Intr-o definite simpla, actul jurisidc reperezinta manifestarea de vointa a unei personae, in scopul de

ca produce efecte juridice.

Din aceasta definite rezulta doua elemente esentiale:

- Actul juriridc este un act de vointa al unei sau mai multor personae (este un act droit de om)
- Actul jr produce efecte juridice ( de aceea se si nueste “juridic” pentru ca efectelel pe care le
produce sunt prevazute de lege)

Mai e putin slide…..(de completat din primul slide)

In cazul actilui juridic civil aceste efecte constau in crearea modificarea, sau sintegre unui rport juridic civil.
Acest lucru distinge actul juridic civil de alte acte din alte ramuri ( Gabriel noroi, Carla alexandrda…)

Concret fie se intioneaza vanzarea unui bun fie donatia fie inchirierea lui sau prestarea unui serviciu public
efectuarea unor lucrari publice etc.

Notiunea de act juridic inseamna insa o distinctie intre negotium, adica operatiunea pe care o persona, un
subiect de drept doreste sa o faca, din care rezulta consecintele sau efecte juridice, in baza legii. Si instrumentum,
adica documentul scris propriu-zis ce incorporeaza negotium, operatiunea juridica dorita

In doctrina franceza se sublinieaza ca efectul juridic nu este doar obiectul actului, ci scopul pe care il cauta
autorul actului, nu doar constiinta obiectiva a actului, ci finalitatea urmarita de autor; actul juridic este un un act
voit de autor, se pune accentual pe aspectul psiholigic, intelectual.

In cazul actelor juridice , efectele se produc cu intentie, pe cand in cazul faptelor juridice, efectelel se produc
fara intentia autorului ( ele se produc pentru ca asa prevede legea. Sunt prevazute de acesta) Prin urmare actul
juridic este un act intentional intotdeauna (nu exista act juridic fara intentie), iar efectele lui juridice sunt
cunoscute, sunt dorite, cautate a se produce prin anticipatie.

2 Clasificare:

In teoria generala a dreptului, actele juridice sa clasifica dupa trei mari criterii:

A) Dupa numarul partilor:

- Acte unilaterale, sunt rezultatul unei singure vointe ( este un singur emitent al actului) In dreptul public, in
special, in dreptul administrative, exista numeroase acte unilaterale: acte de numire intr-o funcite publica;
diverse autorizatii administrative ( certificate de urbanism, aut de constructive/ demolare)
- In dreptul European exista acte unilaterale emise fie de consiliul uniunii fie de comisia europeana, sau
bilaterale emise de parlament sau consiliuil UE

Deosebirea de actelel unilaterale in dr privat si cel public: Actele jur unnilaterale din dreptul public au efecte
juridice exorbitante, derogatorii de la dreptul comun,fiind mult mai constrangatoare, adeseori se impun partilor,
pentru ca sunt acte de putere publica, in interesul genereal al societatii si se impun vointelor particulare. In
dreptul privat, actul unilateral isi produce efectele numai cu acordul de vointa al destinatarului sau.
 - Actele bilaterale : sunt rezultatul vointei a doua personae in general au efecte inter partes , obliga doar pe
cei care l-au semnat Acest acte se numesc contracte : contract de vanzare/ locatiune /inchiriere/
mandate /schimburi
- Acte multilaterale sau plurilaterale sunt rezultatul vointei a 3 sau maimultor parti

B) Dupa gravitatea efectelor:

- Acte de conservator sunt actele de mentinere, de consolidare si de prevenire a pierderii unui drept
(interpunerea term prescriptiei, inscrierea unei ipoteci)
- Acte de administrare: actele de gestionare curenta a bunului ( culegerea fructelor bunului, incasarea
chiriei, adaugarea de imbunatatiri, efectuarea de reparatii ale bunului)
- Dispozitie: sunt cele mai importante si cele mai grave acte, pentru ca ele angajeaza viitorul patrimoniului;
sunt acele acte care au ca effect fie scoaterea bunului din patrimoniu, fie prin grevarea bunului cu o
sarcina reala ( ipoteca).

C) Dupa scopul sau interesul urmarit :

Acest criteriu se mai numeste in lit fr. Si Criteriul economiei genereale al operatiunii realizate de autorul
actului
Concret este vorba de interesul urmarit de parti in momentul inscrierii actului . Astfel actele pot fi:
 Cu titlu oneros : sunt acele acte in care ambele arti urmaresc obtiniera unui folos patrimonial ( ex
contractual de vanzare a unui un, vanzatorul este interest sa primeasca pretul iar cump. sa primeasca
bunul)
 Cu titlu gratuit: sunt acele acte in care doar una dintre parti primeste un folos patrimonial fara a i se
oferi celeilte nimic in schimb [ ex: donatia, mecenat - un contract prin carte o parte “ sponosrizeaza”
( in sponsorizarea realasponsorul primeste niste beneficii din partea statului ) o alta parte fara a primi
ceva in schimb]

II CRACTERISTICI ALE ACTULUI IN DREPTUL PRIVAT

NCC prevede in art 1179 patru conditii esentiale pt valabilitate unui act juridic:

1 Capacitate

2 consimtamantul

3 Obiect determinat si licit

4 Cauza licita si morala

1 Capacitate juridica, inseamna aptiutdinea unui subiect de drept de a devein titular de dreturi si obligatii civile
prin incheierea de acte juridice civile.

Capacitatea de a incheia acte juridice cvile reprrezinta regula vorbindu-se si desprre principiul capacitatii, iar
incapacitate rep exceptia.

Cu privire la exceptie incapacitatii exista doua categorii de personae incapabile total:

-minorii (sub 14 ani)

- interzisul judecatoresc

Minorii Intre 14-18 ani pot incheia acte juridice dar cu incuviintarea parintilor sau tutorelui sau, in anumite cazuri,
cu aprobarea instantei de tutela sau cu avizul consiliului de familie. Actele incheiate st de conservare, administrare
a patrimoniului si acte de dispozitie foarte simple.

2 Consimtamantul, inseamna hotararea unei parti de a incheia un act juridic, hotararea manifestata in exteriror.

Consimtamantul poate avea, insa, doua sensuri: un prim sens este cel de mai sus, adica de vointa exteriorizata fie
unilaterala ( incazul actului unilateral), fie a uneia dintre parti ( petru actul bilateral) iar un alt sens este el de acord
de vointa al partilor in materi contractuala.

Consimtamantul trebui sa indeplineasca cumulative mai multe conditii (art. 1204 NCC)

a) Sa fie exprimat in constiinta de cauza, adica sa fie exprimat de o persoana cu discernamant

b) Sa fie serios, adica a fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice
c) Sa fie exteriorizat
d) Sa fie liber, adica neviciat, integru

Consintamantu trebuie exprimat de o persoana cu discernamant.

Consimtamantul se considera ca a provenit de la o persoana cu discernamant, daca este exprimat de o persoana cu

o deplina capacitate de exercitiu. Minorii cu capacitate de exercitiu restansa (14- 18) se considera ca au
discernamantul in formare. Se considera a nu deiscernamant doua cat de personae:

- Minorii sub 14 ani

- Interzisul judecatoresc (alienat mintal etc).

Consim. trebuie sa fie exprimat cu intetia de a produce efecte juridice.

Consimtamantul produce efecte juridice ca o consecinta a manifestaii de vointe, de a-si asuma rezulatele actului
juridic,

Consimntamantul in anumite sit nu produce efecte juridice :

i) Daca manifestarea de vointa a fost facuta in gluma (jocandi causa)

ii) Daca a fost facut sub conditie suspensiva,pur potestativa din partea persoanei care se oblige
iii) Manifestare de vointa a fost prea slaba, creand indoieli asupra faptului ca partea doreste sau nu sa
incheie actul
iv) Manifestare de vointa s-a facut cu o anumita rezerva psihologica – rezervatio mentalis – (este cazul
actului fictive)

Consimt trebuie sa fie exteriorizat:

Partile au deplina liberateate sa stabileasca atat actul juridic, dar si forma acestuia. Este principiul
consensialismului, rep. marca dreptului privat, partile sunt libere sa-si aleaga forma de exteriorizare a manifestariii
lor de vointa

Contractele pot fi consensuale, pin simla incheiere a manifestarii de vointa. Ele pot fi solemne atunci cand
incheierea lor e supusa formei autentice. Pot fi contracte reale atunci cand se cere remiterea bunului ( ex contr de
imprumut)

Manifestare de vointa poate sa fie exteriorizata expres sau implicit. In cazul actelor solemne se cere, insa, ca
exteriorizarea sa fie expresa.

Exteriorizarea tacita sau implicita rezulta din anumite gesture si fate neidoielnice (ex; acte de conservare a
mostenirii care arata acceptarea acestora) Exteriorizarea poate fi facuta verbal, in scris sau prin fapte
neindoielnice. In doctrica s-a spus problema daca tacerea are valoare juridical. Raspunsul este negative, cu 3
exceptii:

- Daca legea prevede express acest lucru

- Potrivit obiceiului zonei sau uzurilor profesionale
- Prin vointa partilor, daca acestea atribuie tacerii o anumita semnificatie juridica

Consimtamantul trb sa fie liber, neviciat, intgeru

Legiuitorul roman a retinut urmatoarele vicii de consimtmant: eroarea, dolul, violenta, leziunea.

1 Eroarea este falsa rep. a realitatii cu ocazia inchieresrii actului juridic

In fuctie de graviatea si de consecintele care intrvin poate fi :

- Esentiala
- Neesentiala

Eroare esentiala este de 4 categorii:

- Error in negotium
- Error in corpore, cand poata asupra bunului din contract ( de ex: x crede ca y ii vinde casa de la adresa a ,
dar y crede ca vinde casa de la adresa b )
- Error in substantiam, cand eroarea poarta asupra calitatilor ale obiectului prestatiei sau asupra altei
imprejurari pe care partile o considera esentiala., in sesul ca in absenta ei actul nu s-ar fi incheiat Prin
urmare eroare poate privy atat natura si calitatile esentiale determinante ale conduitei partilor la
incheierea actului juridic, cat si natura si calitatile determinante ale bunului.
- Erroer in personam, cand poarta asupra identitatii persoanei sau asupra unei calitati a acesteia (ex cand o
parte crede ca incheie un contract cu o peroana dar de fapt incheie cu alta)

Eroarea neesentiala sau indiferenta este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante la incheierea
actului juridic NCC prevede anumite cazuri de eroare neesentiala: erroare cu privire la simplele motive ale
contractlui, daca partile nu au considerat asemena motive ca hotaratoare pentru ele, simpla eroare de calcul intr-
un contract, daca nu au fost determinate pentru incheierea contractului.

Dupa natura realitatii fals reprezentate, eroarea poate fi :

 - De fapt – poarta asupra unor imprejurari unor circumstate existente la inchieerea actului
- De drept – in momentul incheierii actului, asupra existentei sau continutul unei dispozitii legale

Dupa cum eroare poate fi sau nu imputata (reprosata) partii aflate in eroar, intalnim:

- Eroare scuzabila
- Eroare nescuzabila

Eroare este scuzabila cand nu poate fi reporosata partii care a avut falsa reprezentare a realitatii atunci cand a
incheiat actul juridic. Acest lucru inseamna ca eroarea nu s-a produs din neglijenta sau neinforamrea partii.

Eroare este nescuzabila atunci cand faptul sau imprejurarea care au determinat falsa reprezentare a realitatii
puteau fi cunoscute, cu diligente rezonabile.

Caracterul scuzabil se judeca de la caz la caz, in raport de ficeare persoana.

2 DOLUL – inseamna determinarea unei personae de a incheia un act juridic prin folosirea de mijloace viclene. In
doctrica, I se mi spune si eroare provocata, eroare propriu-zisa fiind considerate o eroare spontana.

Dolul este format din 2 elemente:

- Un element material, obiectiv, inseamna folosirea concreta de manopere frauduloase, mijloace viclene
etc. care determina inducer in eroare
- Un element psihologic,intentional, subiectiv. Intentia de a induce in eroare, cu scopul de a obtine
incheierea actului juridic

Atunci cand elemntul obiectiv, material consta intr-o omisiune, care determina o prsoana sa incheie un act juridic,
dolul se numeste dol prin reticenta.

3 VIOLENTA inseamna amenintare unei personae cu producerea unui rau care creaza o temere, temere ce o
determina sa incheie actul juridic.

Aceasta poate consta intr-o constrangere fizica sau psihica.

Exista 2 criterii de clasificare

a) Dupa natura raului cu care e amenita:

- Violenta poate fi fizica, atunci cand se refera la integridatea persoanei sau a bunurilor sale
- Violenta poate fi morala, cand priveste onoarea, demnitate unei person sau a familiei sale.
b) Dupa caracterul amenintarii:
- Legitima (justa) nu constituie viciu de consimtamant. De exmplu cand o persoan este amenintata ca, daca
nu respecta legea, va fi data in judecata, pentru a intra in legalitate.
- Nelegitima 9injusta), cand induce o temere fara drept, unei personae, viciindu-I consimtamantul la
incheiera actului juridic

Violenta este compusa si ea dintr-un:

- Element obiectiv, exterior si anume, amenintarea concreta cu un rau, provocarea unei temeri
- Element subiectiv, intern si anume, provocarea unei temeri celui amenintat
 4 LEZIUNEA inseamna prejudicial material sau paguba pe care o sufera una dinparti din cauza valorii
disproportionate a contraprestatiei, existente la momentul incheierii ctului juridic.

Leziunea se calsif in:

- Lz in cazul minorului
- Lz in cazul majorului

Viciile de consimtamant se sanctioneaza cu anularea actului.

Obiectul actului juridic

Obiectul actului poate fi definit ca reprezentand operatiunea juridica adica in mod concret conduiat partilor. Bunul
concret este obiectul derivat.

In NCC (art 1226 al.1) se vb si de obiectul obligatiei, care reprezinta “prestatia la care se angajeaza debitorul”
Obiectul obligatiei nu trebuie confundat cu obiectul actului.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obiectul actului juridic sunt urmat:

a) sa fie determinat sau determinabil, prestatia trebuie sa fie identificata sau sa permita identificarea in
mod clar, la fel, obiectul derivate, bunul actului juridic
b) Sa fie licit: obiectul nu trebuie sa contravina bunelor moravuri, ordinii publice sau sa fie prohibit legii
c) Sa existe: obiectul trebuie sa aiba o existent certa,reala, in momentul incheierii actului. Si un bun viitor,
insa, se cosidera ca poate fi obiect al actului juridic.
d) Sa fie posibil, prestatia sa nu fie imposibil de indeplinit pentru oricine, in mod obiectiv
e) Sa fie in circuitul civil: conditia se refera la bunul actului juridic, ca obiect derivate al acestuia si inseamna
bunul care poate fi dobandit sa instrainat prin acte juridice civile
f) Sa fie o fapta personala a partii care se obliga (aceasta persoana trebuie sa fie titulatul dreptului) nimeni
nu poate fi obligat la nimic decat prin vointa sa In doctrina, se apreiaza ca “o parte nu poate promite intr-
un act juridic fara altuia, cinumai propria sa fapta, cu exceptia ipotezei in car promisiunea s-ar face in
calitate de reprezentant al acelei personae”
g) Existenta aurtorizatiei administrative sau judiciare ori a altei cerinte prevazute de lege, actul juridic ce are
ca obiect derivate anumite bunuri, nu poate fi incheiat in absent autorizatiilor sau a altor conditii special.

4 CAUZA actului

Este definite ca motivul care determina partilor sa incheie actul juridic.

De fapt, este obiecticul partilor si reprezinta un element de validitate a act jur. Trebuie sa indeplineasca urm
conditii:

a) Sa existe, adica fiecare parte a act jur trebuie sa aiba capacitatea de a-si reprezenta corect faptele si
consecintele care decurg din ele
b) Sa fie licita, adica sa nu fie contrara legii si ordinii publice
c) Sa fie morala, adica sa nu fie contrara bunelor moravuri

!!! Sanctiunea pentru nerespecatrea celor 4 (caracteristici ale actului in dr privat ) este nunlitate absoluta
Pe lang a aceste 4 conditii actul trb sa indeplineasca si conditii de forma

Forma actului jr se defineste ca modalitatea in care se exteriorizeaza vointa partilor, facuta cu intentia de a crea,
modifica sau sitnge un raport juridic civil concret

Forma poate fi:

- Ad validitatem, ceruta pentru insasi incheierea actului, adica, actul sa nu….

- Ad probationem, forma scria se incheie din motive de proba, pentru a putea dovedi mai usor existenta
actului juridic, este valabil incheiat din momentul realizarii acordului de vointa pana in momentul
concretizarii in forma scrisa
- Forma pentru opozabilitate fata de terti inseamna formalitatile care trebuie indeplinite pentru a face actul
opozabil persoanelor care n-au participat la incheiera lui, dar care pot fi prejudiciate prin efectele actului
juridic. Este o forma obligatore in cazul unor acte jur civile, cum ar fi: inreg in analele publice, in carte
funciara pt contractelor de concesiune, etc.

Iii CARACTERISTI ALE ACTULUI JURIDIC IN DREPTUL PUBLIC SI DREPTUL INTERNATIONAL

In dreptul administrativ actele jur au forma actelor admninistrative si contractelor

Doctrina si jurisprudenta franceza au admis ca sunt acte adm si acte care emana de la un organ privat care exercita
un serviciu public administrativ.

Actele administrative au ca principal scop organizarea legii. Sunt acte sucundum legem, care dezvolta dispozitiile
primare ale legii

Actul adm poate fi definit ca manifestare unilaterala si expresa s vointei autoritatilor administratiei publice sau a
persoanelor private autorizate de acestea prin care se nasc, modifica sau sting drepturi si obligatii corelative si care
reprezinta principal forma juridical de activitate a administratiei publice.

Actele administrative poti si clas i:

A) Dupa intinderea efectelor juridice:

- Acte cu caracter normative, dau expresie vointei generale, concretizate intr-o lege lato sensu si produc
efecte erga omnes, opozabile tuturor.
-