Pentru a putea studia fazele somnului şi patologiile corelate cu disfuncţii ale anumitor zone

cerebrale, un clinician dispune de metode de neuro-imagistică şi investigaţii

metabolice/funcţionale. Astfel, un exemplu bine-cunoscut este folosirea aparatelor cu rezonanţă
magnetică(RMN), dar putem folosi de asemenea spectroscopia cu rezonanţă magnetică,
tomografia pe bază de emisie de pozitoni(PET),electroencefalograma şi imagistica funcţională pe
bază de rezonanţă magnetică.

Aşadar, putem observa activitatea creierului în timpul insomniei. Cu ajutorul

electroencefalogramei s-a arătat că insomnia apare ca o hiperactivitate corticală globală. Astfel,
este prezentă o suprastimulare a activităţii beta şi gamma la debutul fazei somnului REM, ceea
ce duce la potenţarea unor fenomene senzitive şi cognitive ce sunt în mod normal oprite de-a
lungul somnului.

Cu ajutorul tehnicii PET putem observa în ce proporţii un creier afectat de insomnie

metabolizează glucoza în timpul somnului profund faţă de un individ normal şi sănătos. Astfel,
în cazul patologic vedem consumarea în proporţii mai mari a glucozei sub formă de
fluorodeoxiglucoză pe parcursul fazei REM, în contrast cu subiecţii normali. Un metabolism
crescut a fost observant în talamus, ceea ce explică somnul superficial şi indică faptul că în
timpul somnului persoanelor cu insomnie mai pot fi prelucraţi stimuli externi. De asemenea,
pacienţii cu insomnie prezentau mici diferenţe între folosirea glucozei în timpul somnului şi
stării de veghe la nivelul următoarelor formaţiuni anatomice: cortexul insular, amigdala, SRAA.

În timpul viselor, putem observa o hartă inedită a regiunilor active din creier în procesarea lor
prin intermediul electroencefalogramei, şi anume următoarele zone: puntea, talamusul, corpii
bazali, amigdala, hipocampul, cortexul anterior cingulat, zona temporo-occipitală. S-au
înregistrat de asemenea scăderi ale activităţii creierului la nivelul cortexul prefrontal dorsolateral,
gyrusul posterior cingulat şi cortexul inferior parietal. Foarte interesantă este activarea centrului
limbic şi paralimbic, deoarece prin această activitate putem deduce că visele au un rol important
în stocarea aminitirilor(mai ales amintiri emoţionale). De asemenea, un element notabil este
prezenţa unei activităţi în zona vederii şi percepţiei apropiată cu cea prezentă în starea de veghe.

Linkuri:

1.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2442420/

2. http://what-when-how.com/melatoninsleep-and-insomnia/neuroimaging-insights-into-the-
dreaming-brain/