 ∫t1
Valoarea medie nu depinde de
X med = x t dt = valoarea inițială, τ, a intervalului
T τ de timp considerat
VALOAREA EFECTIVĂ X, Xef, XRMS
Definiție: rădăcina pătrată a mediei
pătratelor valorilor instantanee ale unei
mărimi periodice în timp de o perioadă
τ +T

∫ (t ) dt > 0
1
X = X ef = X RMS = x 2

T τ
1.2.1 - MĂRIME ALTERNATIVĂ

Mărimea alternativă este mărimea

periodică a cărei valoare medie în
cursul unei perioade este nulă

τ +T
X med =
1
T ∫τ x (t ) dt (
=
1 +
T
A + A )
−
=0

1.3.2 - MĂRIME PULSATORIE

Mărimea pulsatorie este o mărime

periodică a cărei valoare instantanee nu
schimbă de semn
Se numește puls mărimea pulsatorie
limitată la intervalul unei perioade
O mărime pulsatorie conține o
succesiune (infinitate) de pulsuri identice
1.2.3 - MĂRIME SINUSOIDALĂ (ARMONICĂ)

Ecuație (variabila independentă este faza - ωt)

x(t ) = X m cos(ω t + α ) sau x(t ) = X m sin (ω t + β)
Parametrii caracteristici
• Amplitudinea (valoarea de vârf) , Xm
• Frecvența (pulsația), 𝒇𝒇 ( sau ω pulsația)
• Faza (este argumentul 𝝎𝝎𝒕𝒕 dependent de timp)
• Faza inițială, α (sau β) (valoare fazei în momentul inițial)

 Valoarea medie pe o perioadă sau pe un număr întreg de

perioade este egală cu 0
 Valoarea medie pe o semiperioadă este
X T / 2 = (2 / π) ⋅ X m = 0.636 X m
 Valoarea efectivă este A se vedea "Discuție despre
X RMS = X m / 2 valoarea medie"

X T / 2 = 0.9 X RMS = 0.9 × 0.707 X m = 0.636 X m

Mărimea sinusoidală aparține categoriei de mărimi

periodice, alternative.
 Discuție depre valoare medie a unei mărimi sinusoidale

τ +T
X med =
1
T ∫τ x (t ) dt =
T
(
1 +
A + A −
=0 )
Valoarea medie pe o perioadă este nulă

Dacă integrarea se realiează pe

o semiperioadă (T/2), valoarea
medie rezultă diferită de zero

Relația de definiție pentru valoarea

τ +T / 2
medie a unei mărimi sinusoidale T

∫τ x(t ) dt = π X
2 2
XT /2 = XT /2 =
2
∫ x (t ) dt = −
2
Xm
π
m
T T τ +T / 2

1 τ +T
( ) 2
T ∫τ
X0 = x t dt = X m = 0.636 X m
π
X0 = ARV
Valoare medie absolută
Average Rectified Value (ARV)
Se obține integrând modulul semnalului măsurat pe durata unei perioade
 1.2.4 – Factorul de vârf și factorul de formă

Xm X RMS
Factorul de varf ≡ CF = Factorul de forma ≡ F =
X RMS XT / 2
X RMS π
CF = 2 = 1.414 F = = = 1.111
Marime Marime 2 2 2 2
sinusoidala sinusoidala X RMS
π

Curent sinusoidal cu valoarea

efectivă de 1A și faza inițială 0
Reprezentarea grafică este realizată
în funcție de fază.

Observaţie – reprezentarea grafică a

unei mărimi sinusoidale în funcție de
fază, nu depinde de frecvență

O mărime sinusoidală poate fi specificată prin măsurarea unei singure caracteristici

(valoare de vârf sau valoare medie pe o semiperioadă sau valoare efectivă) .
Celelalte caracteristici se calculează folosind proprietăţile mărimii sinusoidale.

De exemplu – se măsoară digital valoarea de vârf Xm (folosind un detector de valoare

de vârf), se calculează valoarea medie pe o perioadă (0,636 · Xm) și valoarea efectivă
(0,707 · Xm)
 1.2.5 - MĂRIME ALTERNATIVĂ NESINUSOIDALĂ
valoare efectivă (RMS) și valoare efectivă adevărată (TRMS)
În practică, pentru măsurarea valorii efective a unei mărimi nesinusoidale se folosesc două
tipuri de instrumente,înglobate în general într-un multimetru portabil:
 Instrumentul care măsoară valoarea efectivă adevărată /True RMS/TRMS
 Instrumentul care măsoară valoarea medie pe semiperioadă; aceasta este convertită în
valoare efectivă RMS pe baza relației stabilite pentru mărimi sinusoidale

Forma curbei de variație în timp

pentru curentul electric absorbit
de un calculator personal (PC)

Dacă curentul din figură este măsurat cu un instrument care măsoară valoarea medie pe
semiperioadă dar este calibrat pentru valoarea efectivă, acesta va indica o valoare efectivă
de 0,61A (cu 40% mai mică decât valoarea efectivă adevărată)
În concluzie
Multimetrul din stânga
măsoară TRMS cel
din dreapta măsoară
1,111 AVE (media)