Sunteți pe pagina 1din 2

EKG rapid

1. FRECVENȚA
– atrială: între vârfurile undelor P-P (cu o hârtie verificăm dacă intervalele sunt
regulate)
– ventriculară: între vârfurile undelor R-R
– între 2 R-R se numără câte 5 pătrățele: 300-150-100-75-60-50
– în caz de ritm neregulat: se numără 3 intervale R-R și se împarte nr. de pătrățele la 3
! Unda P în DII, DIII, aVF, V1 are 0,04-0,08 s.
2. RITMUL
– Ritm regulat sinusal: interval P-R identic pentru fiecare bătaie
– Ritm neregulat:
o Extrasistole: bătaie precoce + 1 pauză compensatorie (dacă nu există pauză,
înseamnă ca nu avem extrasistolă)
 Extrasistola atrială: undă P diferită de P sinusal
 Extrasistola ventriculară: nu are unda P, prezintă un complex QRS larg,
de morfologie diferită.
o Fibrilație atrială (mai mult de 3 extrasistole atriale neregulate), Flutter atrial cu
blocaj variabil.
o Aritmie atrială multifocală (ce poate să apară la insuficiență cardiacă

3. AXA
– Dacă QRS e + în DI, DII, DIII, atunci axul e între 0-90 grade (ax normal, cel mai des
paralel cu DII: 60 grade). Axul este la QRS cel mai mare dintre ele.
– Dacă QRS e – în DII, DIII, aVF (derivațiile drepte): axul e la stânga. Axul este la QRS
cel mai mare dintre DII, aVL (derivațiile stângi).
– DI = 0 grade, ax orizontalizat (la obezi, la gravide etc.)
– DII = 60 grade, ax normal (cel mai frecvent)
– DIII = +: 120 grade, ax deviat spre dreapta; -: (-60) grade, ax mult deviat spre stânga
– aVF = 90 grade, ax normal (mai ales la tineri: cord în picătură) sau în deviații drepte
– aVR = (-150) grade, în mod normal P și QRS negative; dacă aVR + (30 grade) : ax
deviat mult la dreapta
– aVL = +: (-30) grade, ax deviat (ușor) spre stânga.

4. PR
– PR= 0,08-0,12 s
– PR<0,08 – sd. de preexcitație
– PR≥0,12 - bloc atrioventricular grad 1
- bloc AV grad 2 – blocaj variabil
- bloc AV grad 3 – disinergie atrio-ventriculară: o frecvență pentru atrii + o
frecvență pentru ventriculi + modificări ale complexului QRS (BRS/BRD) +
PR foarte variabil + frecvență de 30-40 bpm

1
5.QRS
– Q: 0,04 s, 1mm
– Q>0,04: suspect sechelă infarct miocardic/hipertrofii ventriculare/miocardite
– R – difazic în derivațiile membrelor: axul e perpendicular pe acea derivație, deci paralel
cu cel mai mare QRS din DI, DII, DIII, aVR, aVL, aVF
– R în derivații precordiale: crește progresiv de la V1 la V5, iar V6<V5 (dacă R nu crește
progresiv, atunci avem R amputat – sechelă IM!)
! Localizarea infarctului pe coronare: observăm aspect de IMA sau sechele în DI, aVL, V5,
V6 – pe a. circumflexă; în DI, aVL, V1-V4 – pe a. interventriculară anterioară și a. Diagonală
(V1-V4 = reg. anterioară; V3-V4 = reg. septală); în DII, DIII, aVF (infarct diafragmatic) – a.
coronară dreaptă.
! Un IM de mare gravitate asociază: bloc AV, bloc de ram, insuficiență mitrală, insuficiență
tricuspidiană (+ sufluri), insuficiență de mușchi papilari. Acest lucru se întâmplă când artera
este afectată de la origine – ex. Sd. Left Main, cand e afectată artera coronară stângă (aspect
vizibil în DI, aVL, V1-V6): bolnavul poate face șoc cardiogen! (atunci când infarctul cuprinde
80% din cord).
! Bloc sinusal: ritm sinusal cu pauze regulate (linie izoelectrică din când în când).

6. ST
– supradenivelare ST:
o normal: la vagotoni apar unde T + înalte și asimetrice (trebuie monitorizați toată
viața)
o patologic: leziune
– IMA: Q -, unda Pardee (Q - , supradenivelare ST, T – în evoluție)
! Când apare unda Pardee, înseamnă că infarctul este unul stentabil.
! Când începe să apară T – înseamnă că deja au trecut mai multe ore de la debutul IMA; acesta
este stentabil in primele 12-24h de la debut.
– subdenivelare ST: >2mm = patologică; ne indică o leziune: ischemică (are T – simetric),
de suprasolicitare VS (hipertrofie VS: T- asimetric in DI, aVL, V5-V6) sau VD
(trombembolism pulmonar, hipertrofie VD asociată hipertensiunii pulmonare: T -
asimetric).
! VS = DI, aVL, V5-V6; VD = DII, DIII, aVF, V1, V2.
7. T
– înalt simetric: debut IMA (prima oră);
– înalt asimetric: normal la vagotoni;
– negativ simetric: ischemie;
– negativ asimetric: suprasolicitare VS/VD.

8. U
– apare în caz de hipopotasemie.

S-ar putea să vă placă și