UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR* BUCURESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE CLUJ-NAPOCA DIANA HANCU ETICA IN AFACERI MANUAL DE STUDIU INDIVIDUAL PENTRU INVATAMANTUL CU FRECVENTA REDUSA CLUJ-NAPOCA 2011MODULULI NOTIUNI GENERALE DE ETICA Capitotut 1 Etimologie, definip concepte “Ce este binele?”, aceasta este inirebarea care a provocat netumarate dispute tn decursul timpului. De aici porneste de fapt demersul celor intecesati de etiea in a stabil niste puncte de sprijin pentru a cerceta si interpreta fajelele avit de complexe ale problemelor legate de acest subiect generos A fi atic inseamna “a face bine”, un bine care si influenteze niste activitdti gi si le canalizeze in sens pozitiy. Daca mergem ins mai departe si-l citam pe G.E,Moore, autorul lucrarii Principia Ethica, vom constata c& bincle oricdt Lam intoarce pe toate fetele nu poate fi complet definit. infelegem asadar din aceasta ca binele nu trebuie obligatoriu definit, ci el trebuie recunoscut atunci cénd este intilnit si imterpretat ca un concept povitiv care si guvemneze aefiunile noastre Concluzia ar fi aceea c& etica este o “gtiinfé a binelui”. Ea este fundatia pe care sunt clidite toate relafiile interumane. “Dicfionacul explicaliv al limbii romane” edifia 1975 defineste etica ca find {otalitatea normelor de conduité morala corespunzatoare unei anumite clase sociale san sovietati Cuvintul “etica” provine din grecescul ETHOS care inseamna loc natal, patric, locuinta, caracter. Din acest cuvant a derivat ETHICOS care eva legat de moral, fiind folosit in a defini o activitate cu un pronunfat caracter moral, Aristotel merge mai departe si inwoduce notiunea de ETHIKE care insemna stiinfa cunoasterii si a binelui, Desi inrudite conceptele de moral gi eticd au diferite. in timp ce “etica” provine din greaci,”moral” provine din latinescul “mos-moris” care este tradus prin “moravuri'’, pentru ca in timp s& apara si denumirea consacrata de “moralis”etimonul moder al notiunii de morala. Prin urmare putem considera efica ca pe o stiinfa a comportamentului, a ‘moravurilor, ca pe un ansamblu de prescriptii concrete despre moralfi sau in levatura cu ea. Tot in acest sens gisim si o definitie a eticii propusi de Jaques Wundenburger care sublinia7a ea "ea reprezint& ansamblul regulilor de conduit impartigite de catre o comunitate anume, reguli ce sunt fundamentate pe distinctia dintre bine gi rau, in timp cemorala cuprinde un ansambla de principii de dimensiune universal-normativa” (AJ. Wundenburger 1993, pag.14). © inelegere a eticii este destul de dificila pentru noi ca indivizi si nu © vom cunoaste decét atanci cand vor intelege ca o etic’ sandtoasa reprezintii chiar esena unei societiti civilizate, Tar Etica fy afacer! reprezinta ansamblul nostra de a ne relations fata de acfionari, de colegi, de angajati, de clienti, de subordonati, de fumivori, fata de comiunitatea de care apartinem, precum si unii fata de altii, Asadar etica nu se ocupii de tipul telatilor dintre persoane fizice sau juridice, ci de calitatea acestor relat. Vom incerca in conchizie si noi si formulim o definitie a “ertett ir afaceri” pe care 0 propunem in urmatoarea forma: “Btica in afaceri” este o ramurd a eficii care studiava calitatea relatilor dintre persoane fizice si juridice angrenate in nctiuni comune raportate Ia valorile pozitive care puverneazai nofiunea de “afacere” Daca ar fi sf ne raportiin im momentul de fat la valorile etice si morale ale economici roménesti yom observa ci exist o strinsi interdependenta sntre politic, economic, social si moral, Din aceasti interdependen{4 vor putea coneluziona ct raportind-o la realitatea noastri solutia progresului ar fi intoarcerea Ja valorile morale sindtoase si promovarea lor in toate mediile sociale gi economice. La noi prima reforma ce trebuia facuta este REFORMA MORALA prin promovarea unui sistem de valori sdndtos cu un standard etic si moral inalt, iar apararea acestor valori sii sc facd ori de cAle ori este cazul prin aplicarea unor sanctinni imediate si severe de natura legislativa si morala. jin fapt etica are la bavi un triunghi simbolic-conceptual: EU,TU, EL. Acest triunghi reflect patru tiputi de rapoarte rela{ionale si anume: EU-TU, EU-EL,TU-EL si EU-TU-EL. Daca in fiecare dintre aceste relafi se tine seama de regulile moralei gi ale bunului simt atunci rapoartele se considera a avea valente pocitive gi se vor incadra in normele etice”. "Ce fie nu-fi place altuia m-i face” spune 0 vorba de duh care poate exprima perfect simbolisntul triunghiului amintit printr-un rafionament de bun sim, Din pacate in ultima perioad de timp, odatd cu dezvoltarea industrial accelerata si aparifia si afirmarea unei sfere tot mai laryi a (erfianului, se pare 8 se sedimenteara tot ‘mai pregnant o alta fume, acees a pragmatismului egoist, a cantitaii si a goanei nu numa dupa profit ci mai ales dupa imbogatire. in aceasti lume lucrurile, obiectele moarte isi giisese de fiecare dati locul, iar OMUL tot mai putin... Una dintre temele filozofiei, ‘moraiei si psihologiei contemporane este incercarea de a raspunde si de a da solurii Ja problemele pe care omul de astazi gi le pune lui insugi, fn raport cu propria persoana. (Enachescn C-tin 2005 p.195.): ~ onl de astavi este expresia umei profunde erize = Tumea are o oferta tot mai siract din punet de vedere al valorilor autentice = friiméntarea omului nu mai este de naturi filosofica, ci ea devine o “angoasa 2 disperarii”= omul igi diminueasa simfitor capacitatile de infelegere, sensurile adevarat- existentiale = via{a nu mai este © sursé ce stimuli pozitivi si de placeri - oamenii incetear4 in 2-si mai proiecta idealuri Se poate deci concluziona ci valorile morale si cele cullurale au rimas mult in urma progresului tehnico-stinific, ceea ce naste intrebarea daci stiinla va rimane totusi {in slujba progresului umanitatii sau nu? Raspunsul se giseste in interiorul societatii contemporane precum si in interioru! constiinfei individuale ca parte integranta a unei noi suucturi: constiinta colectiva. MOTIVE DE REFLECTIE: 1.50 cercetare facuta de catre Banca Mondiala, arata faptul cA 51% dintre firmele romnesti oferi mita pentru a-si inlesni afacerile, acesta flind un procent foarte ridicat in comparatie cu celelalte state europene unde acest procent se situeazi la nivelul de 20%, in aceste condifii aproape 4% din venitul anual al firmelor reprezint4 bani destinati pentru “mit, "(Cronica Romani nr.2132\19.01.2000, pag 3). 2. Au trecut 20 de ani de la schimbarea sistemului social din Roménia si clind citesti in oricare din cotidienele de mare tiraj nu lipsesc niciodat dowd elemente: reclamele pentru liniile erotice si comentacea cel putin a uni caz de mare coruptie.”O {ari coruptii din care lipsese...corupii”Capitotul 2 Seurt istoric, Abordari clasice si moderne Aristotel serie in Etica Nicomahica ci obiectul eticii este studiul binelui, definindu-] ca un scop suprem. Binele despre care vorbeste filozoful grec m este 0 nojiune abstracta ci una cu valenje materiale accesibilé omulyi sau mai bine zis detectabil i palpabil in acelagi timp. Exista “cinei indramatori ai omenirii” care au jucat un rol crucial si au exercitat 0 influent istoricd majors) CONFUCIUS, BUDDHA, MOISE, IISUS HRISTOS si MAHOMED. Ei au fost cei care au jalonat principiile eticii si au fundamentat norme morale unanim acceptate: = CONFUCIUS (¢¢a.551-479i.ht.) - este tatil spiritual al culturii chineze. Fiind adeptul modelarii si nu al stapfnirii individuale, el sustine cit individul devine om numai insusindu-si virtujile comunitatii. El este adeptul educatiei permaxente, = BUDDHA (¢ca.563-483i.hr.) - a avul o influent hotiritoare asupra gindirii ‘umane invatitura sa inflorind atat in China edt si pe thtreg subcontinentul Indian, La moarte ultimele sale cuvinte au fost: “Vremelnici-i orice aledtuire; striduifi-va Phra incetare”, invatitura ui semnificd eliberarea omului prin intelegerea Iucrurilor. Calea miéntuirii fiinfei umane, numiti Nobila Carare, are opt semnificafii: credinfa dreapta, decizie dreapta, vorba dreapta, fapta dreaptd, vinta dreaptd, nizuinta dreapta, amintire dreaptt, aprofundare dreapta, lar moralitatea in conceptia sa rezidi dintr-un mod de vials linigtit inchinat numa} adevarului in timp ce suprimarea negtiinfei se ponte face numai prin cunoastere. = MOISE (8 trait ina dowd jumitate a mileniului doi i.hr.) - a fost fondatorul monoteismului si este considerat un parinte al nafivnii sale, Subiectul iavatituritor lui Moise i reprezinti poporul pentru care trebuie st existe o etica a echitalii, El credea in puterea legii, in forta ei coercitiva si edueativa. La Moise totul se baza pe credin}é in Dumnezeu si pe forta legit = ISUS HRISTOS - si-a revumat invafaturile in “Predica de pe mute” sostitt ucenicilor Sai. Atitudinea Sa fafa de legile morale ale Vechiului si Noului Testament este prezentati sub forma “Fericirilor” unde sunt proptivaduite virtuti_precum: bldndefea,simplitatea, mila reptatea.pacea si care prin simpla lor prezenta in inima omului ii pot aduce mantuirea, = MAHOMED (secolul VI hr.) - se prezinta ca fiind trimisul tui Allah pe Amant. lar Allah este stapénul Islamului care se sprijina pe cinei stilpi; profesiunea de credinf2, rugaciunea, postul, pelerinajul la locurile sfinte, generozitatea, Etica invad(auurii islamice tine cont de circumstanfele vietii fiind destal de indulgenta fata de om.‘in continuare si vedem care ar fi principalele diviziuni ale eticii: + Istoria eticti -o istorie a doctrinelor morale: ~ Metaetica - reprezintd parte teoreticd care include si metodologia cunoaslerii etice; ~ Sociologia moral - care contureaz caracterul de stiinla sociald al etic: - Psihologia morala - are drept referinl& conduita umani si constiinla moral; ~ Deontologia sau teoria datoriilor - reliefeazi datoriile sociale in raport cut situatia socials - Btica profesional —inseannd o reflexie aplicats wmui domeniu particular al activitatii ‘umane, - Bioetica - reglementeaza aspectele deciziilor morale in domeniul biomedical; - Etologia - este partea descriptiv-explicativa a eticii; ~Etica tn afaceri-raportatd la valorile povitive ale notiunii de afacere; Erica in afacert este un domeniu academic si un subiect de dezbatere foarte recent. Ca mai toate noutéfile din ultimul secol, si nofiunea de “business ethies” este 0 invenfie american’, Primita cu entuziasm in spatiul nord-american aceasta subdivisiune a eticii s-a réspandit apoi si in spatiul european, mai exact in wirile fn care economia de piata exista cu adevarat. Cu britanicii in frunte ,europenii s-au “contaminat” si ei de interesul creseand fata de eticw ti afacert abia in anii de dupa 1980. in Roménia acest interes este abia pe cale dea se nasle. Noi considerdm c& este vorba si de un mimetism al formei fara fond, dar si de o necesitate a unei economil stisiate de lovituri sub centuri de coruptie si de nesiguranja legislativa, In acest context perceptele evicii in afaceri apar ca niste idealuri spre care trebuie si tindem strabitand valurile inspumate ale economiei de tranvitie. Marea majoritate a celor care vorbesc despre acest domeniu. nu se ostenese sti formuleze 0 definitie explicita a eticii in aftceri. Se presupune c& sensul intuitiv al expresiei in sine este suficient de explicit pentru a 1m mai avea nevoie de o definitie. in acest sens sociologul Raymond Baumhart a pus intrebarea “ce este etica” unor cameni de afaceri americani si a primit urmétoarele rispunsuri ~ “Btica are de-a face cu ceea ce sentimentele mele fini spun cX este bine san rau” ~ “Etica este legata de constiinta mea religioasit” - “Btica repreinta niste modele de comportament acceptate in societate” ~ “Sd fi efic inseamna s respecti legea” ~ “Nu cumosc exact sensu acestai cuvant” Cu exceptia ullimului raspuns toate celelalte mu sunt corecte. A fi etic au insearni nic} s& te comporti dupa niste norme, nici si fii religios, nici sii respecti legea, ci cu mult mai mult, lati ce spune Laura Nash, 0 autoare americans:"Etica in afaceri este siudiul modului in care normele morale personale se aplic& in activititile si seopurile ‘intreprinderii comercial. Ea nu este un standard moral separat ci, un studi al modulu in care contextul afacerilor pune persoanei morale, ce actioneaza ca agent al acestui sistem, propriile sale probleme specifice "(Nash 1995 p.5). O definitie mai concisa o dau Andiew Crane si Dirk Matten in tratatul intitulat Ausiness Dthics. 4 Kuropean Perspective:"Etica 5in alaceri este studiul situatiilor, activitajilor gi deciziilor de afaceri in cate se ridica probleme in legaturi cu ceea ce este bine sau ru” (CranedéeMatten 2004, p.8), De ce este impertanta elica in afaceri? Sub presiunea efectelor disect perceptibile in viata lor, a politicilor interesate si egoiste ale marilor companii si a strategiilor guvernamentale orientate spre o liberalizare a piefelor, militantismul diferitelor grupuri de “stakeholders” a intensifical progresiv , sporind interesul opiniei publice faja de etica afacerilor si de cea a administratiei publice. (Stakeholders = grupuri sociale afectate direct sau indirect de activitatea societifitor comerciale. De exemplu: salariagti, consumatorii, comunititi locale). Prin urmare tofi acesti “participanfi” au incepat si constientizeze notiunea de etict in afaceri si si o umpareasc’ penalizind impreund cu mass-media orice acliune care se abate de Ja niste norme. Se intensificd in acelagi timp gi actiunile grupurilor de “shareholders” (acjionarii societitiilor comerciale) odati cu explozia pietelor de capital si a operatiunilor bursiere. A apdrut astfel migcarea “ethical investiment” care promoveaza investijile “morale” gi sanctionesza activitatile a caror fimurd etic’ las de dorit, Sunt tot mai multe opinii critice la sdresn bunurilor slabe calitativ sau a celor provenite dia tehnologii poluante ori din exploatarea mini de lucru juvenile. Cresterea interesului fad de etiea in afaceri este detreminata si de schimbarea insesia nacurii afacerilor. Firmele comerciale devia (ol mai transfrontaliere, mai complexe si mai dinamice iar afacerile lor an nevoie de un climat de echitate pentru a se dezvolta, in mai toate universititile din America gi Europa s-a introdus ca disciplina de studin Bvice in ajaceri, iar companiile moderne angajeaza specialisti in domeniu pentru a se asigura de buna desfasurare a activitjiilor lor att in interiorul for, ci $i in raporturite pe care le de7volti cu alte compan MOTIVE DE REFLECTIE: 1. Un documentar intitulat Hollywood's Favorite Heavy ne relateazi ci un copil american vede la televizor pané ajunge la adolescenfi, la ore de maxima audienti, peste 10.000 de crime comise de cétre diversi cameni de afaceri. 2. "Gentlemen agreement” ramine sau nu o reguld de aur in mediul afacerilor moderne? 6Capitolut 3 Functille ettcti $1 rolul ef fn societate Misiunea etieti este aceea de a expune aspectele teoretice ale moralei precum si aceea de a constitui un ghid practic, real, care si canalizeze si si amelioreve viata morala a societifii, Rolul eticit este deci, acela de a veni in ajulorul institujilor gi persoanelor sa decid’ ce este mai bine sa facd, pe ce criterii s& aleaga si care le sunt motivaliile morale §n desfigurarea actiunilor lor. Etica analizeaza practic vorbind, morala si izvoarele ei. Facand apel la ratiunea si bunul simf al onvalui, ea incearca si canalizeze toate eforturile umane spre IDEALUL MORAL. Unii specialisti considera c& etica nu are, ca sliinja, un caracter ulilitar deoarece impune niste norme facultative vizénd conduita camenilor in societate. Realitatea inst contrazice aceste plreri inirucdt etica are pe lang funcfia sa de informare asupra unor notme de conduit moral gi aceea de relevare a realitaiireflectate de activitatea umana in general. Prin valorile pe care le promoveas’, aceasta stiinta isi aduce o important conttibutie la promovarea judecatiilor de valoare referitoare la conduita umana, si ne ajula si dobandim deprinderi utile in a deosebi binele de rau. Dar sit vedem care sunt finetiile cele mai importante ale etic: 1. Funcyia cognitiva, ea se manifesta sub trei aspecte: aspectul explicaliv care releva factorii cauzali, generatori ai moralei, factori legati de genezi, structura, progres moral ~ aspectul descriptiv ocupat cu problemele explicite ale vieti vicii, virtli, ete.) + aspectul analitico-sintetic cel care elaborea/i modele teoretice ale moralei pe baa analizei fenomenelor legate de moralitate. 2. Functia educativa,tegata de transpunerea in praciica a snor medele morale prin Inmplementarea “ de facto” a unor valori in constiinga colectiva sau individuals, 3. Fumetla normativi este cea axiologics, cu referire la constituirea de norme morale. Ea vine si suplineasca lipsa unor norme legale prin corstituirea unei “instante morale”. A. Funetia persuasivé, fiind receptata ca 0 rezultanti a fanetiilor normativa si cognitiva, unnireste aspectele concrete ale viefii morale, ducdind spre actul convingerii Efica are asadar 0 multitudine de aspecte care inceared si cristalizeze rajionamente simatoase legate de sensul vietii, de relafiile cu semenii, de modul in care ar trebui st (edie gi st conviefuitn. in contextul actual cind asistim la manifestarea unei mari varietiti confesionale si cutnirale, la accelerarea tendin{elor de globalizare, la reafirmarea valenfelor coneurentiale ale piefei libere, valorile morale ca simbotari si obiective, vin sa se afirme norale (calitaji, defecie, 7sab forma unor necesitaji imediate, menite sii duca la crearea unui climat de colaborare, Incredese si solidaritate. Etica ne spune ce trebuie sd facem, iar cunoasterca binelui poste fi invitatd. Trecind in revista cercetirile psihologice de data recent, specialistul James Rest rezuma principalele rezultate astfel ~ fntre 20 51.30 de ani tinerii adulfi tree prin modificari spectaculoase ale strategiilor lor de solufionare a problemelor etiee ~ Aceste modificdti sunt legate de anumite schimbari de perceptie socialé si de rolurile sociale pe care gi le asuma indivizit. = Anvergura acestor modificari este dependent de durata si nivelul scolarizarii fiecaruia, - Experimentele educationale de a spori acuitates sesiza reaultate pozitiv-misurabile. ~ Din studiile efectvate rezulté ca o persoand este influentata comportamental de catre judecata si percepjia sa morala Toate aceste revultate vin si confirme si stuile ni Lawrence Kohlberg, unul dimire cercetatorii care au demonstrat ca abilitatea unei persoane de a rezolva probleme etice se poate dezvolia de-a lungul viefii, iar educafia are un rol in cadrul acestui proces (Koblberg 1981,p37-75), Revine totusi intrebarea (ca un lait-motiv) referitoare la necesitatea de a fi morali “De ce sunt ew obligal si respect normele morale, mai ales atunci cénd comportarea mea ‘nu intra in contradictie cw legislatia? ”Raspunsul nu poate fi cuprins intr-o singura fraz8, el reprezentand o suma de rationamente: ~ pentru a te armoniza cu membrii colectivivatii din care faci parte - pentru ate adapta cerintetor societati si a te incadra din punet de vedere social ~ peninu armonizarea necasitafilor individuale (bio-psibice) cn exigentele unui comportament elevat = pentru rezolvarea unor contradic\iiintime ale individului in legatura cu ceea ce este el la un moment dat si ceea ce se doreste a fi = pentru a echilibra {endintele bipolare din individ cum ar fi: realism-visare, egoism- altruism, superficialitate-seriozitate, ete. - realisarea unwi progres individual si colectiv in directia perfectiowsicii si desavarsiri = pentru a te bucura de aprecieri pozitive din partea societitii = pentru construisea unei atitudini demne, superioare, dominate de un comportament civilizat Se observ din cele relatate mai sus ea respectarea unui cod de norme de conviefuire esie imperios necesard pentru ci ofera um cadru civilizat de relayionare care ‘vine 62 satisfac atit exigentele individuale cat si cele colective. Numai im astfel de condifii se pot reliefa adevaratele sensuri ale existen{ei noastre. Acceptarea de catre teoreticieni, spre exemplu, a drepturilor omului nu este unapim acceptata, existind annmsite contradictit mai ales in zona propietafi. in vreme ce marxigtit militea”® pentru o propietate colectiva asupra mijloacelor de productie si pe problemelor morale au avut 8dreptul la munca gi Ia tastruire, liberalistii invocd virtutile propietatii private ghidate de libera initiativa gi doringa de devenire a persoanei. ‘Vom putea afirma in incheiere ca rolul si importanta eticii in contextul actual sunt niste imperative ce irebuie 54 se impuna cu rapiditate, deoarece evolujia relafiilor de productie fn transi legaturdi cu progresul tebnic si fortele de productie necesiti o armonizare continual atat din punct de vedere al legislatiei cat si din cel al normelor morale care pot fi implementate mai repede . MOTIVE DE REFLECTIE: L."Singurul criteriu de comparatie a culturilor si civilizafilor este giadul lor de universalitate” spunea Mircea Eliade. 2.°Nu existé cultura oricét de primitiva ar fi fi constiin{s binelui, a framosului siadevirului, fir’ anumite constante gi invariante”, relateazi Mircea Florian.MODULULIL NOTIUNI GENERALE DE MORALA Capitolut 1 Morald si moratitute. Valori fundamentale ale moratei Morala constituie obiectul de studiu al eticii, Din perspectiva eticii, normele morale sunt emmfuri cu caracier imperativ prin care se indicd ce trebuie sa facd sau s& nu faed un individ constient, pentru c& felul comportamentului stu sit fie apreciat ca bun de ‘eltre semeni sau comunitate, Etimologic vorbind cuvantul” Morala” provine din adjectivut latin “Moralis” care ‘nseamna moravuri, si care este echivalentul grecescului “Ethos”. incercdind o defi mai cuprin7toare a moralei am putea afirma ci ea cuprinde totalitaten obisnuin{elor, convingerilor, aptitudinilor si sentimentelor care se vor concretiza in principii, norme si reguli determinate socio-istoric, referitoare la comportamentul si raporturile indivizilor {ntre ei, precum si in raport cu societatea, Ea se divide in dou pacti distinete in functie de obiectivele vizate: -Morala teoretied (fumdamentali) care vizeaza aspectele generale ale conduitei umane. “Morala pratica (aplicata) care se bazeaza pe aplicarea in practic& si wanspunerea corectt a principiilor morale, Aceasta la rindul ei se subdivide in morala individuala si oa social’ privita cao suma a abordarilor individuale, Daci morala surprinde mai ales urisiturile teoretice ale comportamentelor, moratitatea este stiinfa care apeleav’ la instrumentele practic-aplicative in scopul realizirii obiectivelor fixate. Moralitatea deci, este definitd ca reprezentind manifestaren efectiv’ a moralei prin aptitudini si constiin{a, fundamentata find pe principiile morale si constiin{s moral Dar si incerciim un paralelism intre cele trei concepte $1 anume. “eticd”,”morala” si“moralitate, subliniindu-le alaturat caracterele specifice fieetruia, - Ftica are un accentuat caracter explicativ si cognitiv. = Morala este responsabils de aspectul indrumator, programator si chiar proieetiv. = Moralitatea abordeav’t aspectele practice de transpunete in realitate a obiectivelor sub toale ipostazele (procedurale.experimentale,constatative). ‘in alta ordine de idei, morala se manifesta prin norme care au aptirut ca o sintezi a ideilor, prineipiilor si regulilor legate de interese comune sau disjumete, de fenomene 10nanurale si sociale de necesitiji de conveluire, etc, "Caci pentru a reveni la norme nu & nevoie de un decalog care si le impun’, ci de un spirit care si ni le destepte”, spunea marele filozof romin Constantin Noica, lisind sa se inteleaga ca aceste norme sunt deja absorbite de personalitatea individual in decursul existenjei sale flind insti nevoie permaneati de un stimulator, de un climat stimmulativ in general. Nonmele general- valabite pentru toti, (legile omenesli) sunt invariabil necesare pentru existenta si corecta fancjionare a societiii iar potrivit constiintei crestine toate legile omenesti trebwie si se baveve pe invaiuitura dumnezeiasca, biblici. Abraham Lincoln, fost presedinte al SUA se manifesia in aceasta direclie Rira echivoc afirmand: “imi este de folos s& citese Biblia. Caut sé injeleg cat pot de mult din ea, iar ceea ce nu pot intelege accept prin credinta. Facfnd si tu asa vei fi un om mai bun, vei trai mai bine si vei muri in pace”. Towsi Intr-o societate civila, laicd, moraki si normele ei sunt adeseori eludate datoriti tnsegi permnisivititii acestui tip de societate iar practica ne demonsireaza ed apelind Ja valorile religioase vom reusi sii promoviim mai eficiemt standardele morale impuse de realitiile sociale la un moment dat. Asadar orice morala se axeazi pe componentele sale normative, spre care ar trebui sa tind& fiecare individ. Morala este caracterizatt prin ous infifisiri distinete atat ca gi conceptie eft si ca manifestare: heteronomie moral si autonomie morala. in tabelul de mai jos Piaget a redat cele dou apecte ale stadiilor de heteronomie si nutonomie specifice moralei: ‘Morala heteronoma ‘Morala autonoma ~ respect unilateral (pentru adult) respect reciproc(intre egali) - constringere = cooperare ~ egocentrism = decentrare ~ sanetiuni ispasitoare + sanetiuni pentru reciprocitate imteriorizarea regulilor responsabilitate subiectiva(pentra intenti relativism moral ~ reguli exterioare ~ responsabilitate obiectiva(pentru fapte) ~ realism moral ~ eu > personalitatea = conformism social + creativitate = conservatorism politic, > progres. (Gb Bunescn, Scoala si valorile morale, Bucuresti E.D.P.p13,1998) ‘Morala priviti sub numeroasele sale aspecte se poate totusi revama Ia o suma de funcfii care vor rispunde multitadinii de ipostaze efective sau presupuse: 1. Funefia de cooperare susinuiti de necesitatea renlizarii scopurilor. 2. Fancfia de integrare reliefata de necesitaten apartenenjei la o comuaitate moral’,3, Functia de reglementare normativa ca 0 obligativitale a fundamentacii si respectarii normelor morale. 4, Funefia de reproductie morala responsabild de respectarea tradiiilor. 5, Funetia de promovare a inovatiei morale, adic cea implicati in impunerea de noi norme si reguli in conformitate cu necesitiile evolutiei sociale si a nevoilor de a crea valori. Din toate cele enumerate mai sus re7ult ¢% morala este o stiin{@ supusla unor schimbiiri continue deoarece ea reflect. anumite comportamente si *moravuri” in stransd Jegatura cu tendintele evolutive (sau mu) ale colectivititiilor de oameni, Ceea ce pind mai ieri era considerat gresit (veri problemele proprietifii in Romania postbelicd) astivi este considerat a fi bine, ceca ce inu-o anume organizare socio-religioast este considerat moral si legal (vezi poligamia la islamici) in alt organizare este considerat imoral si ifegal. Astle diferitele segmente ale societdjii determinate pe baze raditionale, emice, religioase, politice, isi cteaza sisteme de valori proprii care genereazd sisteme etive diferite. Toate aceste comportamente si manifestiri tive gi morale se vor raporta insi in permanenga In conceptele generale de bine si rlu, de adevar si minciund, de echitate gi iscriminare, libertate si constrangere, etc, De cele mai mulle ori ins® niste standarde ca cele discutate mai sus trebuie si se bazeze pe niste principii universale, pe niste idealuri de respect reciproc, de valoare, de onestitate sau responsabilitate. Din aceste motive a fost forrmulate si asa numitele Valori Morale Fundamentale, nisle percepte firs de care famcfionarea tuluror normelor gi standardelor legate de etica si moral ma ar da roade. Acestea sunt definite astfe: 1. Binele, este util pevtru un scop si denoti succes, bunistare, eficienta, devenire. 2. Adevarul moral reprevinta categoria morald care defineste prin judecati de valoare setnnificafite faptclor si comportamentelor umane, El este opusul minciunii, vicleniei, duplicieayait 3. lubirea aproapelui reprezinta m concept cu valente superioare, complexe, bazat pe unitate, toleranfa, injelevere, mils, daruire, “Omnia vincit amor” este un dicton latin care ne invafi ce iubirea poate invinge orice si pe oricine, 4, Dreptatea, face referire la corectitudine si echitate, la infelegere gi adevar, Ea este caracterizata de urmatoarele principii: - rispunde cu bine la rau; ~ da fiecaruia ce i se cuvine; = trebuie sit fii drept, - nu rispunde nedreptatilor cu nedreptale; = nedreptatea este raul suprem; ~ recunoaste si respect drepturile fiecsruia. 5. Omenia, reprezinti un aspect al spiritualititii omenesti si se bazea7a pe sinceritate, altruism, umanism. 126, Datoria gi obligatin moral fag de societate, familie si fat& de tine insuji se exprima prin muned, imtrajutorare, generozitate, prietenie, bundtate sau justitie (dupt MPopa,A.G.Chira,L.M.Scortar,Eticd in Afaceri, 2008,p.71-72). ‘S-a demonstrat fn practic ci o societate cu idealuri convergente solide se bazeaza pe 0 anume acceptiune generala asupra normelor morale, pe un consens al aprecierii valorilor, de unde rezida gi o stabilitate politica, religioasa gi social, Valorile considerate fandamentale ale unei societiti contemporane, evoluate sunt: = buniistarea personal si social; = concurenta libera si afirmata: « inifiativa individual’ livers, - libertatea in spiritul respectarii legalitatii si moralitatii {in afaceri, nerespectarea acestor valori gi umndrirea cu orice pre{ a imboatirii sia profitului excesiv vor duce ja singularizare, la expunerea oprobiului comunitaiii de afaceri, la necooperare $i apo Ia faliment, Sintagma lui Niccolo Machiavelli “Scopul scuza mijloacele” incepe si nu mai functioneze atunci cand ea lereara interesele Jegitime ale altora sau atunci cdnd intra in contradictie cu principiile eticti MOTIVE DE REFLECTIE: 1. in Japonia cAnd firmele au dificultati se recutg la anumite misuri menite s& duca ka prevenitea unei catastrofe, Una din masuri este cdi managerii igi redue mai tnidi proprile salarii, apoi propriile dividende si sporuri gi numai in cele din urma pe cele ale salariatilor. 2. O evaluare a numtirului persoapelor implicate in asa numitul “turism sexual” este ‘aproape imposibil de realizat. in Tailanda insa se jeaza ca peste 200 000 de femei si copii practica acest gen de “business” sic cel pulin unul din trei are varsta sub 18 ani Cei mai multi dintre minori provin din familii sirace gi sunt singurii intreyindtori al famililor lor.Capitotal 2 Legea morala, constiinta moralé si responsabilitatea Practic vorbind nu poate exista un popor sau o comunitate care si se exprime consecvent si logic si care s& nu fie cilauziti de anumite reguli, norme, restricti sau Tibertiti. Asa cum ordinea fizicd face timitere la fenomenele de sorginte natural, iar ordinea logica Ia cele conectate gandirii umane, tot asa si ordinea moral se refer’ invariabil la comportamentul oamenilor. in acest context filosofia lui Kant apare ca una dintre cele mai importante dezbateri ale teoriilor etice care tinde si absoarba toate celelalte curente de pindire manifestale pina th prezent, Desi are multi adepti si susfindtori Kant nu rezolva in totalitate problemele eticii dar el a Racut cel mai important pas cde statuaran eticii ca disciplin& teoretic’ de sine stititoare. Astfel ideile sale merit {ned o dati mentionate pentru a reprezenta niste piloni ai fiandamenrahui filosofiei morale: - Fundamentul moralitatii este libertatea voinfei autonome. Ori de céte ori vom actiona constransi de o fora exterioara ne vom situa in afara moralitiil = Autonomia voinfei ne va conduce pe calea morafiatii mmai atunci cand vom actiona pe baza unor principii universal valabile gi nu pe baza unor interese proprii = Recunoasterea umanitatii ca valoare suprem’ a oricérui individ. Utilizarea si manipularea indivizilor spre atingerea unor scopuri personale contrazice categoric moral. jn timp ce legile naturii sunt legi conform carora se intampla totul pe pamént, legea moraki este una conform careia “trebuie sit se intémple torul”. Legea morala ma acfionea7 asadar prin prevedere si consirangere ca cea juridica spre exemplu, dar se manifesta totugi prin respect iar céteodat’ chiar prin impunere gi sancjionare. fn esenta ei legea moral are ca valoare suprem nofiunea de BINE care manifestata plenar ar putea duce la afingerea FERICERI, iar cunoasteren aprofindatt a valorilor acestei legi este 0 chezigie a coneptului de LIBERTATE. Putem incerca o partlela intre legea morala si cea juridic dar mu tnainte de a sublinia fapiul c& legile morale normal le inglobeaza si pe cele jutidice si nu invers. Dupit autorii M.Popa, A.G. Chita si L.M.Scortar ai volumufui ” Etica fn afaceri” aparut in anul 2008 Ia editura Risoprint Cluj putem face 0 scurta prezentare a legaturilor existent fntre legea moral $i cea juridica ~ legen juridied se bazeaza pe norme si princi ~ legen juridied intareste normele morale gi morale gi mu invers; pune respectarea lor, = respectul fata de legea juridicd este o datorie morala; = legen juridicd are de multe oti particularitafi nationale, pe cand prineipiile morale se bucura de wn caracier universal; 14= legea juridicd oferi un cadru normativ general, coneret in timp ce morala Teglementea7a fiecare moment din viaja noastrd in functie de contexte; ~ legea juridica este clara pentru toat’ lumea in timp ce legea moral poate suporia Judecati diferite, - uneori legea juridica prevede reguli de neacceptat din punel de vedere moral (de exemplu avortul sau pedeapsa cx moartea), = legea juridic’ ne arati ce s8 facem én timp ce legen moral ne ajuta sa ne stabilim corect scopurile; = in elaborarea si interpretarea legilor juridice este nevoie de existenta unor prescriptii morale; - Unele legi juridice intra in conflict cu cele morale, instituind conditit inegale Foarie sugestiv incheia Kant una dintre aficmatiile sale referitoare la cele anterior dezbatute de noi: "Cerul instelat deasupra mea si legea morala in minte”, Dar s& specificim faptul c& morala in general manifestaté prin norme si prin moralitate are un impact hotirator asupra congtiiei individuale si colective ducdnd invariabil spre constituirea CONSTUNTE! MORALE. intr-o forma general, constiinfa morala se poate considera un reflex al legilor divine in sufletul nostra sau ca o cunoastere a menitii noastre in lumea reala. in conceptia filozofului roman Constantin Leonardescu. ea reprezintd “acea putere psihica prin care deosebim faptele bune de cele rele, prin care putem sti ceea ce se cuvine si facem sau nu” (C.Leonardescu,1999,p14). lar Garabet Ibriileanu nota sugestiv: "omul poarta central lumii fizice in orice punet cuprins in spatiul ocupat de timpul sdu; central lumii sentimentale si intelectuale fl poarté ins in consliin{a sa. Constiinla morala a fiecsrui individ este si o masura a libertapii sale de gandire si acjiune am indrazni si spunem noi astizi. Tar constrangerea de sine este conditia libertatii morale a personaliliti fiectiruia, Fapt penta care Cicero afirmi c& risplata cea mai dulce este aceea de a realiza ca am infaptuit Incruri bune din punct de vedere moral, Orice individ posed’ o anume constiings morald, pentru ck tn constiinta sa propie trebuie si existe un minim de miisura a binelui, Constiinta morala poate fi caracterizatt asadat in felul urmitor: ~ 0 forta psihica care ne ghideaza in a decide ceea ce esie bine de facut si cea ce mu este bines =o inspiratie divina; ~ 0 judecata practica indrepiata in directia execurarii unei fapte reale, Constiinta morala este aceea care incearc’ si aplice tn practicd perceptele legii morale si contribuie tn mod decisiv 1a instituirea unei ordini morale. Cele mai semnificative deosebiri semmnalate de catre N.Mladin intre legea morala s? constiinf’ sunt: - constiinja moral converteste legea morala in lege personala, aga incat legea morals ca regula obiectiva este exterma personalitatii fiecaruia ‘ar consiiinja morald ca Jorma subiectivat este de maturd interior’, = prin constiinta morala, legea morala trece in plan temporal;tr-un sens mai larg, constiinfa moral’ este o putere sufleteascti, iar in sens mai resttdns ea este 0 actiune care se desftigoard in om, prin care legea obiectiva devine lege proprie omului Se presupune cd in cursnl evolutiei unei persoane constiinta sa morala parcurge trei tape, si amie: = egoismal brut “Traieste pentru tine” ; = ego-altruismul “Trieste pentru tine si pentru alii” - altruisnml] “Fraieste pentru altii” (M-Popa, A.G. Chira, L.M.Scortar, Etica in afaceri, 2008, p.65). Cao consecinta a impunerilor dictate de constiinta morala apare conceptul de responsabilitate. Literar prin RESPONSABILITATE se intelege obligajia de a ripspunde, de a da seama de ceva, de a manifesta o atitudine constienta fata de obligafile social. Responsabilizatea implica un dublu aspect avénd: = caracter obiectiv (extern) care se refera la responsabilitatea fafa de legi, opinia public’, colecti, ete = caracter subiectiv ¢imemn), privind responsabilitatea fia de constiinta proprie, manifestindu-se ca 0 responsabilitate morala individual. intre responsabilitate si rispundere existi o diferen{é demonstrati, adic& responsabilitalca impune asumarea consecinfelor actiunilor inreprinse, in timp ce rispnnderea repre7inti obligatia exterioard de a indeplini o activitate impusd Consecinta cea mai probabil a libertiti este responsabilitatea morala, adic acon atitudine prin care devenim constienji de actiunile noastre asumindu-ne urmarile Responsabilitatea moral este asadar consideratk drept treapla cea mai inalta a responsabilitatii in orice domeniu si in orice imprejurare. Ca o parte componenta a responsabilitifii morale, responsabilitatea sociala se defineste ca expresie a personalitaii civice unde individul igi asuma actiunile intreprinse (sub toate aspectele: sociale, politice morale, profesionale). MOTIVE DE REFLECTIE 1. Roger B. Smith, fost presedinte si director general Ia General Motors a aficmat ‘urmitoarele: “Practicarea eticii inseamna pur si simplu o afacere bunt” 2. Noi concurim astizi ca 0 societate. © societate tot mai plina de legi si de reglementari care vin si incorseteaza firmele in scopal respectirii legalitilii sia obligatiilor fafa de colectivitate. Pana la urmit finnele sférgesc inti-o imobilitate care Ti reduce semnificativ libertatea de actiune si in consecing’ competivitatea, Cu ct mai multe Iegi cu atit mai putine libertiti? 16MODULUL I DOMENIUL DE STUDI AL ETICTI IN AFACERI Capitotut 1 Istoric. Definitii $1 concepie Afucerile sunt activititi umane care stimuleazt evolutia fortelor de productie gi asigura concordanta acestora cu relatiile de producfie atéta vreme cit se barear’ pe norme si principii morale, pe etick si morelitate. Una dintre trasaturile cele mai importamte ale unei afaceri este aceea a competitivititii, cea care poate asigura rezultate pozitive in confruntirile de pe piejele concurentiale. Concurenta este astfel subordonata competitivitatii si duce la cistigarea competitiei. Competijia apare ca urmare a interactimnilor de pe piafa libera, concurentiala, dintre indivizi, grupuri, agenti economici, ‘care cal s& obfin’ pentru fiecare revultatele cele mai bune. fn limba roména termenul de “afacere” provine din frantuzescul “affaire” care ne duce cu gindul la 0 actiune orientata spre obfinerea unor foloase de natura materiala. in romAneste inst datorita diverselor interpretti suferite in perioada comanisté termenul a fost asimilat mai degrabi cu “bituita” sav cu specula. in fond cuvantul are acelasi sens ca si cel de provenienia francezi marcind 0 activitate indveptata in scopul obfinerit unor foloase. Din punct de vedere al temelor abordale de cétre noi in contextul dat_vom considera notiunea de afacere ca pe o activitate exercitatd de catre un agent economic in scopul obfinerii unor rezuliate pozitive. Din punct de vedere etic afucerea trebuie tratata ca o actiune intreprinsa in scopul obtinerii unui plus de rentabilitale si de profitabilitate. Dar si mu ne impacientim pentru cf affcerile nu au fost iratate dea hungul timpului ca niste activititi foarte respectabile. Ele insi si-au eégligat respectabilitatea gi credibilitatea atunei cind au evoluat intr-un cadru organizat si marcat de nigle reguli de care fiecare participant a stiut s8 fink seama, Se presupune cd notiunea de afacere a aparut jn Sumer, Mai tarzim insi in societaten greac’, activititiile economice erau marcate de doi termeni: = economic, activitate privala, familial ~ hremasticd, o activitate mai complex a carui reculiat era axat spre profitabilitate sicdstig Daca primul termen definea o activitate vitalA de intretinere si subvistemta, cel de- al doilea imbraca valenje egoiste intrucdt se orienta spre profitabilitate. Este foarte cunoscuté de altfel intémplarea lui Thales din Milet, Acesta fiind foarte critical de catre prieteni c& se ocupa in exclusivitate de hrana spirituald in defavoarea celei materiale a hotirdt si le dea concitadinilor o lectie. Astfel, intt-o iama, ednd conform calculelor sale, In acel an avea si urmeze o recolti de masline foarte mare, el a Inchitiat pe bani pufini toate presele de ulei din zona.Cu ocazia recoltei s-a putul observa ca el a ayut dreplate si subinchiriind la rindul siu presele a cdstigat o importanta sum de bani{in perioada crestinismului timpuriu nu toate activitiiile legate de afaceri puteau fi considerate ca onorabile, Pereeperea unor dobénzi pentru sumele imprumutate se cataloga drept © acjiune total imoralé. Nici bogafia unor personaje celebre ale epocii nu era privith cu ochi buni si din aceasta cauzi Ji se cerea acestora si impart surplusul saracilor, Dar in general activitagiile prin care se ajungea la o imbogitire rapid’ aa fost dezaprobate de-a lungul timpului iar cimatiria a fost acceptata ca si practic’ financiara abia Ia inceputul secolului XX. Aparitia capitalisimului si apoi extinderea piefelor de desfacere a dus la afirmarea unei oligarhii economico-financiare care gi-a pus amprenta asupea modului de actiune concurential. Lupia in trangeele afcerilor a devenit atit de imporianta si de duraté Incdt mulfi teoreticieni au catalogat-o drept “junels afacerilor”, “cdmpul de luptf” al corporatiilor sau “masina de fabsicat bani” a capitalisrulu ‘Trecand prin toate aceste “furci caudine” si purificéindy-se la focul mocnit al dorinei de a genera profitabilitate,”afacerile” au inceput sf-si cistige un loc binemeritat in contextul economic actnal. Nofinnea de “om de afneeri” devine tot mai onorabila iar exponentii mediufui de alaceri se consider tot mai mult niste promotori ai unei economico-financiare sinkioase, Astizi aproape toate activititile objinerea unor foloase materiale se subordonea7a notiunii de afacere. Din aceste motive vom considera ca “afacerea” este © constant a vielii contemporane iar valenjele ei legate de moralitate si etic le vom aborda ca pe niste valori ale “cavalerismuiui modern”, Continudnd in aceasta direclie vom putea sustine ci etica afacerilor, o stiin{a relativ nowd, are astizi menirea de a reglementa fit dimensional cat si calitativ competitiile de pe esicherul economico-financiar contemporan. Prin urmare astivi se vorbeste tot mai susfinut despre niste nofiuni care in urma cu 0 jumdtate de seco! pireau ca nesemmilicative :etica business-ului, etica manageriala, etica productisi si serviciilor, eic. "Good ethies is good business” spune un dicton modern care subliniazf importan{a echilibrului intre nofiunile de castig si maniera, Un studiu efectuat recent In bursele americane demonstreavt ct investitorii se ghideazs atunei cind dorese sil investeasea pe piafa de capital dupa treicriteri de bazi: ~ calitatea produselor sau a serviciilor firmei respective = capacitatea fimei de a genera profit + reputatia pe piata ca efect a! unei activitayi de etica in business Se mai sublinia7 odadi asadar ca nofiunea de cried br eytcer? nu mai este una de natura teoretica ci a devenit instrument de lucru si 0 mésurd a acestor lucruri, Mai departe vom preventa céteva dintre cele mai sugestive definifii ale eticii in afacert preluate din iteratura de specialitate: 1. RT. De George: “Perspectiva etic’, fie implicité in comportament, fie explicit enunfat8, 2 unei companii sau a unui individ ce face afaceri” 2. PV.Lewis:” Etica priveste acel set de principii sau argumente care ar uebui si guvemneze conduita in afaceri, la nivel individual sau colectiv”, 183. AKerhuel ; “Parte a reflectiei etice care examineaza deciviile concrete tuate in intreprindere ,respectiv decizii ale actorilor individuali sou ale intreprinderi, considerate global.” 4. Andrew Crane si Dirk Matien: “Eica tn afiaceri este studiul situatilor, activitatiilor si deciziilor de afaceri in care se tidied probleme in legaturd cu bine si rau”. 5. Roger Crisp:"Ftica mn afaceri se referd Ja straduinjele filosofice ale fiintelor umane de a sesiza principiile care constituie elica in afaceri, de obicei in ideea cd acestea ar rebui si devina etica afaceritor gi a oamenilor de afaceri real Fuica afacerilor reprevimié in concluzie, acea parte a etieii ocupata cu studiul si promovarea valoriilor pozitive ale nofiunit de “afacere”, bazindu-se pe nome gi principii morale. Ea este responsabild de relatille complexe ce guverneaz# notinnea de “organizatie”, satuind calitatea relafilor dinure membrii ei (Fie angajafi, fie actionari), dinire ea si alte organizatii, precum si modul in care ea se face cunoscutd de citre colectivitate, Btica in afaceri, va demonstra asadar cB o organizatie are responsabititati multiple fata de: actionari, angajati, mediu, societate irebuind si realizeze un echilibra intre performantele economice si efectele sociale Ftica influenteazs comportamentut de afaceri in dou modalititi: ~ la nivelul indivizitor, prin deciviile manageriale uate in situati critice = In nivelal comporagiilor prin comportamentul fat de parteneri, fait de mediul ambiant, angajat, ac{ionari, comunitate ‘Traim Pird indoiala intr-o societate excesiv de competitiva iar actiunile noastre pot avea un grad ridicat de agresivitate in unmarirea aspirafiilor spre succes. Afacerile reprezintii cea mai larga arena de competitie fiind transpuse dupa ritualul cdstigului si capabile a-l produce cu orice pref, haideti si nu uitam cd suntem lolusi fiinte unane, finfe sociale, ffinje rayionale! MOTIVE DE REFLECTIE: 1, Btica nu se opune profitului, ea se opune inst profitului injust procurat pe cai ilegale. 2. Organivaliile trebuie si se ocupe in prinnul rand de eresterea nivelutui moral al membriilor sai, dar si al clientilor, furnizorilor si colaboratorilor in general. ORGANIZATIILE ETICE NASC PERSOANE ETICE. 19Capitotul 2 Rolul $1 importanta stadierit eticit in afacert Etica in afaceri reprezintti acea parte a stiin(ei etice care se ocupa cu studierea relajiilor complexe care apar in derulacea activitatilor numite generic “afaceri”, De fapt astivzi notiunea de afacere a devenit atat de complexa incat inglobeara aproape toate activitijile economico- financiare ale unei organizajii. Productia in sine a devenit practic vorbind, o afacere pentru ci in contextul modern ea este legata indisohibil de o multime de alte activitéti cum ar fi: aprovizionarea cu materii prime si materiale, studierea pie(ei de materii prime si materiale si alegerea unor solutii avantajoase pentru organizatie, apoi asigurarea cu energie gi wllitifi in general, studierea acestei pie(e si alegerea unor solatii optime, asigurarea service-ului de otice fel conex productiei planificate, apoi livrarea gi vanzarea produselor finite pe baza unor activittti specifice, de marketing, etc. Manaverii la rndul lor devin “oameni de afaceri” pentru cd ei nu se mai rezumit doar la indeplinirea obiectului principal de activitate, ci studiaza si alte posibilitati de cdstig, ale Gemei legate de anumite plasamente bancare, de pozitionare dinamica a organizatiei respective in raport cu mediul socio-politic, de participare Ia alte afuceri, ete. Erica afacerilor are rolul, sintetic vorbind, de a crea modele, de a motive, de a constientiza, de a stabili niste limite, de a munci, etc. Ea este esentiala pentra a putea obline un succes pe termen hing. Att din punct de vedere microeconomic unde ea este asociati cu INCREDEREA cit si macroeconomic unde este asociata cu respectarea unor CODURI ELABORATE, etica in affceri trebuie si indued un climat Iucrativ, de siguran(a gi securitate in derularea activititilor specifice In societatea contemporana apologetii cei mai ferventi ai respectarii normelor etice si morale sunt marile corporajii, Ele afigeazi coduri de etied foarte elaborate Incercfind si obtind © positionare a organizatiei c4( mai bun’, si cAstige increderea consumatorilor, a personalului propriu cat si a partenerilos. Impunerea unui astfel de climat este beneficd pentru mediul de afaceri in general, chiar daca in subsidiar nu totul este aga de “roz” ca pe hartie. Pentru a putea si-yi desfisoare activitatiile tn siguranta, marile companii au nevoie de liniste, de respectarea nonmelor etice si morale pentrs a reusi si-si conserve avantajele cistigate in decursul timpului, cu toate ca in transeele Juptei pentru piele de desfacere “rizboiul “este dur si nu prea respecti regulile “jocului” Chior daca “in afara-i vopsit gardul si-n “ndunteu-i leopardul” asa cum spune proverbul corporatiile incearct sf impund anumite reguli dupa care sa se deruleze afacerile si acest Tuoru duce la instaurarea unei atmosfere pozitive, SA nu uitin insH cuvintele marelui om de afaceri american John D-Rockefeller care intrebat la un moment dat, curn a reusit si 20string o avere uriagi a rispums: million, intrebati-ma de celelatte. Si totusi, cw toate imperfectiunile inerente oricarei activitati umane, rolul etieii in afaceri creste continu pentru ci intro atmosfert de insecuritate nu se poate Iucra, Efectele negative ale unor practici imorale in afaceri de regula sunt: -cresterea fiscalitatii; -inmulfitea legilor care si reglementeze anumite activitZti legate de afaceri: -innobilitate in decizii gi actiuni a firmelor; ‘inmultirea comtroalelor legate dé tiscalitate gi legalitate; -bulversarea sistemului de playi; Toate aceste efecte vor duce la sufocarea firmelor, la imobilism si rigiditate manageriali, afzctind putemic mediul de afaceri. Cu cit mai multe legi, cu att mai pulind libertate, putem spune. Din perspectiva microeconomic, de multe ori etica este asociati cu INCREDEREA. Ceea ce nu este complet adevaral intrucat increderea se ciistiga in urma desfigurivii unor activitayi ghidate de principiile etice, activitiyi repetate, care si demonstreze seriozitate si fair-play. Aceasta incredere se refera la: 1. increderea in relajiile cu furnizorii. Relatia furnizor-beneficiar este o relatie complexa bazata pe contracte, termene de livrare, de platd, bazaté pe furnizarea unor materii prime si materiale (sau semifabricate dupa caz) constant — bune din punct de vedere calitativ gi livrate cu o anume ritmicitate. incredetea va spare dupa o anumit perioad cind cele douf pati se conving de onestitalea reciprocd 2, Increderea in relafiile cu consumatorii. in aceasta situajie vanzitorul va trebui si cistige inerederea consumatorului prin calitate, pref, mod de prezentare, etc. Clientii mai asteapta de la vanzator pe ling’ pret si calitate si informatii wile i pertinente in legatura cu produsele sau servicile oferite, 3, Increderea in relatiile cu angajatii, Climatul de ineredere stabilit tne actionariat,management si angajat este cheia suecesului in orice tip de organizatie orientala spre profit, Un astfel de climat va conduce la 0 comunicare eficientala fidelizarea angajatilor,la reducerea conflictelor de munca. De-a Jungul timpului s-au realizat mai multe studii in legatura cu efectele produse de promovarea increderii in relatile cu angajatii dintre care unul semnificativ a fost cel publicat de eatre ennoscuta companie american’ General Motors, S-au identificat astfel cinci factori corelati cu increderea in relatiile cu angajajii si anume: -existenfa unei comunicari corecte pe vertical setri ierarhice; -{ratament corect pentru toate grupurile de angajati imparlirea corecté a obiectivelor propuse intre executanti si managementul intermediar; -autonomia bine infeleasa a fiecarui angajat; -existenja uoui feedback din partea managementului privind responsabilitatile gi realizarile angajatilor ; ‘va rog sii nu mé intrebali cum am castigat primal 21Se constata asadar ci INCREDEREA se manifesti in raport direct cu tehnicile modeme de management si anume cresterea responsabilitatii prin delegare de competente. Managementalni superior (top-managementului) m va trebui si-i lipseascd din strategia de conducere a firmei componenta etic bazati pe incredere si crearea constiinfei de apartenenta la ORGANIZATIE. Dimensiumea elicit a unei afaceri va viza tendinlele oricirei organizatii des respecia normele morale, legile si aciele normative referitoare la -calitatea muncii, -calitatea produselor; -meiode si practici juste de recrutare a personalul -practici corecte de marketing si vanzari; -modalitafi de incru cu informatiile confidengiale; -atitudinea fata de mita si comisioane; -modul de implicare in problematica comunitati., -~rezolvatea problemelor de mediu; MOTIVE DE REFLECTIE: 1. Konosuke Matsushita (creaioral firmei japoveze Panasonic) arati Ja inceputul secolului XX: “Afaeerile si productia au rolul de a imbogati mu numai mayezinele si fabricile firmei, ci intreaga societate.” 2. fnetederea ca i component’ a relatiilor dintre firme este garantul unor viitoare cfistiguri,Capitolul 3. Managerl contemporani si pozitille lor in raport cu normete iimpuse de etica in afaceri Mediul de afaceri se dezvolti acolo unde condifile economico- sociale se bazeat pe proprietate privatd, compelitie, libertate, Acestea sunt condifile de bazA ale evolujiei relatilor legate de afaceri. lar organizatiile care ifi desfasoard activitatile in aceste medi sunt supuse unor anumite responsabilitat, Aceste responsabilitaqi sunt cele de ordin economic (pentru a face profit, a imbundtiti indicatorii economici si a pozitiona edt mai bine firma in raport eu concurenfa), precum si cole de ordin social (legate de calitatea produselor, de impactul asupra mediului, de plata salariilor, a taxelor edie autorititiewe.) Din punet de vedere teoretic exist dout tipuri de abordari ale compatibilituit dintre etica gi afacer' LTeoria compatibitiii etica-afacere, care se referdt mai ales Ja impactul cu societatea a fiecdrei organizalii. Astfel conform acestor teorii orice agent economic are iste responsabilititi fata de societate, wmele prevazute de lege, iar altele liber-consimtite. Compatibilitatea dintre etica in afaceri si afacere se referi in primul rind la segmentul liber-consimfit care trebuie si se caracterizeve prin’ ~ alitudine etica fais de partenerii de afaceri; ~ atitudine eties fafa de cumparatori; = implicarea in viata social’; ‘Umul dintre cele mai elaborate modele ale implicarii in social este cel propus de c&lre cercetitorli americani A.Caroll si A-K.Bucholtz numit “Modelul evadripartit al responsabilitatiilor corporatiste” care se prezinta astfel: a Responsabilititi legale, pretinse de societate; 1b. Responsabilitafi economice, pretinse de societate; ¢. Responsabilitgi etice, asteptate de societate; 4. Responsabilitfi filantropice, dorite de societare, Cei doi cercetitori ne si oferd o concluzie: “Responsabilitates social a unei corporajii cuprinde ceea ce societatea asteapta din partes unei organizatii din punct de vedere economic, legal, etic si filantropic la un moment dat.” Fard indoiald ck aceasta teorie a compatibilitatii a suferit diverse abordari din partea managerilor si cercetatorilor in decursul timpulai. Astfel au aparut douk moduti de abordare gi anume: = abordarea minimalist care sustine c& implicarea in vona socialului trebuie sit fie ‘minim intrucit si aga firmele plitesc prea multe taxe autorititilor de orice fel = abordarea maximalisti care sustine faptul 3 resonsabilitatea unei firme este mult imai mare si mai diversi decét aceeea de a pliti taxe si a produce profil. Firmele 23sunt legate inire ele intr-o reiea invizibila, retea care este ancorati in realitatea sociala, fara de care o pozitionare corectd nu exist, 2 Teoria incompatibilitatii etica-alucere, care sustine fapwl c& nu ar (rebui sa existe responsabiliviti etice tn afaceri, Etica tine de via{a personal a indivizilor, tn timp ce afacerea este un joc al carui singur scop este profitul (castigul). Adeptit acestei teorii sustin cd amabilitatea $i fair-play-ul in afaceri sunt menite numai pent 2 masca lupta adevaratd dusi in transeele obtinerii unor avantaje de orice fel. A. Carr in lucrarea “Is Business Blaffing Ethical?”susfine idea conform cfreia teoria jocului nu este un atribut numai al mediului de afaceri ci gi al intregii societili: “Trim probabil, in cea mai competitiva dintre socieratile civilizate. Obiceiurile noastce incurajeaza un grad inalt de agresivitate in urmitrirea aspiraliilor personale spre succes. Afacetile represinta principala aren de compatitie, jar ele sumt adaptate unui joc strategic. Regulile de bazi au fost stabilite de cate guvern care incearct si depisteze si si pedepsease# afacerile Frauduloase. Insi atdta timp ct 0 companie nu incalcd regulile jocului stabilite prin lege, ea are dreptul legal de a-si stabili strategia ira a urméri nimic altceva decat profitul. Dac& wmireste 0 strategic a profitului pe termen lung, compania va pistra retati prietenesti cu partenerii de afuceri doar atdta timp cit va fi necesar. in acelasi timp 0 companie condusit inteligent nm va eduta avantaje fnur-un mediu ostil iar astel de deci mu sunt de natura moral ci strategici.” Exist astizi Inca multe voci ale managerilor care se ridicd impotriva restricilor de orive fel in lumea afacerilor: "Morala este morala iar afacerea este afacere”, spun ei, and de infeles c& mai mult politicienii si teoreticienii dorese si aplice un “dresaj miop” uni activitati Fiberale in care organizatia are posibilitatea sB se infrunte cu concurenta gi sa se specializeze in ditectia obtinerii unor rerultate tot mai bane. Ghidandu-se dup proverbul “Hoful neprins este negustor cinsti’, partizanii acestei teorti_sustin ‘ummatoarele: ~ exista crime neelucidate $i criminali neprinsi ~ exist cava de incdleare a legilor soldate cu succese ~ sumele mari casligate din afaceri te ajutt si “uiti de regulile morale” = rezullaiele unor afaceri dubioase nu sunt totdeauna negative Ali manageri sustin “teoria jocurilor™ in care prolagonistii trebuie si fie “inteligenti si prudenti”, apoi “Dumnezeu cu mila”... li se poate accepta orice practica care duce la cAstig. Laureatul premiului Nobel pentru Economie, Milton Friedman este unul dintre apiratorii ferventi ai teoriilor legate de piata liberd, concurenta acerbi si competifia dura Singura indatorire a managementului este aceea de a respecta legile, in rest toate energiile sale trebuie canalizate citre objinerea profitului. Politicienii si teoreticienii dorese sa transforme managerii in marionete lipsite de libertate $i de mijloace de exprimare. impoteiva asocierii etica-afacerii, exist in esenfi unmatoarele argumente: = etica in afaceri este mai degraba o religie decal o stiin{a = etica in afacer este o disciplina buna pentru academicieni, filozofi si wologi 4= angajatii nostri au un comportament etic, deci noi nu mai avem nevoie de etica = dact organizatia noastra nu are probleme cu legea, atunci noi functiondim etic ~ etica manageriala are pulind relevana practicd (dup Ktiea in afaceri, M.Popa, AG.Chira, LM Scortar, p.124) Comportamentul neetic in afaceri, dar si in societate nu mai reprezinta in zilele noastre o excepfie. Existi practici curente ale managerilor de a incalea normele morale in scopu) obfinerii unor castiguri sia unor aprecieri povitive din partea acsionariatului Studii de ca multiple, sondaje de opinie 1a nivel managerial sau simulari in programele de pregitire, au scos la iveati cauzele tipului de comportament neetic. Cele mai importante cauze ale acestui tip de comportament ar putea fi: - CASTIGUL. Aceasti nofiune influenteasd pulernic comporiamentul managerial intrucdt el este stimulat de interventia acjionariatului precum si de concurenta de pe piati. De cele mai multe ori managerit interpreteazA o provocare de concurenté pe piati ca pe 0 provocare personali si atunci actioneaz’ prin toate mijloacele spre a demonstra “cine este mai bun”. = PERSONALITATEA. S-a demonstrat practic ch managerii cu un apetit deosebit indreptat spre cfstig si competitie sunt cei mai inclinafi spre a incdlea normele tice, - CONFLICTUL ROLURILOR, De foarte multe ori, presati de dorinia de eastig, ‘managerii promoveazi acele produse care aduc cele mai mari profituri ira a tine cont de problematica clien{ilor. - COMPETITI4, Managerii considera adesea 8 0 confruntare dintre firmele aflate in competijie pe o pinta este de fapt o infruntare personala intre echipele de conducere sau intre liderii acestora = CULTURA ORGANIZATIE! $I A RAMURI, Gropurile conducitoare, liderii organizatiilor, pot reprezenta modele de comportament. Dacii insi acesti Lider isi desftisoara activitatea int-wn mediv desttuctiv din punet de vedere al eticii in afaceri, ei pot deveni modele negative cu o infuen{& malefica asupra membrifor organizatiilor in care tsi desfaigoara activitatea, Manager in general, recumose necesitatea existenjei si aplicfrii normelor etice in afaceri. Deciziile cotidiene, mésurile pe termen scurt sau lung, au demonstrat prin practica efectiva ca pentru a fi eficiente trebuie si respecte anumite norme impuse de etica si moral, Ba mai mult, unii teoreticieni cum ar fi Bernhard Gorg, pun th discugie promovarea unai sistem de BONITATE MORALA care sf noleze efectiv jinula etic a firmelor ca si in cazul hotelurilor. Legatura indisolubilé intre etic si competivitatea firmelor este confirmati si de catte fostul presedinte al companiei americane IBM John Akers care susfine ci “etica si competivitatea sunt inseparabile”. 28MOTIVE DE REFLECTIE: L. Hewlett-Pakard, este 0 companie cumoscut pentru cultura sa eticd, barati pe o filosofie proprie a ebordatii afacerilor, numitd “Calex Hewleti-Pakard” si care consta in ~ ineredere si respeot pentru oameni: + focalizare pe un tnalt nivel de competenta si contributie: ~ conducere fri compromisuri, integritate; = munca in echipa; = Incurajarea flexibilitati si novatie; 2, Managerii mai fn virsta, sau cei cu o vechime mai mare in funcfie, tind s8 se comporte ‘mai moral decit ceilalti. 26MODULULIV Capitotul 1 Elemente de deontologie ale eticit in afacert Conform dietionarului explicativ al limbii romine DEONTOLOGIA teprevinta acea parte a eticii care se ocupi cu studiul normelor gi obligatiilor specifice unei profesiuni, in cazul de faji deontologia eticii in afaceri se ocup’ cu studinl normelor morale gi a obligatiilor specifice “mediului de afaceri”. “Deon” in limba greacd inseamni datorie jar “logos” inseamni studiv, Prin urmare deontologia are ca obiect de studiu DATORIA. Datoria mediului de afaceri va constitui asadar obiectul analizei noasire ulterioate, Pomnind de Ia cele pattu teorii etice tuadigionale (etica deontologicd, uiilitarismul, etica virlujii si etica pragmatics) specialistul si teoreticiamul american Joseph Badaracco in “ Business Ethics: Roles and Responsabilities" L994, vine s& ne propund un “Plan general de active” in care exist un set de intrebiiri care fiecare la rindul lor se descompun in alte intrebaii PLAN GENERAL DE ACTIUNE: 1.Ce actiune va determina ce! mai mare bine si cel mai mic rau? 2.Ce aliernativa serveste cel mai bine drepturile celor afectati? 3.Dup§ ce principii mai conduc in vial? Sunt acestea in acord cu valorile companiei? 4.Ce curs al actinnii este realizabil in situalia respectivi”? Din acest plan general vor analiza mai departe numai acea parte care priveste deontologia eticit fn afaceri: Care indivizi sau grupuri de indivizi vor fi afectati de diferitele et de a rezolva dilema tick respectiva? 2.Ce dreptusi sunt afectate in situatia respectiva? 3.Ce datorii trebuie si indeplineascé managent! in situatia data? 4 Poate fi evitat conflictul datoriilor? Prin ce ai? Pentru a analiza ansamiblul de reguli si interdictii care stau Ja baza demersului deontologic este necesari o analiza detaliata a perspectivelor deontologice propriu-zise Constrangerile deontologice reprezints in acest context o suma de actiuni sau activitati ccare mu sunt permise, Aceste constrangeri pot f formulate sub forma a frei trasftari mai importante: 7= in general constrangerile deontologice sunt formulari negative care se mai numesc imerdiciii, De exemphu: "sa nu min{i”, este o formulare negativat care nu se poate suprapmne ca intenjie on afirmagia: "spune adevirul”, decarece mai exist o posibilitate si anume aceea de a fi neutru si a nu vorbi despre o minciupa, adici de a © omite sau ascunde. Din aceste motive constringerile sunt mai complete dacd apar ca gi interdicfii clare: "si nu faci.."; = constringerile deontologice sunt fonnuliri limitate, restrinse, care incorseteaa parfial actiunile ulteriore; = constrngerile deontologice au o influen{a nemijlocits asupra actiunilor datorité faptalui ca ele sunt atasate direct deciziilor si mai putin consecinfelor care vor decurge din primele. Acfiunile directe ale normelor deontologice pot fi explicate si prin nojiunea de influenga. Adica prin acea aotivitate de a indrepta lucrurile spre un anuime scop suferind de fapt o perturbare exterioara care se poate nui “influent”. In acest caz va trebui si se faca distinctia clara intre intentie si prevedere, pentru a se pulea infelege de ce s-a ales un anume mod de actiune, Desi o anumits parte a teoreticienilor au pus la indoiala argumentele care stau la baza distictiei dintre intemtie si prevedere, totusi numerosi deonologi apeleaza Ia o astfal de distinctie pentru a explica mijloacele de realizare a influengei directe. Pe aceasta linie D. Nagel (1986,p.179) afirma: “..2 face ru cuiva in ‘mod intentionat inseamm’ a incalca normele deontologice. Aceast® maltratare este lepati de actimnile, mijloacele sau scopul cuiva si mu de simplele consecinje ale unui fapt neintentionat pe care individul mu I-a putut preveni.” Se poate deci lesne observa c& dacd s-a comis 0 greseala si ea mu a fost influentata de intenfie atunci individul responsabil cu decizia beneficiad de cireumsianje atenuante. Pentru a putea analiza diferitele cazuti sia trage concluzii asupra lor se vor folosi dowd maniere, apartiniind fiecare unei tearii: ~ eoria uulitarismului care spune ci“ tebuie sii faci cel mai bine, pentru cel mi mare numvar de indivizi™ = teoria deontologica dezvoltata de Kant care stabileste regula de aur a deontologiei: “omul ar irebui sii considere legi universale numai acele actiuni care vor fi aplicate in mod egal pentru sine ca $i pentru ceilalti” Dilemele de basa In etica profesionala intervin mai ales in momente cheie cdnd esti pus in situatia de a decide intre a face bine companiei si a-i respecta proptiile valori morale. Analiza” Stakeholders” sau cea a pozifiei tuturor factorilor implicati este eficienta in diagnosticarea conilictelor de ordin etic si a evidentia deciziile corecte. Acenstit analiza cuprinde mai multe etape acoperind astfel atit maniera utilitarists edt si cea deontologica 28Dupit Silbiger si Steven: “MBA fm v2ce ile: co se invalt fa cole mai bune americane” Ed. Anderco 1999, analiza amintitd de noi cuprinde urmatorii ~ Pasul I. intocmirea listei tuturor partilor ce pot fi afectate de decizia propusa, ~ Pasol I, Demersul utilitarist de a evalua beneficiile (uilitafile) si daunele (Gisatilitalile) ce se vor rasfiinge asupra factorilor iemplicati. = Pasul IIT Demersul deomtologic adici acela de a determina drepturile si responsabilitiile fiecdrui participant. Spre exemplificare, int-o analiza de gen, lista celor implicafi poate ardta astfel: ~ director si organe de conducetes, = angajatii si familile acestora; lien, industria orizontala si vertical&: = consumatoris = guvem si autoritifi locale, = erupuri de interese (ONG-uri, protectia mediului, patronate, etc); ~ comunitatea afectata; ~ mediu! inconjurator; = competitor; = juristi si instante = gqneratile vitoare ‘Atunci cind se trece la etapa de analiza, lista se va dimensiona th conformitate cu actorii principali, apoi se trece la analizarea situaliilor si se va Gage 0 conclusie privind decizia mata. in aceasta situatie, cei trei pasi de mai sus, apar desfisurati in felul ummiitor: | Distribuirea pe roluri a personajelor principale 2.Determinarea pierderilor si beneficiilor pentru fiecare actor 3.Determinatea drepturilor 5i responsabilitatilor fiec’iruia 4.Aprecierea puterii relative a fiecdrui actor 5.Evaluarea consecinfelor pe termen scutt si lung pentru toate altemativele Iuate in ealeul 6.Formnlarea planuriJor posibile pentma fiecare alternativa 7.Aprecierea finala si luarea deciziilor. MOTIVE DE REFLECTIE: 1. Un angajat tanar al unei firme de consultanti finalizea’ un proiect pentra un client important. BI este chemat de catre geful stu, este felicitat pentru promptitudine $i profesionalism, apoi i se cere si incerce st mai implementeze inca un proiect de care 29cliental na are neaparaté nevoie, numai pentru a mai aduce venituri firmei. Ce va fice angajatal? a. Va refura categotic . Va pleca in biroul stu sil va atentiona pe client despre situafia creatt ¢. Va executa find comentarii ordinul primit d. Se va consulta cu ceilalti colegi e, Se va consulta cu responsabilul cu probleme de etic al firmei 2Responsabilul cu vanvarile al wnei companii este chemat de citre sefil sia pentru a primi o suma de bani pe care apoi sii impart unor clien{i cheie in scoput crestecii vanacilor si al salvarii de la un posibil declin Smanciae al firme. Ce va face el in acest ca a. Va refuza categorie b. Va cere un timp de gandire apoi va anunta autoritatile ¢. Va face ceea ce i s-a cerut d. Va cere 0 intrevedere on directorul general al companiei 30Capitotul 2 Domentul eticti manageriale Btica managerial se preocup’ in principal de aspectele morale ale actului decizional si ale practicilor manageriale in general, Sfera de actiune @ managerilor cuprinde un cere larg de probleme care inapun o rezolvare rapid si eficient. Unele dintre aceste probleme au caracter de unicat deoarece apar in premiera pe cfnd altele au un caracter repetitiv, Managerii trebuie s& ia decizit in aceste condifii gi si transpund in practica teoria pe care au studiat-o Ta timput respectiv. Multi teoreticieni considera ca este obligatorie monitorivarea afacerilor in raport cu normele etice fn timp ce altii considera ca ona afacerilor este un cmp de batalie unde casliga cel mai bine preghtit, cel mai tare i cel mai siret. Unii dintre acesti specialisti merg cu investigatia pand la varful piramidei decizionale adica la varfal conducerii companiilor multinafionale unde spun ei, pentu crearea unor avantaje managerii nu mai au nevoie de a eluda legile pentru c& ei dispun de asa de multe parghii incéi le pot influenfa, Nu sunt rare exemplele de practici profeclioniste aplicate de diverse state si guveme in folosul unor anumite companii sau grupuri de interese. Exista chiar impaméntenita expresie conform careia “Legea este 0 bariera, cei mici se strecoara pe sub ea, neluati in seama, cet multi se oprese Ia semmal iar cei mari dau pasul peste,..”. Nu ins acesta este scopul demersurilor noastre, noi nu ne preocupim de excepfii ci de practica managerialé curenté in care managerul are la indeménd niste instrument, niste solu{ii posibile si trebuie s& ia anumite decizii in conformitate cu intezesul firmei, at societalii in general si al angajatilor, respectind egolitatea si movalitatea, Doud sunt variantele care le stau in fay si anume: = decisii repetitive, care s-au mai luat in situa similare; ~ decivii cu grad mare de noutate, care solicita o analiza si in anumite cazuri 0 cconsultare cu alte persoane avizate in ambele cazuri existe un anume rise de a lua decizii neetice, mai mic in primul caz si mai mare in col de-tl doitea, in prima situatie exista riscul ca deciviile care s-au mai uat sii mu fig chiar corecte din punct de vedere etic sau si se fi schimbat anumite norme morale sau legale intre timp. in al doilea caz riscul de a m respecta normele este mai mare. Pentru a fi sigur c& nu gregeste managerul poate consults un colectiv dar aceasta ar putea sa durere destul de mult aga incdt supus presiunii el trebuie sa actioneze rapid. Aceste situalii numite “dilematice” se pot revolva numai profitind de pregstirea, flenul si priceperes managerutui in functie de importanta acordata consecintelor actiunilor manageriale putem clasifica activitiile etice in tri categor 31. Efica bazatA pe responsabilitate, intiresle perceptele de datorie si raspunclere personalé, Manageral ca petsonaj central este privit din diferite unghiuri in stefinst legatura cu mediul social din care provine, cu datoria sa fata de companie si ungajati, ete, in ast(el de ipostaze LKant considera ci pentru a avea o atitudine morald este imperativ si impui acfiuni cu un caracter unanime valabil, universal. 2. Etica bazata pe finalitatea actiunii, calificd deciziile ca lind bune sau gresite in functie de revultatul lor, Teoriile bazate pe finalitatea actiumilor se deosebese prin faptul ca objinerea unor consecinle cofecte gi evitarea producerii unora gresite este in final singnra considerafie importanta din punet de vedere moral 3. Elica bazata pe drepturi, se sprijina pe un sistem care pledeazi pentru universalizarea drepturilor inalienabile ale omului care sunt “libertaten” si “propietatea” Din punct de vedere managerial, fiecare dintte cele trei sisteme oferi o cauwralitate diferita, Indiferent, insa de sistemele abordate si de modul in care s-au fuat niste decizii la ‘un moment dal, managementul este dator s2 se implice gi in finalitatea acestora, adica in implementarea eficienta a tor, in practica de zi cu zi managerii trebuie sf ia decizii legate de productie, cercetare-dezvoliare, marketing, (inane-contabilitate sau de resursele tumane, Dintre toate aceste problematici cea mai des intilniti este cen a resurselor tumane, Astfel apar tot mai mult fenomene bazate pe practici discriminatori. Discriminarea este practica ilegala prin care se tratear mai putin favorabil anumite persoane san grupuri in comparajie cu altele. Cele mai des intilnite fenomene discriminatorii sunt cele legate de: = discriminiri legate de varsta; + discriminari privind persoanele cv handicaput = discriminati pe bave etnice; ~ discrimindri de natura religiosa. Etica managerial trebuie si giseasct clementele fundamentale de comportamente sis identiticeattudinle necesare in patru categort prioitare: 1, Societatea, Fati de societate etica manayerialé este chematd si-si defineasedt comportamentul si atitudinile fata de stat, guvern, autoritati locale, ete. 2. Grupurile interesate. Aceste gruputi sunt cele ale actionarilor, ale furnizorilor, ale clientilor, organizatiilor de mediu, ete 3. Problemele interne. Acestea tin cont de relajile dintre find si angajati inclusiv manageri 4, Problemele personale. Sunt cele aparute in interiorul firmei intre persoane. in practic’ inst managerul are de infruntat o serie de manifestari mai mult sau mai putin etice aparute in stransi legatur’t cu angajatii, actionarii, furnizori, cliengi, autorititile, sindicatele, etc, Din aceasté cau el este pus in fata unor probleme greu de 32revolvat, unele chiar in contradictie cu valorile morale personale, in acest fel managerul acumuleaa anumite tensiuni intericare care pot duce la aparifia “stresului’ ‘Atunei cind interesele de afaceri intra tn conflict cu morala afacerile sunt cele care trebuie s& cedeze: acesta este poate principiul cel mai important al eticii afacerilor MOTIVE DE REFLECTEE: 1. Turnatorul, este una dintre figurile cele mai controversate ale zonei afacerifor. La un moment dat se vehicula idea c@ turmatorii au partea lor pozitiva datoritt faptului ca sigur o anumitt iransparenta in zona respectiva i in acelasi timp 0 anume prudenta din pariea colectivelor. Total gresil, turndioml este © persoana periculoasa care profita de increderea personals sau colectiva pentru a divulga anumite actiuni, Tradatea poate duce la nivel intern fa acumulatea unor tensiuni suplimentare in interiorul colectivelor iar in exterior la deteriorarea imaginii firmei sau a aflarea unor secrete de afaceri de catre concurent®, 2. in contradictie cu tumitorul este “omul moral” care datorit simpului sfu cetitenese aduce la cunostinja managementubii amumite activitiyi incorecte de natura sii product prejudicii companiei. in anumite sitwatii exceptionale cand el intalneste unele activitati care incaled legislatia si sumt de natu penal, “angajatul moral” este obligat si anunte ‘managementul si organele de ancheti, 33Capitotut 3 Dileme manageriale tn recolvareu problemelor etice De cele mai multe ori este foarte dificit st decidem anumite actiuni in favoarea noastrd sau a altora, cu afat mai mutt in mediul afacerilor unde un efstig pentru unit ar putea fi dauna pentru alti, Agadar a elubora si a lua decizii etice sinitoase nu este 0 activitate usoard si de aceea ea solicit din partea decidentului si posede anumite calitaqi “de manager * si “de om”. Printre aceste calitati amintiny = studii de bava, adic studii de cultura generala, = studii de specialitate, adicd si detind un minim de cunostinte in domeniul pe care il conduce precum si bune cunostinte manageriale, ~ si fie cit mai obiectiv si si incerce si se detagere cAt mai mult eu putinta de problemele personale sau ale gcupului de interese din care face parte; ~ si fie inteligent si prudent, adicd sa poatd avaliza corect situatiile sis actioneze cu prudent, ~ si fle responsabil, aceasta in sensul de a-si insusi atat succesele cat si erorile: = si fie cooperativ cu membrii grupului si si-i consulte ori de cate ori este nevose; = shipoaté lua decizi in timp util, adicd si aiba o anume rapiditate in decizit; = sii poatd deosebi cu ugurintt deciziile pe care Te poate lua singur de cele care trebuie uate in colectiv; = sie analitic in sensul de a analiza toate aspectele sugestive ale situatiilor ivite; = si aibi puterea de a sintetiza toate problemele apirute gi a le distribui pe domeni ~ sirezolve toate problemele Ia timpul lor. Tipurile de probleme etice care pot apare tn activitatea cotidiand sunt foarte diverse. Un sondaj realizat in Statele Unite pe un egantion de 300 de companii a evidential un numar de 14 tipuri de probleme etice care apar cu o freeven{a ridicata in viata unui manager $i a unei companii: Tipuri de prableme etice Procent de rispunsuri Afirmative Conflicte de interese ale angajatilor 1 Cadouri incorecte pt. personalul din conducere 1 ‘Harjuire sexual 91 a4Pilati neautorizate 85 Spatiul privat al angajatului 84 Probleme de mediu 82 Urmiirirea stiri de sinitate a angajatului 9 Conflicte intre codul etic al firmei gi practica afacerii 7 Securitatea evidentelor contabile ale firmet 6 Securitatea muncii 6 Continntul reclamei 74 Redueeri de personal si inchideri de capacitati 55 Politici de pre 2 Salariile directorilor 37 (Dupa “Ethics at Work Harvard Business School,1991) A Tua sau a elabora decizii elice importante nu este 0 activitate la indemana orieui, Geoarece pentru a indeplini majoritatea criteriilor enumerate mai sus, managerii au nevoie pe ling o band pregitire teoretica si de o anume experienta practical. In general managerii romani $i mi numai, suferd de asa numital sindrom al “Atoatestintorului”, manifestind un egoism nein{eles in abordarea problemelor decizionale. Conform “Legilor lui Murphy” in aceste cazuri se aplicd dowa reguli: 1. Sefil are intotdeauna dreplate; 2. Anunei cdnd seful nu are dreptate, se aplic regula de la punctul nr.1 Asa stand jucturile si crezind exayerat in posibilitiqile propriei persoane sau fiindu-i “jen” si se consulte cv alti, acest tip de manager, tot mai cunoscut din picate, are toate sansele sf faca greseli, unele chiar de natura majora. Un adeviirat conducator este acela care se inconjoari de oameni competeni si care promoveaza munca in echip®. Reactiile umane in general au la baz atét decizii cu un caracter pozitiv cat si decizii eu caracter negativ. Managerii care acfioneazit imoral inafaceri o fac pentru ca ei actioneara Ja fel gi m viata partioulara, G.lbraileann susfine aceste afimatiiastfel: "Cele mai mulie jndecati false in privinja lucrurilor omenesti se datoresc infiemitatii morale, si mu slibiciunii infelectuale, penta c& mai degrabs pierde omul simul realitatii din partea -morala decit din cea intelectual.” O decizie etica este mult mai usor de Iuet dinafara sistemului decdt dinguntrul si, deoarece atunci cénd esti implicat direct tn aftcere vei fine cont gi de factorit de naturé subiectiva cei care nu sunt cunoscu{i in afara organizatiei. in general deciziile etice nu suit simple jndecafiintre corect 51 eres, ele sunt de fapt rezultatul unei analize complexe cae si duc spre un “compromis”. Dar si vedem cum ar trebui sii acfioneze un manager in fata unei decizit importante. Se vor aplica in aceste cazari tei metode de analiza: 351, Se va intocmi © analizi economic dezavantajele viitoarei actinni. 2.Se va analiza aspectul legalitatii actiunilor ce urmea’ a fi intreprinse 3.Se vor studia aspectele de orcin etic si mosal ale misurilor ce urmeazt a fi implementare Dilemele etice apar in Iumea afucerilor atunci cand apar neconcordante finite situatia practica si principiile de ordin etic. Astfel pot aparea probleme aparent simple dar a ciror rezolvare poate contravice fe principiile eticii fie realitatea practica. Vom dolimita astfel probleme fegate de asa numitul “Paradox Etic” care te condue spre 0 situafie de genul: “Sa-mi asum responsabilitatea si riscul inerent al actiuaii mele pe plan economic sau si rimin la judecata moral, abstractd, lipsita de responsabilitare?”. Acest& dilema - responsabililate/moralitate - impune mutarea discursului asupra codului de conduit a omului de afaceri, de la responsebilitate si angajate, le moralism, scopul de a cAntiri avantajele si MOTIVE DE REFLECTIE: 1, Atunei cand “seful “ acfioneazi gresit, ce acfiuni credefi de cuviinta ci va tebui si intreprindeti? a. Si Inali pociie in fata colectivului impomtiva sefulvi b, Sd-i spuneti paretea voastrd in particular ¢, Sa informati de urgenta organul ierathie superior 4, S4 mu intreptinde(t nimic 2. Din diverse surse proprietaji, cum ar fi programe de computer, documentajie tehnica si inventit. Anumite clemente de proprietate intelectual sunt san pot fi Ricute si fi e subiectul unei protectii speciale prin drepturile de autor, drepturi de patent, drepturi de marc inregistratt, ete Proprietatea intelectual reprerintA pentru compania Ericsson un bun de 0 valoare extrema si trebuie sa fie tratat cu grija adecvata. Trebuie sa urmati gi, in cazal in care apar indoieli, trebuie sa ctutati instructiuni despre modul in care trebuie si actionayi pentru a proteja acest bun valoros. Proprieiatea intelectala creati de dummeavoastra prin indeplinirea atribujilor postului este transferata si cedat companiei Ericsson potrivit legii si / sau contractal de angajare san alt acord, cu exceptiile specificate in cadrul conventiilor interationale, legilor gi Intelegerii dumneavoastra cu Ericsson. Folosirea sistermului de comunicatii al companiei Ericsson — Sistenul de comunicatii al Ericsson, incluzénd conexiunile ta Intemet, va fi folosit pentru derularea afacetilor companiei Ericsson sau penta alte scopuri acazionale autorizate de dlizectivele in vigoare ale managementului dumneavoastrs sau ale Grupului, precum si de instrucjiunile ce-si gasesc aplicarea. Asigurati-vi imiotdeauna c& umafi instructiunile referitoare la ménuirea de parole si coduri PIN ce vi se repartizeazii Folosirea inacceptabilé a sistemului de comunicatii al companiei Ericsson cuprinde procesarea, timiterea, recuperarea, accesarea, afisarea, stocarea, tipatirea sau rispfndirea printr-o alka modalitate, de material si informatie ce se dovedeste a fi frauculenta, de harire, de ameniniare, ilegali, rasiala, cu orientare sexuala, obscend, de intimidare, defaimatoare sau care in orice ali mod nu este conforma cu o conduita profesional, La pirisirea companiei Ericsson — Trebuie s% inapoiati toate bunurile incredinjate de catre Ericsson, cum ar fi documentatia gi orice mijloc de stocare a datetor ce ar confine informalii apartinind Ericsson. Veli raméne constrins de restrictile roferitoare la folositea si divulgarea de informatii apartinnd Ericsson a9Protectia informatiitor Protecfia informatiilor confidentiale si a celor aparfindnd Ericsson si clientilor si vvanzatorilor nostri Angajafii Eriesson au acces la informafiile posedate de Ericsson si uneori si la cole dotinute de terte pari. Astfel de informalit pot fi informajii fi nanciare, plamuri de afaceti, informalii tehnice, informajii despre angajafi si clienfi, precum gi alte tipuri de informatii. Accesul fara autorizare, folosirea si dezvalnirea pot diuna companiei Ericsson sau unai terle parti si, ca urmare, nu sunteti autorizat sA accesati, sa folosiji sau sa dezvaluiti informatii decat daca afi fost autorizat tn mod corespunzator s-0 face|i. Ori de 50cite ori sunteti in dubin referitor la nivelul de autorizare definut, cdutati instrucyiunt lamuritoare in acest sens. Tati cateva reguli care sa va ajute la protejarea informatiilor companiei Ericsson: altora informafit care nu au fost Ricute publice de cate Ericsson, cn exceptia acelora destinate urmatoarelor eategorii de personal: (@) persoane ce lucreaz pentru Eriesson si au acces in desfisurarea activititii lor la tipul dle informaii la indemna gi care au motive intemeiate 58 aibf informatio, (ii) oricine altcineva autorizat de edtre Ericsson si fi e primitorul respectivei informatit sau Gi) persoane carora dumneavoasn, in procesul indeplinicii sarcinilor de serviciu, conform atribujfilor de serviciu, le veti incredinga acele informati 2. Nu accesali, duplicaji reproducesi sau folositi, direct sau indirect, informajii aparfinind Bricsson, tn alti situajie decit tn cursul indeplinirit atribusiilor de servieiu si desfisurdrii activitiii de hier pentru Ericsson 3. La aflarea oricarei situafii de folosire incorect& sau tratament necorespunzitor al unor informalii coufidenjiale, vei incunostinja despre acest lucru managerul umneavoastra si veti coopera in strénsi colaborare cu Ericsson pentru protejarea acelor informatii. 4, Nu stocatiinformatii referitonre 1a compania Eriesson pe computere particulare sau alte mijloace de informare care nu sunt furnizate de catre Brisson. 5, Daca avefi nevoie sa scoateti informatii a afara cladirilor Eriesson pentru a va indeplini sarcinile de serviciu, trebuie si inapoiafi respectivele informayii atunci cand misionea avuti tn afara clidirilor Bricsson s-a incheiat, Nu va este permisi stocarea informatiifor in aparate de Ia dumneavoastra de acasd sau in oricare alta parte Protejarea mediului iuconjurator Mediul inconjuritor reprezinta un domeniu foarte important pentru noi gi pentru investitorii nostri, iar compania Eriesson a depus o munca activa in ultimii ani, pentru a minimiza amprenta sa asupra mediului inconjuritor, din punct de vedere ecologic. Obiectivul principal al Grupului in cea ce priveste problemele de mediu este repreventat de reducerea consumului de energie al produselor sale si oferirea clientilor nostri cele mai efi ciente produse din punct de vedere energetic de pe piata, ‘Sistemul de gestiune a problemelor de mediu se bazeavA pe standardul ISO 14001 si este integrat Sistemul de Administrare al Grupului Ericsson. Activitarea globala a companiei Ericsson in ceea ce priveste problemele de medin se realizeaza prin s1implementarea Politicii de medin a Grupului, care presupune din partea companiei Ericsson asumarea mai ntultor angajamente, astfel: + Cresterea nivelului de cunostinfe despre medi! tuconjuritor la toti angajatit + imbunatatirea continua a activitafii depuse in favoarea mediului inconjurator + indeplinirea cerinjelor legale in domeniul mediului ineonjurstor + Folosirea tebnicilor legate de ciclul de via(4 drept instrumente ealsuzitoare + Folosirea.,proiectavii in favoarea medialui” pentru obsinerea de rezultate reale *Cooperarea cu clementele circuitului fumizorilor, pentnt a evita riscurile asupra mediului inconjuritor + Pastrarea unei legaturi de comunicare activa cu investitorii, pentru a objine informatii operative despre actiunile comune realizate Este responsabilitatea umeavoastrd s& tratati aspectele legate de protectia medivlui inconjurstor intr-o manier’ profesionala, preeum si de a ajula compania Ericsson si dezvolte si si implementeze ocaviile de afaceri dejinute, pe care le poate oferi sectoral nostru energetic, in scopul de a crea o societate mai ugor de intretinut. Obtigatiile noastre colective in calitate de cetdfeni responsabi Ne stduim sa fi m cetiyeni responsabili in accle comunitagi unde derulam afaceri. Aceasta implicé din partea noastra si manifestim sensibilitate Ia problemele de nnatutt socialé si de medi Inconjurator si si furnizaim investitorilor nostri raspunsuri adecvate la intrebarile esentiale ale acestora. a lider mondial in industria telecomunicafilor, compania Ericsson considera ci produsele gi serviciile pe care le oferd av capacitatea de a oferi beneficii extraordinare societitii. in acelasi timp, este foarte important sa se manifeste un comportament responsabil, din punct de vedere etic si social. Manifestim grija ffi de persoanele care iau parte la procesul de productie si sprijinire a realizarii serviciilor si produselor noastre peste tot jn lume. Ne straduim s& crestem productivitatea si sA micsoram impactal asupra mediului inconjurator ia acele eomunitati in care ne desfasuram activitatea 52‘Ase 0 mare importanff faptul c& marca Ericsson este intotdeauna asociatt cu respectul pentru drepturile ommlui, Iucrul in conditii corecte si sigure, precum si gisirea de solutii sinatoase din punctul de vedere al problemelor legate de mediul inconjurator. Compania Ericsson imbratisea/a prevederile inijiativei United Nations’ Global Compact’, ce acopera domeniile privitoare la drepturile omului, standardele de lucru, gestiunea problemelor de mediu inconjurator si aspecte legate de lupta anti-coruptie. Capitotul 5 Etica s! management. Management in conditit de stres inca de Ia inceput trebuie sa subliniem faptul ca intt-o organizalie exist mai multe sisteme de conducere precum si diferite tipuri de organigrame, Unele dintre ele stimmleaza manca in echipa, altele din contra concentreara puterea de decizie in mana unei singure persoane. Oricum ar fi aceasta organizare ea trebuie si raspunda in modul cel mai eficient scopului pentim care a fost ¢reata, in cazul nosma vor vorbi despre organizalii ocupate in sfera afacerilor. Aceasta inseamna ci managementul va avea ca obiectiv principal objinerea profitului. Atingerea acestui abiectiv implica o serie de activitafi manageriale (si mu numai) centrate pe o optimizare avansatd a acestora astfel incat rezultatele finale Shitpstowwnw anglobalcompuel com 53fie previzibile si s& confirme jusfetea deciziilor luate. Toate aceste decizit vor trebui cAntarite din mai multe puncte de vedere astfel incdt ele s4 nu vina in contradictie cu niciunul dintre umatoarele repere: acjionari, angajaji, furnizori, beneficiari, autorititi, mediul ambiant, societate, Tinand seama de toate aceste deziderate se poate spune cd s-a luat o “decizie etica”. Decizia etica reprezinta de fapt un proces rafional wnat mult sau mai pufin proceduralizat, prin care se urmareste evaluarea morald a unor acfiuni, persoane, reguli, politici, etc. Procedutile cate deriva din aceast® sctiune sunt multiple: teste de natwri etica, metoda cazuisticii morale, metoda matricei etice, metoda specificdrii principiilor, etc. Managerii trebuie sa se ocupe in permanent de “binele” tuturor gi in acest context si examineze cu atentie toate posibilele implicatii ale deciziilor lor, in definitiv si asculte de moral si ragiune tnaintea convingerilor si nevoilor propri Un rol important in obfinerea unor rezultate pozitive fl are comunicarea, Aceasta duce la clarificarea rapida a posibilelor situatii conflictuale, mengine un transfer permanent de informafii la nivelul colectivititii si asigur’ realizarea unei constiime de grup. Comunicarea inseamna cunoastete reciproc’ si reprezintt antidotul esential al stérilor conilictuale, Mijloacele de comunicare sunt diverse iar ele trebuie s@ asigure un transfer reciproc de informatie intre management $i angajati, intre organizatie gi societate. Trebuie si se fina seama deasemenea de cele dowi mari aspecte ale comunicdrii in lumea afacerilor si anume: 1.Comunicarea intraorganizationala, adica cea care asigura circulatia informa- tiilor in interiorul organizatiei 2.Comunicarea extraorganizafionali, cea care se asigut prin schimbul de informatie cu mediul exterior. Datorité nevoii crescute de comunicare au apdrut si asa numitii “purtatori de cuvant” care sunt nigte persoane specializate capabile si transmit in mediul exterior onganivajiei povitia oficiala a conducerii acesteia in legatura cu diverse situa ivite Pentru comunicarea in interioral organizatiei sunt mai multe persoane care trebuie sa 0 asigure si anome; managerii, compartimentul resurse umane, compartimentl de asigrare a calif, etc. tn ultima perioada a aparut in organigramele companiilor inci o fumctie deosebit de important si anume, aceea de “responsabil de etica si conformitate”. Etica gi conformitatea sunt dowd aspecte ale activitii unei organizatit care se refera 1a modul cum alege otganivatia respectiva sa-si desfasoare activitatea, Etica se refers la respectarea tutor principii si valori morale in timp ce conformitatea trimite la respectarea prevederilor legale gi a standardelor nationale san internationale. Asadar este nevoie de un specialist care sti slie si analizeze o situatie delicati, sa gindeasca strategii coerente de respectare a nonmelor morale, si propund solufii viabile de prevenire a unor conllicte de orice fel si care sa schife7e liniile directoare ale unei culturi organizafionale, Munca unui astiel de responsabil va const in principiu in protejarea imaginii companiei si in castigarea ‘ncrederii propriilor angajati gia celorlalt stakeholders in abiectivele si strategia acesteia 34Responsabilul cu etica gi conformitatea va fi agadar wn real ajulor pentru management facilitindu-i luarea unor decizii in conditii conforme cu legalitatea si cu morale, Mai ales in conditiile foarte dure in care companiile coneureaza in ultiraul timp pe piejele najionale si intemationale, Iuarea unor decizii in situayti de urgenpa. sub presiunea unor evenimente, este foarte dificild. Agadar managerii sunt supusi unor presiuni interme si exteme ei trebwind si decid’ rapid si bine in situatit crite. Repetarea acestor situafii creava 0 atmosfera de stres care se va transfera incet-incet asupra intregit companii si va prejudicia pana la urma intregul ansamblu organizational, Discuténdu-se in fiecare zi despre o stare negativa (criza, cheltuieli mari, profit mic, etc.) m se face decat si se amorseze stati negative in randul angajatilor iar feedback-ul va fi cam aya: “nu avem vanziri pentru cA... nu puters lua salarii mai mari pentru ca e criza.... nu gasim clienfi pentru ca...". Chiar gi managerii sunt tentati de cele mai multe ori si giseascd scuve gi si dea vina pe anumite sitvatii asa-ris “obiective” cum ar fi: inflaia, deflagia, criza, tranzactiile bursiera, ete. Atitudinea corecta si realist in astfel de situa este alta gi anume aceza auloinlerogativa: ”Ce fac en, ca manager pentru a preveni anumite situa sau ce fae eu ca sa pot iesi cu bine din anumite situafitdificile? Apoi orice decizie care poate duce la schimbarea unui membru al organizatiei care ocupa un post important th organigrama trebuie sa inceapa cu o autoanaliza. Cu intrebari de genul: De ce il schimbam? Dar noi i-am asigurat oare toate conditille pentru a-si putea desfigura tn condifii bune activitatea’’ Am ficut oate o analiza obiectiva a modului de comunicare? L- am ajutat in simafii dificile?” Deci inaime de a face asifel de schimbari rebuic si ‘incepem cu autoanaliza. Nici tergiversarea unor astfel de schimbiri nu este solufie, mai ales atunci cind este usor de demonstrat ca respeetivul angajat nu corespunde sau nu face fatd sarcinilor de serviciu. “Pe Langa caliti{i organizatorice, profesionalism, capacitate intelectual’, carisma, fort fizica, caracteristicile managerilor se refers Ja urmatoarele: = trebuie sé aibi virtutea umanitagi, i doreasca asimilarea moralitatii = conduce intotdeauna conform dreptatii, ratiumii gi adevaruhui = face din echitate si justtie fundamental acjiunitor sale ~ sinceritatea si fidelitatea ii sunt caracteristici absolute = este dirijat de respect si modestie manifest intoleran(a fala de incalcarea leyii morale - este demn de admiratie si recunostinya = manifesta prudenfa, siguranfa si ineredere in sine = isi menfine antoritatea in Himitele moralitatié = are simul responsabilitafi ~ isi consiruiesie “autoritatea morals” ca parte inseparabilit a personalitiyii sale profesionale (Dups Btica in afaceri, M. Popa, A.G.Chica, L.M.Scortar, p212, Cluj 2008)" 58Sunt deja celebre cuvintele lui Ch, Maccio care spunea: “Inainte de a schimba pe afi, inainte de a invafa pe alti, trebuie mai intdi s4 ne schimbam pe noi ingine” Conform teoreticiannlui G.Johns, anumite consideratii de important majora vor ajuta in evaluarea eticd a deciziilor: ~ _identificati benoficiarii afectati de fiecare decizie ~ identificati costurile si beneficiile fiecirei alternative = luafi in consideratie aspectele morale care apar in jurul unei anumite decizit ~ familiarizati-va cu dilemele etice cele mai des tntSinite in practica curenta + discutati chestiunile etice cu beneficiarii deciziei si cu sli; nu va ginditi la etict fara sa vorbiti despre ea; - transpuneti actiunile dumneavoasiri etice in actiuni adecvate. MOTIVE DE REFLECTIE: 1. Oricdt de preu de crezut ar parea din perspectiva stereotipurifor comune, piata afacerilor nu produce numai bunuri fizice cum ar fi calculatoarele sau pantofii ci si altele de natura spirituala, “diafana”, cum ar fi MORALITATEA. 2. Tata cAteva idei care si minimizeze efectele stresnlui san chiar si-l prevind: = trezeste-te devreme, inaintea familiei tale si organivea7’-qi zita = impane treburile casei cu membrii familiei = Pi pauze in timpul zilei si relaxear’-te = clind dai peste o problema grea nu te grabi si o rezolvi, fnlai analizear-o cu alentie ~ cand lucrezi intr-o atmosfera tensionata spune din cand in cind cate o yluma ~ managerii trebuie s8 infeleaga c& esecul face parte din joc: “Ai invins, continua, ai pierdut, continua” ~ in momente de criza tretuie si amplificam doza de optimism, = in orice provocare ca pe una “sportiva'* gi nu de natura personala + cdnd ai timp, consulté-te si cu altii 56Capitolut 6 Etiea $i managementel profitulni “Afacere inseamna profit", aceasti sintagma leagi invariahil noliunea de “afacere” de cea de ” profit”. Nu ar treboi sa ne sperie, fntrucit numai afacerile profitabile sunt afaeeri care s8 asigure dezvoltarea companiilor si implicit a societafii ansamblut ei. Prin urmare trebuie renunfat la alitudinile, acfiuniile si strategiile care sunt un obstacel in calea profitului, Parerile privind relafia dintre profitabilitate si normele lice se pot imparti in doua grupe. in prima grupa se situeaz’ acele pireri care consider’ ci elicd se subordoneaza profitabilitatii economice. in cea de-a doua grupa sunt pitrerile care considera c& scoputile etice trebuie urmatrite chiar in dauna profitabilitati in relalia de coresponden|i Companie—Profit, Iuerurile sunt clare. Compania trebuie sa obtind rezuliate tol mai bune si s8-si sporeasca sansele de succes. Atunei insti cfnd in aceasta relajie intervin gi grupurile cointeresaie, adict asa numiQii stakeholders, relatia se complica foarte mult, deoarece fiecare dintre ele sunt mai mult sav mai putin alectate de activitatea companiei. Relafia se va configura astfel: 37Companie --- Profit —- Grupuri cointeresate —-- Costuri sociale Este usor de observat cd relatia simpla anterior preventata sea complicat prin adiugarea a inci doi termeni si anume: gruputile cointeresate si costurile sociale. Gmupurile cointeresate sunt acele grupuri care au o contributie cit de mica Ia realizarea profitului sau cele care sunt afectate intr-un fel sau altul de activitatile prin care acest profit se obfine. in relajia de mai sus intrarea celui de-al teilea termen a determinat asadar tn mod automat intrarea gi a celui de-al patrules care se numeste: Costuti sociale”. “Un rau nu vine niciodata singur”, am spune deoarece acest din urma termen inseamn& bani, adic& taxe, donatii, sponsorizari, ajutoare sociale, accidente de mumed, riscuri de sinatale, elc, Prin urmare costul social devine un rau necesar al oricarei societai comerciale, Abia acum intrebarea referitoare la “moralitatea” profitului incepe s capete sens, Noi am pus aceasta intrebare inea de la incepunal dezbaterilor noastre despre eticd In afaceri si acum vom raspunde prin dou forrmulati: 1 Profitul lipsit de moral este egal cu o pierdere 2.Costurile sociale diminueaz castigurile dar sunt necesare pentru a pozitiona cit ‘mai bine organizatia dupa un anumit “standard” al contributiei la binele general Prin wmare din punct de vedere etic, intrebarea privind moralitatea profitului devine lipsita de sens. Profitul este ceva moral dar ef nu se poate objine oricum vom concluziona si vom argumenta aceasta = Comportamentul etic este profitabil din punct de vedere economic. Pe fermen lung. S-a constatat ci firmele cu um comportament etic adecvat obtin rezultate mai bune decat cele care il ignora. ~ Programele de instruire legate de etica in afaceri au urmitoarele efecte: ‘a contribuie la dezvoltarea si perfectionarea profesionala a angajatilor b. cultiva spititul de echipa si marese eficienta activitatilor lor ¢, susfin legalitatea actiunilor si procedurilor companied si a angajatilor 4. faciliteaza comunicarea si eliming tensiunite in cadral colectivelor - Erica in afaeeri contribuie la perfecjionarea sistemului calitafii si a planificirii strategice - Comportamentul etic promoveacii o imagine public puternica a companiei = Pe lermen Inng etica in afaceri contribuie la evolulia morala a societifi Jn nxgsura in care acceptin principiul performantei gi al recompensei obtinute in unma performan(ei, va trebui si admitem @ fipsa de performangt sm de succes vor 5 “rasplatite negativ” adic vor fi sanefionate, Astfel in masura tn cate acceptam cf profital si bundstarea sunt fucruri dorite de care omn! modem, va trebui s8 acceplam ca sardcia este “risplata binemeritati pe care o administreaza sistemul celor insulicient motivéti sau insuficient de performanti. in acest sens putem conchuziona ca siracia este un cost nedorit dar inevitabil al piejei libere Societatea romaneascd flat’ intt-o continua schimbare plateste inca de pe urma sistemului neperformant, Este inadmisibil ca in donizeci de ani de la abandonarea 58.relatiilor de munca de tip socialist sti nu se reugenscd 0 performanta cit de cat notabila in domenjul economic. Intrarea firii in Uniunea European a adus parca acel surplus de ineredere si de motivare atit materiald cit si emotionala, Nu este insa deajuns. Europa modemi ne trage dupi ea, incearcd si ne modemnizeze, si introducd o alta mentalitate gi noi relatii de munc, Acesta este insd foarte dificil de realizat intrucdt noi nu am rousit s& performim la nivelul forfelor de productie si din aceasta cauz’ suntem in situalia de a “pune carul inaintea boilor” dupa cum bine sunit proverbul romanese, Numai un progres pregnant al forjelor de productie marcat prin cresterea performantelor economice ale firmelor va duce la modemizare gi la bunistare. Motivele pentru care ne aflim io aceasti situajie sunt multiple, putem towsi enumera cateva diate ele: guvemiri defectoase manifestate prin instabilitate legislativa i birocratie, luarea unor masuri inadecvate la nivel macroeconomic, mostenirea Lasati de sistemul socialist imobil si centralizat si nu in tultimul rnd lipsa de viziune a managerilor, Aceasta din unm cau implica probabil cele mai puline costuri in ditectia eliminarii ei, dar se implementeazt foarte grew la nivelul constiinfei individuale. Managerul romén “le stie pe toate si le face pe toate, el are intotdeauna dreptate”. Managerul roman "nu are nevoie de consultanti, din contra el poate oferi consultant’ tnror chiar si in domenii despre care a auzit numai de Ja televivor”. fn momentul in care ¢] a urcat pe fotoliul liderului ef nu ramine Hider ci se “aulodivinizenza” si se plaseazd aulomat nu in fruntea celor din subordine ci deasupra acestora. fn societatea toméneascd postrevolutionara se vorbegte despre etica in foarte ‘multe cazuri dar nu se aplicd fn practic& principiile ei, iar in putinele situatii cand aceasta se face de obicei formal. Chiar si companiile multinationale intimpind desiule greu a respecta propriile coduri etice deoarece proastele obiceiuri sunt foarte molipsitoare. MOTIVE DE REFLECTIE: 1. "Cea ce fice ca o sociefate si fie bun’, {ine printre altele de modul in care isi trateaz sluacii. Cei care nu au experienta siraciei, mu pot sd o infeleaga...”(Charles Peguy) 2. Sircia este un cost nedorit dar inevitabil al pieyei libere. Individul care mu tsi permite ‘un computer, televizor sau ziare, spre exemplu, nu este decit jumitate de cetajean, un ins lipsit de putere si marpinalizat. Aceste lucruri sunt simboluri sociale iar lipsa for denota sardie gi implicit ignorantaBibliografie . Abrudan, 1., Premise si repere ale culsurii manageriale rominesti, Clyj Napoca:Editura Dacia, 1999, Abrudan, 1 Cutreierdind cu managementul pe axa “bine-riu”a nniversului, it Revista de Management si Inginerie Economica, vol.2, nr. 4, 2003, Abnudan, M., M., Managementu! international, Oradea: Editura Universitatii din Oradea, 2002 Aristotel, Politica, Bucuresti, Editura Cultura Nationala, 1924 Balahur, P., Personatitatea si creatie in etica maviernd, Iasi, Edivura Univ. “ALL Cuza, 2004” Bailan, 1, Introducere in istoria st fllosofta culuerif, Editura didactic’ si pedagogica, Bucuresti, 2002. Bellu, N., Sensul etécului in viata morala, Bucuresti, Editura Paidea, 1999. Bonrdien, P., Rafiuné practice, Bucuresti: Editura Meridiave, 1999. Brfileanu, T., Tdealul de via(d si constiin{a moral, Bucuresti, Editura Emineseu, 2001,10.Buchan, 1, Etica si progresu! economic, Bucuresti, 1997. L1.Burdus, E., Ciprirescu, Gh. Fundamentele managementului organizattei, Bucuresti: Editura Economica, 1999. 12.Cohut Pop, 1., Introducere in etica afacerilor, Oradea, Note de curs , 2004 13.Comeliu, M., Bléea tragica, Bucuresti, Editura Cartea Roméneasca, 1995 14.Cracim, D., Etiea in afaceri, Bucuresti, Edituta ASE, 2005 15.Donaldson, Th, Werhame, Patricia, Etfchal Issnes i Business, A Philosophical Aproach, Prentice-Hall, 1979. 16.Friedman, M., Capitalism si libertate, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1995 17.Friedman, M., The Social Responsibility of Business 1s to Increase Its Profits, in “Ethics for modern life” R.Abelson, M. L. Friquegnon, New York: St Martin’s Press, 1991. 18.Fukuyama, F., Marea rupturd, Bucuresti, : Editura Humanitas, 2002, 19.Goodpaster, K.£., Business Efichsand Stakeholder Analysis, in “Ehical Theorry and Business”, T. Beauchampsi N, Bowie. New Jersey: Prentice Hall, 2001 20.Holmes, R., L., Ethies Before Profits, in. “Ethics for modern life", R.Abelson, M. L. Friquegnon, New York: St Martin's Press, 1991 21. Hosmer, L., T., The Ethies of Management, IRWIN, Homewood, Ilinois, 1987. 22.lonescu, Gh. Gh., Marketicarea, democratizareast ettca afacerilor, Bucurestt, Editura Economics, 2005, 23.Losifescu, V., Duplicitate si educatie moral, Bucuresti, Editura Aramis, 2004, 24.Kaut, L, Critica ratiunti practice, Bucuresti, editura Paideia, 2003. 25.Lambarde, P., Maris, B., Doanme, ce frumoy e razhoinl economic! Bucuresti, Editura Antet, 2000, 26.Marga, A., Relativimul st consecintele sale, Claj Napoca, Editura Fundatiei Studiilor Europene, 1998. 27-Mihut, L, Management, Targu-Mures, Editura Universititii, “D. Cantemit”, 2001 28.Muresanu, V., Axiologie $i moralitaie, Bucuresti, Editura Punct, 2001. a29.Platon, Apdrarea tui Socrate, Bucuresti, 1923. 30.Platon, Opere, Vol.I, Bucuresti: Editura Stiinfificd si Enciclopedica, 1975. 31.Plesu, A., Obscenitate Publied, Bucuresti, Editura Humanitas, 2005. 32.Popa, 1, Filip, R. Mnangement international, Edituta Economica, Bucuresti, 1999, 33.Popa, M., Chira, A.. G., Scorfar, L., M., Etica in afaceri, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2008. La Etica enla empresa, Instituto de Estudios Economicos, Madrid, 34.Ramiy, A. A. 1994, 35.Savu, D., V., Aefiune social-actiune manageriatd, Bucuresti, Editura ASE, 2003, 36.Sharp, D., Business Etichs Cases, The Univ, of Western Ontario, 1998. 37.Shaw, W., Bany, V., Moral Issues in Bussines, Wadsworth Publishing Company, Belmont, California, 1992. 38. Silbeger, S., MBA fn 10 tile, Bucuresti, Editura Economica, 2004. 39,Stroe, C-tin,, Din gGndirea etied romfneascd, Bucuresti, Editura Sansa, 1997, 40. Tigu, G.. Effea afacerilor tn turism, Bucuresti, Editura Uranus, 2003, 41.Umberto Beo, Cinci serieri morale, Bucuresti, Editura Humanitas, 2005. 42. Wunderburger, J., I., Questions d’etique, Paris: Presses Universitairs de France, 1993, 43.Dictionar explicatiy al limbii romfne, Bucuresti, Editura Academiei RSR, 1984, 44, Petit Dictionnaire d’Ethique, Paris, CERF, 1993. 45.Dictionarul etic si de filosofie moral, Patis, 1996. #**Eneyclopedic Dictionary of Business Ethies, BLACKWELL. Business, 1997. 626