Etapele sau funcţiile practice ale managementului de caz în cazul persoanei vârstnice

1) Identificarea clientului – presupune:

a) consultarea cu potenţialii clienţi pentru a identifica barierele, obstacolele în utilizarea serviciilor;
b) identificarea posibilităţilor existente, a ofertei serviciilor publice locale. Această acţiune presupune
sesizarea condiţiilor existente deja în comunitatea locală, la un nivel minim al evaluării (ex.: acces în mijloacele
de transport în comun, tichete de călătorie gratuite pentru pensionari, cluburi ale pensionarilor, centre de zi etc.)
şi o apreciere comprehensivă, vizând, spre exemplu, condiţiile independente de locuit în comunitate (persoana
vârstnică este independentă, se poate hrăni, îmbrăca singură sau nu, are nevoie de ajutor pentru unele activităţi)
sau în centre de îngrijire şi asistenţă / cămine pentru pensionari.
c) oferirea informaţiilor cu privire la politica şi programele acestor servicii, pentru a ajuta clientul /
clienţii în definirea scopurilor şi a solicitărilor.

2) Evaluarea individuală şi a familiei

Se identifică resursele umane, financiare, tehnice din familie şi deficienţele în utilizarea acestora.
Managerul de caz va prelua criticile cu privire la adecvarea acţiunilor realizate în familie la nevoile specifice
persoanei vârstnice. Discuţiile vor avea loc atât cu persoana vârstnică, cât şi cu ceilalţi membri ai familiei
pentru a identifica resursele financiare necesare unei eventuale plăţi a serviciilor.

3) Planificarea îngrijirii
Asistentul social întocmeşte, împreună cu clientul, cu familia acestuia, cu furnizorii de servicii, un plan
individualizat, săptămânal, realizabil, negociat între toţi actorii implicaţi. Managerul de caz va căuta, la nivelul
sistemului de servicii, resurse potrivite pentru client – inclusiv unele culturale şi religioase, dacă a fost
identificată o astfel de nevoie –, după cum va identifica şi lipsurile, serviciile de care este nevoie, dar nu există.
În planul de îngrijire conturat se vor stabili cât mai multe detalii, inclusiv costurile (cât şi pentru ce va fi
contribuţia persoanei vârstnice, cât a familiei, câţi bani vor fi necesari din donaţii, care este ponderea fondurilor
locale) şi responsabilul pentru fiece acţiune. (de ex.: hrana va fi furnizată cinci zile / săptămână de către Centrul
X sau Cantina de ajutor social; infirmiera va face, în fiecare dimineaţă, între orele 9.00-10.00, o vizită la
domiciliu, iar îngrijirea de după-amiază o va asigura B. din cadrul familiei; sâmbăta dimineata, între orele
10.00-12.00 persoana vârstnică va fi însoţită la centrul de zi de către doamna Z. etc.).

4) Realizarea legăturii dintre client şi resursele de care are nevoie

Aici, preocuparea esenţială a managerului de caz va consta în accesarea, dobândirea, dar şi crearea
resurselor necesare; totodată se vor identifica posibilele obstacole în accesarea resurselor.

5) Implementarea planului de îngrijire şi coordonarea

Aici, responsabilii stabiliţi în etapa anterioară asistă clientul în utilizarea serviciilor necesare. Asistarea
practică a clientului presupune şi transportul de urgenţă, realizarea unei scheme pentru modificarea locuinţei,
supravegherea echipei care face modificările, prepararea/încălzirea hranei etc.

6) Monitorizarea serviciilor oferite

Responsabilii de fiece acţiune agreată şi stabilită în plan supraveghează, verifică realizarea acţiunilor de
către furnizorii de servicii prevăzuţi; merg în vizită sau telefonează, din când în când, pentru a testa starea de
lucruri; oferă numărul de telefon pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă; raportează managerului de
caz şi intervin, atunci când situaţia o presupune.

7) Susţinerea persoanei vârstnice sau pledarea cauzei pentru obţinerea serviciilor

Managerul de caz sau persoanele care au agreat aceste sarcini, reprezintă clientul pentru a obţine
serviciile necesare. Cu alte cuvinte, se implementează şi strategia de putere planificată pentru obţinerea
resurselor de către beneficiar, fie el individ sau grup.

8) Evaluarea şi readaptarea sarcinilor

Se evaluează calitatea, adecvarea şi eficienţa serviciilor. De menţionat că acest model nu presupune şi
încheierea îngrijirii, presupunându-se că o persoană vulnerabilă va avea mereu nevoie de sprijin; de aceea,
etapele 3-7 sunt ciclice. După învăţarea mecanismului managementului îngrijirii, rolul de manager îl va putea
avea clientul însuşi sau o altă persoană din mediul apropiat, scopul fiind tocmai acela de a învăţa clienţii cum să
articuleze serviciile cu nevoile existente sau cum să caute ori să propună servicii în baza nevoilor identificate.