Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
numararea in sens invers de la 100 din 7 in 7 (100, 93, 86, 79, etc) se analizeaza numarul de grseli
si timpul de realizare al scaderilor
Memoria:
Are ca rol fixarea, stocarea (conservarea) si evocarea informatiilor.
Clasic, se disting:
- Memoria de fixare (memorie de scurta durata); de exemplu: retinerea unui numar de telefon dupa ce
il citim pana il formam.
- Memoria de evocare (memorie de lunga durata); contine cunostinte despre propria persoana si despre
mediu si elementele sale.
Contemporan: vezi cursul Psihologie cognitiva.
Probe specifice de evaluare:
pentru memoria de fixare:
- citirea unei liste de cuvinte dupa care se solicita repetarea lor
- prezentarea unei povestiri incarcata cu detalii mai putin relevante
pentru memoria de evocare
- oferirea de date despre propria persoana
- oferirea de date despre persoane pe care ar trebui sa la cunoasca
Gandirea:
Are ca rol obtinerea de informatii noi prin combinarea cunostintelor existente in memorie. La baza gandirii
se afla rationamentul (exemplu rationamentul inductiv sau deductiv).
Probe specifice de evaluare:
Evaluarea se face prin intrebari care vizeaza tipul specific de rationament:
- generalizare: Ce sunt merele, perele, prunele si caisele?
- exemplificare: Dati-mi exemplu de nume proprii ale unor personalitati recunoscute
- comparare: care este diferenta dintre pasare si avion?
Limbajul:
Reprezinta un ansamblu de semne (simboluri) manuite dupa anumite reguli.
Imaginatia:
Sta la baza originalitatii si creativitatii.
N.B. Creativitatea intr-un domeniu este strict dependenta de volumul de cunostinte din domeniul respectiv.
Procesele afective
Afectivitatea bazala sau dispozitia:
Reprezinta fundalul afectiv, se caracterizeaza prin permanenta si valenta pozitiva, negativa sau neutra.
Reactiile afective:
Sunt reactii determinate de stimuli sau situatii care se suprapun pe dispozitie si sunt modulate de aceasta.
In functie de durata si intensitate se disting mai multe tipuri de reactii afective:
- Afectul durata de ordinul secundelor, intensitate crescuta
- Emotia durata de ordinul minutelor sau orelor, intensitate medie
- Sentimentul durata de ordinul lunilor sau anilor, intensitate variabila
- Pasiunea dureaza toata viata, intensitate crescuta.
Procesele efectorii
Motivatia:
Este constituita din factorii care guverneaza comportamentul.
Se clasifica dupa mai multe aspecte:
a. dupa originea lor:
- motive innascute instinctele (alimentar, sexual, de conservare)
- motive dobandite (invatate) de exemplu nevoia de bani
Personalitatea:
Vezi cursul de Psihologia personalitatii
a. Tulburari cantitative
Hiperestezia
Definitie: scaderea pragului senzorial; este resimtita ca o crestere neplacuta a intensitatii senzatiior.
Exemplu: in atacul de panica perceptia intensa si neplacuta a palpitatiilor si tahipneei.
Hipoestezia
Definitie: cresterea pragului senzorial; este resimtita de subiect ca o diminuare a intensitatii senzatiilor
insotita de nereceptionarea unora dintre stimuli.
Exemplu: reactivitatea scazuta la stimuli durerosi din depresia majora.
Anestezia:
Definitie: hipoestezie extrema cu lipsa perceptiei stimulilor
Exemplu: in tulburarile disociative anestezia unor segmente ale corpului, care nu respecta teritoriile de
inervatie tegumentara.
* Sinestezia:
Definitie: perceptia simultana pe o cale senzoriala diferita a unui stimul care este receptionat fiziologic de un
anume analizator.
Exemplu: auditia colorata sunetele receptionate in mod fiziologic doar de analizatorul auditiv sunt
insotite de senzatii de culoare (la nivelul analizatorului vizual).
b. Tulburari calitative
Iluziile
Definitie: perceptia deformata sau denaturata a unui stimul real si specific (corespunzator unui analizator)
iluzii fiziologice: stimulare sub sau supraliminala, deprivare senzoriala, prin tulburari de atentie, etc. (ele
sunt recunoscute de subiect si corectate)
iluzii patologice:
- falsele recunoasteri (dj vu) sau falsele nerecunoasteri (jamais vu) rolul principal il detin
tulburarile de memorie
- iluzii vizuale: macropsii obiectele par mai mari, micropsii obiectele par mai mici, metamorfopsii
obiectele par deformate (exemplu: dismorfofobia perceptia deformata a fizionomiei de aspect
negativ sau urat)
- iluzii auditive: exemplu sunetele par mai apropiate sau mai indepartate.
- iluzii olfactive (se numesc parosmii)
- iluzii gustative
Halucinatiile
Definitie: perceptii fara obiect
* Exista halucinatii fiziologice fara semnificatie patologica (sunt de scurta durata si corectate cu usurinta)
de obicei apar la adormire hipnagogige sau la trezire hipnapompice.
Caracteristici:
- senzorialitate: perceptia se realizeaza pe caile fiziologice ale analizatorilor, fara insa a exista un
stimul
- proiectie spatiala: perceptia este localizata exact in spatiu
- convingere deliranta: convingerea ferma in existenta obiectului perceput.
Tipuri de halucinatii:
Caracteristica
Senzorialitate
Proiectie spatiala
Convingere deliranta
Halucinatiile
psihosenzoriale adevarate
Prezenta
Prezenta in spatiul
senzorial
Prezenta
Halucinozele
Halucinozele: perceptia se realizeaza pe caile fiziologice ale analizatorilor, stimulii ireali provin din
mediul din care provin perceptii fiziologice dar pacientul le percepe ca fiind ireale, fapt care determina
cu necesitate un comportament de verificare (de exemplu aude zgomote la usa si merge sa deschida usa
pentru a se convinge ca nu este nimeni). Fenomenele halucinozice se pot referi la schimbari ale schemei
corporale (daca acestea sunt criticate).
Halucinatiile psihice (pseudohalucinatii): stimulii nu sunt perceputi pe caile fiziologice ale analizatorilor,
perceptiile provin din afara mediului din care analizatorii realizeaza perceptii fiziologice (de exemplu
aude zgomote in cap sau vede diferite scene cu ochii mintii). Convingerea deliranta este absoluta fiind
insotita frecvent de senzatia ca aceste perceptii sunt impuse de forte independente de propria persoana
(de exemplu prin telepatie) fenomen denumit ca xenopatie, influenta sau automatism senzorial.
a. halucinatii psihice acustice: de exemplu ecoul gandirii sau transmiterea gandurilor
b. halucinatii psihice vizuale: percepute ca viziuni cel mai adesea impuse
c. o varianta particulara o reprezinta sindromul de triplu automatism mental (Clerambault):
- automatism senzorial impunerea perceptiilor sub forma de pseudohalucinatii
- automatism ideativ impunerea gandurilor
- automatism motor impunerea si dirijarea miscarilor
* Exista posibilitatea ca stimulii ireali sa ofere informatii despre ei pe calea mai multor analizatori
halucinatii polisenzoriale (de exemplu serpii care rod stomacul sunt simtiti dar si auziti si chiar vazuti)
Agnoziile:
Definitie: nerecunoasterea obiectelor percepute (perceptia se desfasoara normal, senzatiile sunt integrate
formand imaginea de asamblu a obiectului, dar acesta nu poate fi denumit). Ele se datoreaza pierderii
schemei obiectului respectiv din memorie.
Se asociaza frecvent cu apraxiile nerecunoasterea modului in care este utilizat sau scopul utilizarii acestuia.
Exemplu: sindromul Afazo Agnozo Apraxic din cadrul dementei in boala Alzheimer
doua numere cu 4 sau 5 cifre fiecare sau extragerea radacinii patrate a unui numar cu mai multe
cifre, fara ca acesta sa fie patrat perfect) la aceste cazuri hipermnezia nu are un efect parazitar.
Forme particulare:
- Mentismul reprezinta o forma particulara de hipermnezie care consta intr-o derulare involuntara
caleidoscopica a propriilor amintiri, derulare la care subiectul asista ca un spectator (apare in
surmenaj)
- Viziunea retrospectiva este forma cea mai intensa a hipermneziei; acesta consta in derularea mentala,
in cateva secunde, a principalelor momente din intreaga viata (a fost descrisa in situatii de pericol
existential iminent)
Hipomneziile:
Definitie: incetinirea proceselor mnestice, resimtite de subiect ca evocari lente si dificile, realizate cu efort
intens, care determina o stare afectiva negativa (datorita constientizarii deficitului mnestic)
Exemple:
- hipomnezia determinata de deficitul de atentie din momentul fixarii noilor informatii (in momente de
oboseala)
- in faza incipienta a dementelor (datorita perceptiei deteriorarii, debutul unei demente poate fi mascat
de un episod depresiv reactiv)
Forme particulare:
- Lapsusul dificultate de evocare tranzitorie referitoare la un cuvant (nu are intotdeauna semnificatie
patologica).
- Anecforia o tulburare minora a functiei mnestice in care subiectul reuseste sa-si aminteasca
anumite evenimente doar daca este sustinut de anturaj.
Amneziile:
Definitie: pierderea capacitatii mnestice care poate interesa fie fixarea de noi informatii, fie imposibilitatea
evocarii informatiilor anterior fixate, fie ambele (atat fixarea cat si evocarea).
Clasificare in functie de debutul evenimentului
Amnezii anterograde incapacitatea de a fixa noi informatii dupa instalarea afectarii mnestice, cu
pastrarea capacitatii de evocare a informatiilor anterior fixate
Amnezii retrograde incapacitatea de a-si reaminti informatiile stocate anterior instalarii afectarii
mnestice
Amnezii retro-anterograde alterare generala a functiei mnestice care intereseaza atat fixarea noilor
informatii, cat si evocarea informatiilor anterior fixate.
Amneziile anterograde: evenimentul declansator este anterior (precede) instalarii afectarii functiei mnestice
Exemplu este un simptom caracteristic Sindromului amnestic, cand incapacitatea fixarii informatiilor
determina aparitia unor goluri in memorie legate de evenimentele ulterioare instalarii afectiunii, pacientul
avand tendinta de a umple aceste goluri cu evenimente imaginare.
Amneziile retrograde se mai numesc lacunare: evenimentul declansator este mai recent in timp (urmeaza)
fata de amintirile pierdute
Tipuri:
- amnezii lacunare selective incapacitatea de evocare a unor amintiri in general dezagreabile; au
intotdeauna determinism psihogen (de exemplu amnezia disociativa)
- amnezii lacunare globale pierderea tuturor aminitirilor, inclusiv a datelor referitoare la propria
identitate (aceasta amnezie apare periodic in personalitatea multipla, avand de cele mai multe ori
semnificatia unei tulburari disociative)
Amneziile retro-anterograde se mai numesc amnezii retrograde progresive datorita pierderi progresive a
amintirilor dinspre prezent spre trecut (informatiile recente sunt uitate mai devreme, cele indepartate
putand fi evocate un timp mai indelungat)
Exemplul caracteristic este oferit de demente (precum Dementa in boala Alzheimer).
Tahipsihia o accelerare a ritmului ideativ, care se exprima pe plan obiectiv prin logoree cu conservarea
sau pierderea coerentei gandirii, asociata frecvent cu cresterea tonusului afectiv pana la exaltare
afectiva
- pastrarea coerentei gandirii tahipsihia nu are intotdeauna semnificatie patologica
- pierderea coerentei gandirii tahipsihia asociata cu incoerenta ideativa: vorbire rapida cu lipsa
asociatiilor logice intre idei, uneori amestecarea de cuvinte fara nici o logica. Salata de cuvinte
este forma extrema a incoerentei gandirii, consta in amestecarea de cuvinte corecte cu cuvinte
inventate si parti ale unor cuvinte sau asocieri de sunete fara a respecta vreun criteriu simptom
caracterisitic schizofreniei
Fuga de idei o accelerare a ritmului ideativ in care asociatiile ideilor se realizeaza dupa aspecte
superficiale (asonanta, rima, localizare in timp sau spatiu), fapt care determina pierderea firului principal
al ideilor
- este caracerisitica episodului maniacal
Mentismul in planul gandirii reprezinta o derulare rapida a ideilor, scapata de sub controlul voluntar,
parazitand gandirea
- mentismul este in fapt o tulburare a gandirii, dar in cazul in care ideile constau in amintiri este
interpretat ca o forma particulara de hipermnezie
Ideile obsesive:
Definitie: idee anormala caracterizata prin:
- realizarea ideii ca fiind absurda sau inacceptabila
- persistenta in gandire
- se impune gandirii, detasandu-se prin aceasta de celelalte idei
- are un efect parazitar, afectand functionarea gandirii
- efortul intens de debarasare de aceasta, realizat de catre subiect, este fara rezultat.
In functie de continutul lor se disting mai multe variante clinice:
- Ruminatia consta in indoieli permanente asupra actiunilor subiectului, avand un caracter bifazic
(ideea initiala este urmata imediat de o idee opusa) caracteristice personalitatii anankaste (in DSM
personalitate obsesiv-compulsiva)
- Aminitirile obsesive constau in rememorarea persistenta a unor scene, cel mai adesea penibile sau
neplacute, insotita de o reprezentare mentala intensa de exemplu retrairea evenimentului
traumatizant in Tulburarea de stres posttraumatica
- Fobiile constau in teama de anumite obiecte sau situatii, teama care este realizata ca fiind
nejustificata, chiar irationala; ele au un caracter dinamic, uneori fobia initiala este inlocuita de alta
fobie, alteori se asociaza progresiv mai multe fobii la cea initiala
Exemple:
- agorafobia teama de spatii aglomerate
- tanatofobia teama de moarte
- zoofobia teama de animale
- fobia sociala teama de a participa la reuniuni sociale
- Impulsurile obsesive sau compulsiunile constau in pattern-uri comportamentale care respecta
criteriile definitorii ale fenomenelor obsesive
- pot apare izolat de exemplu consumul de alcool in Sindromul de dependenta la alcool sau jocul
de noroc patologic
- ritualuri obsesive de exemplu numararea ferestrelor (aritmomanie)
- cand insotesc ideile sau alte fenomene obsesive, au ca rol reducerea tensiunii psihice determinate
de acestea (comportament de verificare)
- Asocierea unui fenomen obsesiv cu o compulsiune este caracteristica Tulburarii obsesiv-compulsive,
dar ea poate apare si in alte situatii (de exemplu in debutul schizofreniei)
Ideile prevalente:
Definitie: idee anormala care se caracterizeaza prin:
- neconcordanta cu realitatea, dar care este sustinuta de evenimente reale
- concordanta cu personalitatea individului, fapt care determina nerecunoasterea de catre acesta a
caracterului patologic al ideii
- tendinta de subordonare a celorlalte idei, impunandu-se astfel in gandire
Ideea prevalenta este considerata ca:
- punctul de plecare in structurarea unui sistem delirant
- nucleul unui sistem delirant
Ideile delirante:
Definitie: idee patologica caracterizata prin:
- neconcordanta evidenta cu realitatea, avand un continut incredibil
- convingere ferma asupra veridicitatii sale
- impentrabila la critica sau argumentare logica
Ideea deliranta determina modificarea celorlalte idei si organizarea acestora ca elemente de sustinere, fapt
care are ca rezultat structurarea unui sistem delirant
Clasificare:
dupa tematica (continut)
- idei delirante expansive apar pe un fond dispozitional elevat (euforic)
10
Delirul de interpretare
Este un delir bine sistematizat, cu un debut lent si cu dezvoltare progresiva in mai multe directii dezvoltare
in retea. La baza acestui delir sta interpretarea eronata, contrastanta cu realitatea a unor evenimente reale
sau a atitudinilor si gesturilor unor oameni. Tematica este in general persecutorie, astfel acestea sunt vazute
ca actiuni negative intentionate ale celorlalti indreptate impotriva propriei persoane. Termenul de dezvoltare
in retea se refera la faptul ca, in evolutia delirului, tot mai multe categorii de persoane din anturajul
pacientului sunt inglobate si interpretate ca rau-voitoare. Astfel, daca initial era implicat doar un coleg de
munca, ulterior sunt implicati si alti colegi dar si vecinii, unii prieteni sau chiar membrii ai familiei. Acest
delir se caracterizeaza prin aparitia interpretarilor retrospective evenimente anterioare debutului sunt
reinterpretate in context cu delirul (de exemplu: isi da sema de ce i s-a refuzat in urma cu mai multi ani
plecarea in concediu de odihna). De asemenea, caracteristice sunt si intuitiile delirante anticipari ale
comportamentului persoanelor inglobate in delir ca actiuni rau-voitoare (de exemplu: nu are rost sa solicite
concediu de odihna pentru ca va fi cu siguranta refuzat). Intr-o faza mai avansata a acestui delir pacientul
sufera transformarea din persecutat in persecutor, putand comite acte de razbunare grave, chiar omoruri.
Deliruri pasionale
Este un delir cronic bine sistematizat caracterizat printr-un debut relativ brusc reprezentat de aparitia unei
idei prevalente. Progresiv, ideea prevalenta devine din ce in ce mai sustinuta prin polarizarea gandirii
pacientului in concordanta cu ideea initiala. In mod caracteristic delirul sistematizat are un impact puternic
pe plan afectiv (este insotit de o stare de exaltare afectiva) si pe plan comportamental (determina o
modificare marcata a comportamentului in sens delirant).
Variante clinice:
- Delirul de revendicare:
Ideea prevalenta initiala este de a fi victima unei nedreptati. Sentimentul de nedreptate este resimtit si trait
intens pe plan afectiv. In consecinta, comportamentul se canalizeaza in totalitate in directia corectarii
nedreptatii.
Ca tematica sau descris mai multe variante:
Cverulentii procesivi: persoane care apeleaza sistematic la autoritatile abilitate pentru a li se face dreptate.
Acesti pacienti sunt implicati simultan in o serie de procese pentru probleme minore (de exemplu: vecinul
anume si-a lasat crengile marului la el in curte pentru ca merele stricate si infectate sa cada la el, expunandu-l
astfel la pericolul unor imbolnaviri).
Inventatorii deliranti: aceste persoane lupta cu ardoare pentru recunoasterea paternitatii unor inventii care in
realitate nu le apartin
Sinistroza profesionala: acesti pacienti sunt victima unor accidente de munca minore, motiv pentru care
considera ca li se cuvin si solicita despagubiri disproportionate.
- Delirul erotoman
Ideea prevalenta initiala este de a fi iubit de o persoana, in general cu un statut social mult superior conditiei
pacientului, persoana care vrea sa se casatoreasca cu acesta. Acest delir este adesea intalnit la femei mai in
varsta, nemaritate. In dezvoltarea delirului se intalnesc mai multe faze:
- faza de speranta: pacienta este convinsa de reciprocitatea sentimentelor sale din partea
persoanei vizate, iar refuzurile constante ale acesteia sunt interpretate ca probe la care
este supusa de iubit cu scopul ca acesta sa se convinga ca si ea il iubeste
- faza de deznadejde: realizarea faptului ca sentimentele ei pentru acel barbat nu sunt
impartasite
- faza de ura: canalizarea comportamentului in sensul razbunarii pentru batjocoririle pe
care le-a indurat in faza de speranta
- Delirul de gelozie
Ideea prevalenta initiala este convingerea de a fi inselat de partener. Acest delir este mai frecvent la sexul
masculin fiind favorizat si accentuat de consumul cronic de alcool (acest abuz de alcool determina disfunctie
erectila ca urmare a polineuropatiei nervilor rusinosi, pacientii crezand ca in aceste conditii partenera isi
cauta satisfactia la alti barbati). Si delirul de gelozie are o dinamica multifazica:
- debutul: aparitia ideii prevalente prin interpretarea unei situatii in mod delirant (de
exemplu sotia a intarziat in ultimele zile)
12
perioada de convingere: ideea initiala se accentueaza prin diverse evenimente care sunt
interpretate eronat (daca partenera sta in geam pacientul este convins ca isi face semne
cu presupusul rival). In paralel pacientul cauta o serie de dovezi ale infidelitatii
partenerei (ii cauta in geanta scrisori sau bilete, o urmareste, ii controleaza lenjeria
pentru a depista urmele unui presupus act sexual). In aceasta faza impactul delirului este
o stare afectiva intensa determinata de sentimentul de a fi batjocorit.
perioada de razbunare: pacientul isi orienteaza comportamentul in sensul razbunarii
pentru batjocoririle suferite. Barbatii isi agreseaza fizic sau sexual partenerele, in vreme
ce femeile cu delir de gelozie se razbuna pe presupusa rivala.
Afaziile:
- Sunt simptome care apartin in general patologiei neurologice
- In psihiatrie ele pot fi secundare pierderii memoriei semantice (pacientul nu are o leziune
neurologica specifica a circuitelor neuronale implicate in limbaj ci uita sensul cuvintelor). Afaziile
cu semnificatie psihiatrica constau in nerecunoasterea cuvintelor de aici imposibilitatea atat in a
intelege cuvintele (senzoriale) cat si in a le folosi pentru comunicarea mesajelor (afazii expresive).
Ele apar asociate cu agnoziile (nerecunoasterea obiectelor) si apraxiile (nerecunoasterea rolului
obiectelor) fiind reunite in Sindromul A.A.A. caracterisitic dementei in boala Alzheimer.
13
Dislogiile:
Tipuri:
- tulburari ale activitatii verbale tulburari cantitative ale comunicarii orale
- tulburari ale functiei lingvistice si semantice a vorbirii tulburari de continut (calitative) ale
exprimarii verbale
Tulburari cantitative ale comunicarii orale dislogii de forma
Variante clinice:
i. Tulburari ale intensitatii si tonalitatii verbale
- vorbire soptita (in depresie sau schizofrenie expresie a suspiciozitatii, pentru a nu auzi
alte persoane decat cea careia se adreseaza)
- vorbire declamatoare patetica (in episodul maniacal)
- vorbire manierista pretiozitate exagerata in alegerea cuvintelor si a exprimarii verbale
(in schizofrenie, corespunzatoare manierismului in plan comportamental)
ii. Tulburari ale ritmului verbal
- Hiperactivitatea verbala
- Bavardaj cresterea debitului verbal de cele mai multe ori fara semnificatie patologica,
caracteristica femeilor extrovertite
- Logoree accelerarea vorbirii ca urmare a accelerarii ritmului ideativ (caracteristica
episodului maniacal)
- Verbigeratie accelerarea vorbirii insotita de incorenta in exprimare repetari stereotipe
ale unor cuvinte (corespunde perseverarii si stereotipiilor, de exemplu in demente) sau
asocieri ilogice de cuvinte normale sau inventate (este expresia verbala a salatei de
cuvinte, caracterstica schizofreniei)
- Hipoactivitatea verbala
- Simpla scaderea ritmului verbal fara semnificatie patologica la persoane timide
- Bradilalie scadere a ritmului verbal asociata cu o vorbire monotona, ezitanta, eliptica
(este frecvent insotita de o stare afectiva negativa, de exemplu in episodul depresiv)
- Mutismul scaderea pana la disparitie a limbajului (mutismul este un termen de semiologie
psihiatrica, diferit de afazia motorie si de mutitate incapacitate de a vorbi ca urmare a lezarii
aparatului logomotor sau secundar surditatii)
- Mutismul absolut acompaniat de abolirea activitatii motorii este caracteristic formei
catatonice a schizofreniei
- Mutism relativ comunicare non-verbala prin mimica, pantomimica sau scris, eventual
sunete izolate de exclamare (in schizofrenia hebefrenica sau paranoida)
- Mutism selectiv vorbesc doar cu anumite persoane (in delirurile de persecutie)
- Barajul (sau blocajul) verbal este expresia verbala a barajului ideativ (caracterstic
schizofreniei)
- Variante clinice particulare:
- Stereotipia verbala repetarea acelorasi cuvinte sau structuri de cuvinte
- Palilalia forma particulara a stereotipiei verbale care consta repetarea cuvintelor aflate
spre sfarsitul frazei, in special a ultimului cuvant
- Ecolalia repetarea expresiilor verbale ale altei persoane
- Sindromul P.E.M.A. asocierea palilaliei cu ecolalie, mutism si amimie (lipsa mimicii)
caracteristic dementei in boala Pick
- Psitacismul repetarea unor sunete fara nici o logica, in absenta folosirii unor cuvinte (de obicei
pacientul nu este capabil sa foloseasca cuvinte, de exemplu in intarzierile mintale severe, cand
pacientii nu au achizitionat limbajul)
Tulburari de continut ale comunicarii orale dislogii de continut
- Tulburari la nivelul cuvintelor
- Paralogismele cuvinte existente in vocabular dar carora pacientul le atribuie alt sens
decat cel corect
- Neologismele cuvinte inexistente in vocabular care sunt inventate de pacient
- Tulburari la nivelul frazei
- Agramatismul reducerea limbajului, acesta devenind preponderent constituit din verbe
si substantive
- Paragramatism expresii bizare care pornesc de la radacini corecte
- Embololalie inserarea unor cuvinte nepotrivite intr-un discurs normal
14
Dislaliile:
Variante clinice:
- Dislaliile literale pronuntarea alterata a unui sunet (litere), de exemplu rotacismul (sunetul R)
- Rinolalia vorbirea pe nas
- Balbismul la tulburarile de articulare se asociaza contractii tonico-clonice ale musculaturii
fonatorii:
- contractii clonice vorbire sacadata, intereseaza in special prima silaba a mesajului
- contractii tonice rezistenta crescuta la pronuntarea unei silabe; dupa depasirea acesteia,
discursul se revarsa in ritm alert; intereseaza in special prima silaba a unui cuvant sau
fraze
Tulburari ale activitatii grafice tulburari cantitative ale comunicarii grafice
- Hipoactivitatea grafica scaderea activitatii grafice pana la refuzul de a scrie in schizofrenie este
expresia negativismului, trebuie diferentiata de agrafie corespondentul grafic al afaziei
- Hiperactivitatea grafica cresterea activitatii grafice
- Graforee tendinta irezistibila de a scrie (exemplu in delirurile pasionale pacientii tin
jurnale intime legate de tematica deliranta sau planurile de razbunare)
- Grafomania predilectie de exprimare in scris in detrimentul exprimarii verbale (nu este
cosecinta unei tendinte irezistibile de a scrie)
Tulburari ale morfologiei grafice alterarea formatului normal al literelor
Aspecte clinice particulare:
- scrisul din episodul maniacal litere mari, randurile deviate in sus fata de orizontala (ascendente)
- scrisul din episodul depresiv litere mici, randurile sunt deviate in jos fata de orizontala
(descendente)
- scrisul in schizofrenie:
- grifonaj scrisul are aspectul unor mazgalituri
- scrisul in oglinda scriere cu josul in sus sau dinspre dreapta spre stanga
- scrisul suprapus
Tulburari ale semanticii grafice tulburari de sens ale mesajului scris
- Paragrafisme denaturarea mesajului scris prin omiterea, substituirea sau transpozitionarea literelor
in cuvinte sau a cuvintelor in fraza
- Neografisme formatii grafice inventate de pacient (corespund neologismelor)
- Stereotipiile grafice repetarea sau intercalarea repetata a unor cuvinte in fraza
15
Distimia
Definitie: un sindrom depresiv de intensitate redusa care nu afecteaza semnificativ randamentul cognitiv si
motor, cu durata lunga (peste 6 luni sau peste 2 ani in functie de sistemul de clasificare)
Anestezia psihica dureroasa
Definitie: incapacitatea de a reactiona afectiv la stimuli, constientizata si resimtita intens de pacient ca fiind
extrem de dureroasa (pacientul sufera ca nu poate suferi sau sufera ca nu se poate bucura)
Exemplu: in episodul depresiv pacientul sufera pentru ca a devinit indiferent la bucuriile sau supararile
persoanelor dragi.
Anxietatea:
Definitie: teama fara obiect, resimtita de pacient ca o senzatie de pericol iminent; are un caracter
predominant anticipativ este mai mult gandita decat traita
Clinic se manifesta prin
- pe plan comportamental neliniste psiho-motorie
- pe plan somatic simptomele somatice ale anxietatii (hiperactivitatea sistemului nervos simpatic):
- simptome digestive: uscaciunea gurii, disconfort epigastric, diaree
- simptome respiratorii: dispnee prin inspir dificil, hiperventilatie
- simptome cardiovasculare: palpitatii, senzatie de disconfort precordial
- simptome genitourinare: mictiuni frecvente, imperioase
- simptome neurologice: incetosarea vederii, ameteli
- simptome generale: transpiratii, senzatie de rau general
- pe plan cognitiv: incapacitate de concentrare
Exemplu tulburarile anxioase
Euforia:
Definitie: dispozitie elevata cu valenta pozitiva, cu sentimente de veselie, sanatate, bine general
Exemple:
- in intoxicatia alcoolica acuta usoara
- in episodul hipomanical si maniacal
Labilitatea afectiva
Definitie: oscilatii afective de la euforie la dispozitie depresiva sau manie
Variante clinice particulare:
- iritabilitate nervozitate cu reactii afective intense si impulsivitate (exemplu tulburarea de
personalitate instabila-emotional)
- incontinenta afectiva trecerea rapida de la o stare afectiva la opusul ei (exemplu dementa
vasculara)
Disforia
Definitie: dispozitie depresiva sau anxioasa, stare de rau general acompaniate de neliniste si excitabilitate
crescuta, cu reactii impulsive si comportament coleros
17
Exemple:
- in epilepsie
- in sindromul de dependenta la alcool
Paratimiile
Definitie: reactii afective aberante si inadecvate, adeseori contrastante cu contextul in care survin.
Ele sunt frecvente si caracterstice schizofreniei
Variante clinice:
- inversiunea afectiva ostilitate sau ura pentru persoane fata de care a prezentat sau ar trebui sa
prezinte sentimente cu valenta pozitiva
- ambivalenta afectiva existenta concomitenta sau aproape concomitenta a doua sentimente contrarii
in relatie cu aceeasi persoana sau situatie (exemplu: dragoste ura; bucurie - tristete )
a. Disbuliile cantitative
Hiperbulia
Definitie: cresterea capacitatii volitionale, tradusa pe plan comportamental prin activitati permanente si
sustinute.
Fiziologic (fara semnificatie patologica) este o caracteristica a personalitatilor tenace si ambitioase.
In patologie hiperbulia este un simptom foarte rar boala atat somatica (organica) cat si psihica determina o
prelucrare preferentiala a cognitiilor legate de simptome sau boala in detrimentul celorlalte activitati.
Exemple:
- hiperbulia din tulburarea obsesiv-compulsiva: efort volitional intens si permanent de a se debarasa de
perceptiile si ideile obsesive sau de a se retine de la ritualurile determinate de acestea hiperbulie
fara finalitate
- hiperbulia din tulburarea deliranta persistenta: efort volitional intens si permanent bazat pe o
motivatie deliranta (punerea in aplicare a ideilor si planurilor delirante vezi delirurile pasionale)
- hiperbulia din toxicomanii este o hiperbulie selectiva, intreaga activitate fiind orientata spre
procurarea si administrarea substantei psihoactive, restul activitatilor devenind secundare
Hipobulia:
Definitie: scaderea capacitatii volitionale, tradusa pe plan comportamental prin scaderea capacitatii de a
actiona.
Este un simptom comun pentru aproape toata patologia, atat psihica cat si somatica (prelucrare preferentiala
a cognitiilor legate de simptome sau boala in detrimentul celorlalte activitati).
Pentru evidentierea hipobuliei se analizeaza realizarea activitatilor noi, inedite (activitatile obisnuite se pot
desfasura relativ normal, ele dobandind prin repetare un caracter automat)
Exemple:
- hipobulia din neurastenie: scaderea capacitatii de a actiona este determinata de astenia fizica si
psihica si de acuzele somatice (vezi neurastenia)
- hipobulia din tulburarea anankasta de personalitate: apare ca o consecinta a perfectionismului
inhibant (vezi tulburarile de personalitate)
Abulia:
Definitie: pierderea capactitatii volitionale tradusa pe plan comportamental prin incapacitate de a actiona.
18
b. Disbuliile calitative
Disabulia:
Definitie: o forma particulara de hipobulie insotita de perplexitate si o traire afectiva negativa
Exemplu: in debutul schizofreniei
Parabulia:
Definitie: o forma particulara de hipobulie determinata si intretinuta de acte motorii parazite
Exemplu: boala ticurilor apar ticuri multiple, permanente care paraziteaza toate activitatile
19
a. Tulburarile mimicii
Tulburarile mimicii se clasifica in:
- tulburari cantitative ale miscarilor mimice (hipermimia, hipomimia, amimia)
- tulburari calitative ale mimicii (paramimii)
Hipermimia:
Definitie: accelerarea si cresterea amplitudinii miscarilor mimice
Ele trebuiesc diferentiate de cresterea expresivitatii mimicii (poate apare si in cadrul hipomimiei sau a
amimiei)
Exemple:
- in episodul manical privire hipermobila, miscari mimice ample si accelerate
- in delirul de persecutie mimica tradeaza suspiciozitatea, cauta in permanenta cu privirea posibile
surse de persecutie sau dovezi pentru tematica deliranta activitate care este insotita de expresii
mimice caracteristice
Hipomimia amimia:
Definitie: reducerea miscarilor mimice pana la abolirea acestora
Exemple:
- in episodul depresiv sever miscarile mimice sunt minime sau absente desi faciesul este extrem de
expresiv (expresie de tristete, frunte incretita, privire in gol, comisurile labiale si palpebrale
coborate)
- in schizofrenia catatonica faciesul este impietrit amimie
Paramimiile:
Definitie: existenta unui contrast intre limbaj si expresia mimica
Paramimiile sunt caracteristice schizofreniei.
Variante clinice:
- mimica incoercibila miscari mimice care se deruleaza rapid, contrastante intre ele sau apar
simultan elemente mimice corespunzatoare unor reactii afective contrarii (de exemplu plange in timp
ce zambeste)
- ecomimia imitarea mimicii unei persoane din anturaj (uneori este asociata cu ecolalia si ecopraxia
constituind sindromul ecopatic)
- manierism mimic
- stereotipii mimice
b. Tulburarile pantomimicii
Clasificare:
- tulburari cantitative hiperpraxii (gestica ampla, rapida), hipopraxii (gestica putin ampla si lentoare)
- tulburari calitative parapraxii
Tulburarile cantitative ale gesticii apar in contextul tulburarilor cantitative ale activitatii
Tulburari calitative ale gesticii:
20
Ticurile:
Definitie: miscari scurte, repetate involuntar, fara necesitate obiectiva
Tipuri:
- ticuri simple ridicarea umerilor
- ticuri complexe:
- onicofagia (rosul unghiilor)
- tricotilomania (jocul cu degetele prin par)
Exemplu boala ticurilor (Gilles de la Tourette) ticuri multiple asociate cu ecomimie, ecolalie si coprolalie
impulsiva (impulsiuni care constau in pronuntarea de cuvinte urate sau injuraturi)
Manierismul
Definitie: accentuare inutila a expresivitatii gestice, care ii confera pacientului un aer artificial si pretios
Exemple:
- in schizofrenie
- in tulburarea histrionica de personalitate in scopul de a atrage atentia anturajului si de a impresiona
Stereotipii
Definitie: conduite repetitive caracterizate prin fixitate, durata, inutilitate si inadecvare.
Exemple:
- in schizofrenie mai ales forma hebefrenica pacientul are aspect de clovn
- in demente
c. Hiperkineziile
Definitie: crestere a ritmului si amplitudinii miscarilor, insotita de hipermimie si hiperpraxie.
Exemple:
- in starile de usoara intoxicatie alcoolica
- in episodul maniacal apare polipragmazia pacientul se apuca de mai multe lucruri deodata fara a
finaliza vreunul
O forma particulara de hiperkinezie o reprezinta agitatia psiho-motorie; ea consta intr-o hiperkinezie insotita
de neliniste si dezorganizarea actelor motorii (ele isi pierd pattern-ul normal si utilitatea)
In functie de tulburarea psihica in care apare, aspectul clinic este diferit.
Agitatia psihomotorie din starile confuzionale: instalare predominant vesperala, debut brusc, se insoteste
de halucinatii predominant vizuale anxiogene si onirism (vezi tulburarile de constiinta) si de simptomele
somatice ale bolii care o determina (apare in stari toxice sau infectioase)
Agitatia psihomotorie din demente: determinata de incitatii minore, abunda in stereotipii avand caracter
predominant verbal si motor
Agitatia psihomotorie din intirzierea mintala: deosebit de intensa cu hetroagresivitate crescuta agitatie
coleroasa
Agitatia psihomotorie din episodul maniacal: este precedata de o stare prodromala (irascibilitate si
ergasiomanie impulsiunea de a face ceva), are de cele mai multe ori caracter ludic si polipragmatic, in
forme grave poate deveni extrem de intensa furia maniacala
Agitatia psihomotorie din episodul depresiv: apare brusc la un pacient inhibat motor si pasiv, se
concretizeaza prin acte autoagresive sau suicid.
Agitatia psihomotorie din schizofrenie: actele motorii sunt imprevizibile si bizare, de multe ori fiind
incarcate cu o valoare simbolica incomprehensibila, abunda stereotipiile motorii si verbale
Agitatia psihomotorie din epilepsie: apare cel mai adesea postcritic (dupa criza, frecvent apare o stare
crepusculara), se caracterizeaza prin heteroagresivitate crescuta, este insotita de amnezie lacunara a
perioadei
Agitatia psihomotorie din tulburarile nevrotice: este mai putin intensa cu pastrarea luciditatii, apare ca
urmare a sentimentului acut de frustrare sau in paroxismele anxioase, dezorganizarea este mai putin
intensa (pacientii se plimba in continuu, isi frang miinile, in forme extreme isi rup hainele sau isi smulg
parul)
Agitatia psihomotorie din tulburarile de personalitate: se manifesta prin crize de manie si disperare,
uneori avand un aspect teatral, demonstrativ, cu intentia de a impresiona sau santaja pe cei din jur
21
Agitatia psihomotorie din sindromul de impregantie neuroleptica (dupa doze mari de neuroleptice
standard incisive vezi terapia neuroleptica): se manifesta prin akatisie (imposibilitatea de a sta nemiscat
in picioare, in sezut sau intins in pat) si tasikinezie (tendinta de a se plimba continuu).
d. Hipokineziile
Definitie: lentoare in activitatile motorii insotita de hipomimie si hipopraxie
Exemple:
- epilepsie
- stari dupa traumatisme cranio-cerebrale (sindrom post-comotional)
- sindroame parkinsoniene (inclusiv cel indus de neuroleptice)
e. Akineziile
Definitie: stari de inhibitie psihomotorie aproape completa, sunt insotite de abolirea miscarilor mimice si
pantomimice
Variante clinice:
Barajul motor oprirea brusca si pe neasteptate a tuturor actelor motorii (apare in schizofrenie, este
echivalentul motor al barajului ideativ)
Fadingul motor diminuarea treptata a ritmului si amplitudinii miscarilor pana la abolirea completa a
acestora (apare in schizofrenie, este echivalentul motor al fadingului mental)
Stuporul motor abolirea aproape completa a miscarilor cu raspuns tardiv si vag sau absent la stimuli,
chiar la cei durerosi
Exista trei variante:
- stuporul psihotic apare in schizofrenie si in episodul depresiv sever (pe langa faciesul descris apare
o postura caracteristica: corpul usor aplecat inainte, umerii cazuti)
- stuporul confuziv
- in starile confuzionale cu etiologie somatica (stari toxice, infectioase), este intrerupt de
perioade de agitatie psiho-motorie
- in epilepsie (succede criza)
- stuporul nevrotic si psihopatic apare in tulburarile disociative instalare brusca, legata de un
eveniment psihotraumatizant in prezenta unor persoane apropiate
Catatonia
Definitie: ansamblu de tulburari psiho-motorii pe fondul unei totale inertii motorii (flexibilitate ceroasa
pastrarea timp indelungat a unor pozitii impuse precum modelarea unei figuri de ceara) si un grad discret de
hipertonie musculara.
Clasificare:
- dupa gradul de alterare a constiintei
- catatonie lucida
- catatonie oneiroida
- dupa gradul de agitatie
- catatonie stuporoasa
- catatonie agitata
Sindromul catatonic se caracterizeaza prin tei elemente:
- stereotipii
- sugestibilitate receptivitate crescuta la stimuli
- negativism: este de doua variante
- pasiv rezistenta permanenta la stimuli, intereseaza alti stimuli decat cei fata de care
prezinta sugestibilitate (exemplu negativism verbal, alimentar sau sfincterian refuzul
relaxarii sfincterelor anal si vezical pentru realizarea defecatiei respectiv mictiunii in
ciuda senzatiei de necesitate imperioasa)
- activ opozitie ferma deseori violenta
Exemple:
- forma catatonica a schizofreniei
22
Tinuta excentrica
- in schizofrenie pacientii folosesc articole vestimentare cu valoare simbolica (bratari, lantisoare,
articole vestimentare caracteristice unor categorii specifice de exemplu preoti)
- in episodul maniacal
Tinuta pervertita
Variante clinice:
- Cisvestismul vestimentatie neconcordanta cu varsta (la personalitatile histrionice)
- Transvestismul vestimentatie corespunzatoare sexului opus
- la homosexualii de sex masculin
- in tulburarile de identitate sexuala persoane care din punct de vedere somatic apartin
unui sex, iar din punct de vedere psihologic se simt apartinand sexului opus (trebuie
diferentiate de hermafroditi la care genotipic si fenotipic sexul este ambiguu)
Clasificare:
- tulburari cantitative exagerarea si diminuarea instinctului alimentar
- tulburari calitative pervertirea instinctului alimentar
Exagerarea instinctului alimentar - bulimie
Exemple
- in boli somatice (diabet zaharat)
- in boli psihice (bulimia nervosa)
Diminuarea instinctului alimentar anorexie
Exemple:
- anorexia nervosa
- episodul depresiv sever
Pervertirea instinctului alimentar
Variante clinice:
- Polifagia tendinta de a ingera in cantitati crescute atat alimente cat si produse necomestibile (in
dementa vasculara)
23
Sitiofobia refuzul de a se alimenta datorita ideilor delirante de otravire sau a halucinatiilor olfactive
sau gustative dezagreabile legate de alimente (in schizofrenia paranoida delir de otravire, in
episodul depresiv sever psihotic halucinatii referitoare la gustul sau mirosul alimentelor)
Clasificare
- Tulburari cantitative cresterea sau diminuarea instinctului sexual
- Tulburari calitative perversiuni sexuale
Cresterea instinctului sexual
- la femei nimfomanie
- la barbati satiriazis
Exemple
- in episodul maniacal
- in demente, mai ales cea vasculara
Diminuarea instinctului sexual impotente sexuale psihogene
Exemple
- in episodul depresiv
- in fobia simpla (frica de a nu contacta o boala venerica exemplu sifilofobia)
Perversiunile sexuale:
Clasificare
- Anomalii in alegerea partenerului sexual
- Anomalii in desfasurarea actului sexual
Variante clinice:
Anomalii in alegerea partenerului
- Pedofilia atractie pentru copii
- Gerontofilia atractie pentru persoane in varsta
- Incestul practicarea actului sexual cu rude de sange apropiate
- Homosexualitatea forma egodistonica (in care subiectul nu isi accepta si sufera datorita orientarii
sexuale, pe care o percepe ca fiind anormala si incearca sa se retina de la a practica actul sexual cu
parteneri de acelasi sex, uneori recurgand la suicid pentru a scapa de aceasta povara)
- barbati pederastie
- femei lesbianism sau tribadism
- Zoofilia sau bestialitatea practicare actului sexual cu animale
- Fetisismul satisfacere erotica prin contemplarea obiectelor de lenjerie intima ale sexului opus
- Pigmalionismul atractie sexuala si realizarea actului sexual cu statui
Anomalii in desfasurarea actului sexual (partenerul este ales corespunzator)
- Sado-masochismul obtinerea satisfactiei erotice prin provocare de durere intre parteneri
- Voyerismul satisfactie sexuala prin urmarirea actului sexual
- Exhibitionismul placerea sexuala este obtinuta prin expunerea organelor sexuale in public, unor
persoane de sex opus adesea este asociata cu masturbarea
- Froteurismul stimularea sexuala prin frecarea organelor sexuale de persoane de sex opus in locuri
aglomerate (de exemplu in autobuz)
24
Tulburari cantitative:
Obtuzia
- cresterea pragurilor senzoriale cu scaderea receptivitatii la stimulii ambientali
- dificultati in desfasurarea proceselor elementare ale gandirii
Hebetudinea
- dificultati de orientare temporo-spatiala
- atitudine perplexa
Torpoarea:
- dezorientare
- scaderea initiativei cu reducerea activitatii
- indiferenta
Obnubilarea
- scaderea activitatii psihice in toate planurile (cognitiv, afectiv si comportamental)
- dezorientare temporo-spatiala, auto si allopsihica
Stupoarea
- tulburare accentuata a constiintei
- activitatea devine absenta sau minima
Starea comatoasa pierderea completa a constiintei cu conservarea functiilor vegetative
- coma vigila posibilitatea trecerii intr-o stare stuporoasa la actiunea unor excitanti din mediu
- coma profunda (coma carus) este posibila si alterarea functiilor vegetative cardio-respiratorii (este
stadiul terminal)
Starea onirica:
- dezorientare temporo-spatiala
- halucinatii predominant vizuale, frecvent cu continut amenintator generand anxietate
marcata
- agitatie si comportament delirant (aparare fata de continutul amenintator al
halucinatiilor)
- suspendarea memoriei pe perioada deliriumului dupa revenire apare o amnezie
lacunara a perioadei respective (este posibila persistenta unor franturi ale
simptomatologiei halucinatorii sechele postonirice)
Starea oniroida caracteristica este asistarea la scenele halucinatorii fara implicare pe plan
comportamental (vizionare si reverie)
Starea amentiva
- dezorientare maxima
- incorenta accentuata in gandire
25
Starea crepusculara
- alterare accentuata a proceselor cognitive si afective
- abolirea fixarii mnestice ulterior apare amnezie lacunara pentru perioada respectiva
- conservarea automatismelor motorii aspect coordonat si coerent al actiunilor
Tulburarile orientarii allopsihice (derealizare) elementul central este senzatia de schimbare a mediului
inconjurator care devine ireal, necunoscut, de cele mai multe ori ostil, fapt trait intens pe plan afectiv printr-o
stare marcata de anxietate
Tulburarile orientarii autopsihice (depersonalizare) elementul central este senzatia de schimbare a propriei
persoane, schimbare de cele mai multe ori in sens negativ, explicata de multe ori prin tematica unor
simptome psihotice (de exemplu idei delirante de posesie diabolica sau metamorfozare precum si tulburari de
schema corporala). Pacientul are impresia instrainarii propriilor ganduri, amintiri, reactii afective si actiuni.
26