Ochiul

şi defectele vederii
 Ochiul t o sferă
i l este f r
simplă
i l de circair 2,5 , cm în
î
diametru,
i tr , darr de o
t r incredibilă.
putere i r i il .

Lumină pătrunde în ochi prin cornee, străbate 3

medii transparente şi ajunge pe retină, unde se
formează o imagine mai mică, reală şi
răsturnată a obiectelor. Ramificaţiile nervului
optic de pe retină transformă imaginile în
semnale, care ajung la creier, acesta le
analizează şi creează senzaţia de văz.
Ochiul uman ca aparat optic

Privind din punct de vedere al opticii

geometrice, ochiul constituie un sistem optic
format din trei medii transparente: umoarea
apoasă, cristalinul şi umoarea sticloasă (sau
vitroasă). Acestea se găsesc în interiorul
globului ocular, mărginit în exterior de o
membrană rezistentă, numită sclerotică.
Sclerotica este opacă peste tot, exceptând o
porţiune din faţă, care este transparentă şi de
formă sferică, numită corneea transparentă.
 Lumina pătrunde în ochi prin cornee, străbate
cele trei medii transparente şi cade pe retină,
unde se formează o imagine reală şi resturnată a
obiectelor privite. Fluxul luminos este regulat
automat prin acţiunea involuntară (reflexă) a
irisului. Aceasta este o membrană (ai cărei
pigmenţi dau ,,culoarea ochilor”) perforată în
centru printr-o deschidere circulară, de diametrul
variabil, numită pupilă.
 Sub acţiunea involuntară a unor muşchi
speciali ai ochiului, globul ocular suferă mişcări
de rotaţie în orbita sa, astfel încât imaginea să se
formeze totdeauna în regiunea petei galbene,
cea mai importantă regiune fotosensibilă a
ochiului.
Cristalinul are forma unei lentile nesimetric
biconvexe şi poate fi mai bombat sau mai puţin
bombat sub acţiunea reflexă a muşchilor ciliari,
modificându-şi astfel convergenţa, încât imaginea
să cadă pe retină. El are o structură stratificată,
prezentând spre margine indicele de refracţie de
aproximativ 1,38 iar în interior de aproximativ
1,41.
 Acomodarea.
Un ochi normal, aflat în stare de repaus, are
focarul situat pe retină. Din această cauză, pentru
obiectele situate la infinit (practic, la distanţe mai
mari de circa 15 m) ochiul formează imaginile pe
retină fără nici un efort de modificare a cristalinului.
 Vederea Stereoscopică
Oamenii şi celelalte animale care sunt
capabile să focalizeze ambii ochi asupra unui
singur obiect sunt capabile de vedere
stereoscopică, care este fundamentală pentru o
percepţie mai adânca a lucrurilor. Principiul
consta în prezentarea unei imagini din doua
unghiuri , puţin diferite, pentru ca apoi ochiul să
contopească aceste imagini în una singură,
tridimensională.
 Una din categoriile de imagini stereoscopice
sunt numite autostereograme, care nu necesită
intrumente speciale pentru a fi vizualizate, şi au
putut fi realizare cu ajutorul graficii, pe calculator.
Două imagini, reprezentând ochiul stâng, respectiv
drept, sunt suprapuse. Văzuta normal, imaginea
rezultată arată ca un model abstract. Imaginea
tridimensională apare atunci când ochii privitorului
sunt focalizaţi, şi de exemplu, două puncte diferite
sunt suprapuse, şi se vede numai unul.
Globul ocular:
 Defecte ale vederii:
- i i
-Miopia
- i r tr i
-Hipermetropia
- ti ti
-Astigmatismul l
-Prezbitismul
- r iti l
- lt i
-Daltonismul l
-Cataracta
- t r t
-Glaucomul
- l l
-Conjunctivita
- j ti it
Miopia
 Miopia

Razele de lumină se întâlnesc într-un focar

situat înaintea retinei.
Miopia este cauzată de lipsa simetriei
globului ocular, sau lipsa abilitaţii muşchilor
oculari de a schimba forma lentilelor pentru a
focaliza corect imaginea pe retină.
Miopul se caracterizează prin vedere foarte
bună de aproape, dar cu o vedere neclară la
distanţă.
 Diametrul
i tr l antero-posterior
t r - t ri r all ochiului
i l i este
t
foarte
f rt alungit
l it şii astfel
tf l imaginea
i i se formează
f r
înaintea
î i t retinei.
r ti i.
Miopia
i i se corectează
r t cu lentile
l til divergente.
i r t .
t rit lentilei
Datorită l til i biconcave
i imaginea
i i se
formează
f r unde trebuie,
tr i , adică
i pe retina.
r ti .
Hipermetropia
 Hipermetropia
Razele l de lumina
l i se întâlnescî t l într-un
î tr-
focar
f r situat
it t înî spatele
t l retinei.
r ti i.
Din
i această t cauză hipermetropul
i r tr l nu
vede bine
i nici l distanţă,
i i la i t ţ , nici i i aproape.
r .
La lucrul
l r l de aproape r (care
( r solicitali it cell
i l) – citit,
maii multlt ochiul) itit, învăţat,
î ţ t, lucratul
l r t l la l
l l t r – hipermetropul
calculator i r tr l acuză înţepături
î ţ t ri
oculare,
l r , lăcrimare,
l ri r , roşeaţăr ţ oculară,
l r ,
tulburări
t l r ri de vedere (lit r l se amestecă,
r (literele t ,
vederea
r devine i neclară l r pentru tr câteva
t
momente). t ).
 Defectul
f t l se corecteaza
r t cu ajutorul
j t r l uneii
lentile
l til biconvexe
i (convergente).
( r t ).
Astigmatismul
 Astigmatismul
O corneer normală
r l este t rotundă
r t şii netedă
t
ca o minge
i de fotbal.
f t l.
Afectată
f t t de astigmatism,
ti ti , corneea r se
alungeşte
l t severr devenind i ca o minge i de
rugby.
r .
Astigmatismul
ti ti l se moşteneşte
t t şii poate t
apărea
r în î combinaţie
i ţi cu miopiai i sau
hipermetropia.
i r tr i .
Imaginile
I i il suntt neclare
l r pentru tr că unele l din
i
fasciculele
f i l l luminoase
l i suntt focalizate,
f li t , altele
lt l
nu..
 Astigmatismul se corectează prin
aducerea fasciculelor luminoase pe acelaşi
plan.
Se corectează cu lentile cilindrice.
Prezbitismul
Prezbitismul
r iti l
Prezbitismul
r iti l e fenomenul
f t r t diminuării
l datorat i i rii
puterii
t rii de acomodare r a ochiului.
i l i.
La tineri,
ti ri, cristalinul
ri t li l este t moale l şii flexibil
fl i il şii
îşi
î i schimbăi cu usurinţă
ri ţ forma
f r pentru
tr a se
concentra. tr .
Cu timpul
ti l se petrece
tr o întărire
î t rir graduală
r l a
cristalinului;
ri t li l i; drept r t urmare,
r r , scade constant t t şii
abilitatea
ilit t lui l i de a se concentra tr (pierderea
( i r r
progresivă
r r i a elasticităţii l ti it ţii cristalinului).
ri t li l i).
Prezbitismul
r iti l nu este t o boală, l , cii o condiţie
iţi
carer se întâmplă
î t l maii devremer sau maii tarziu
t r i cu
oricine.
ri i .
i t
Simptomele î tr 40 şii 50 de ani.i.
l aparr între
Daltonismul
 Daltonismul

Este t r patologică,
t o stare t l i , o tulburare
t l r r a
vederii
rii cromatice,
r ti , constândt în
î incapacitatea
i it t
de a deosebii unele l culori
l ri de altele
lt l (mai
( i ales l
roşul
r l de verde).
r ).
Fie
i receptorul
r t r l responsabil
r il pentru
tr
culoarea
l r verde, r , fie tr culoarea
fi cell pentru l r roşier i
nu funcţionează
f ţi deloc.
l .
Estet o boala l genetica,
ti , care r se manifestăif t
doarr la
l bărbaţi,
r ţi, darr se transmite
tr it pe linie
li i
maternă.
t r .
Cataracta
 Cataracta
Cataracta este o stare degenerativă a
ochiului în care cristalinul devine treptat tot
mai opac, iar vederea devine înceţoşată.
Simptomele uzuale ale cataractei sunt:
înceţoşarea vederii, fără senzaţie de durere;
lumina devine prea orbitoare.
Culorile par fade şi maronii, vederea
nocturna e slăbită, iar sensibilitatea la lumina
pare prea slabă.
Alte cauze ale cataractei pot fi:
ereditatea, defecte din naştere, boli cronice
(diabet), folosirea în exces a medicaţiei
steroidice, răni ale ochiului.
Glaucomul
 Glaucomul
Aparer când o formaţiune
f r ţi de fluid
fl i în
î
interiorul i l i crează
i t ri r l ochiului r presiune,
r i ,
deteriorând
t ri r nervul
r l optic.
ti .
Poatet fi cauzatt de un blocaj l j treptat
tr t t all
canalului
l l i prin
ri care r se drenează
r de obicei
i i
excesull de fluid
fl i din i ochi.i.
De multelt ori,ri, odată
t cu vârsta,r t , unghiuli l de
drenaj
r j devine
i tot t t maii puţinţi eficient.
fi i t.
Conjunctivita
Conjunctivita
Conjunctivita
j ti it este t o boală l oculară
l r foarte
f rt
frecventă,
fr t , în
î special i l la
l copii, ii, care
r se
caracterizează
r t ri prin
ri inflamarea
i fl r mucoaseii
conjunctive.
j ti .
Majoritatea
j rit t conjunctivitelor
j ti it l r suntt produse
r de
microbi
i r i obişnuiţi
i iţi sau de microbi i r i care r
îmbolnăvesc
î l în
î mod special i l conjunctiva.
j ti .
Factorii
t rii carer pott duce la l apariţia
riţi sau la l
agravarea
r r simptomelor
i t l r conjunctivitei
j ti it i sunt: t: fumul,
f l,
praful, r ii străini
r f l, corpii tr i i conjunctivali,
j ti li, gazele l toxice.
t i .
 Ochiul are un rol foarte important
în viaţa omului, fiind considerat cel mai
important organ de simţ.
El trebuie protejat şi îngrijit încă din
copilărie, prevenindu-se acţiunea
factorilor de risc.
Dacă se constată apariţia unei
probleme se recomandă consultarea
medicului, pentru ca aceasta să nu se
agraveze.
 *Lentilele pot cauza serioase probleme ale
ochiului. Pentru evitarea acestora trebuie
urmate indicaţii simple de curăţire şi purtare a
acestora.
*La ora actuală din ce in ce mai multe
persoane folosesc lentile de contact pentru a
scăpa de ochelari (lentile de contact cu dioptrii),
ori din motive estetice (colorate).
*Unele lentile de contact sunt neobişnuite,
chiar şocante.
 Autori:
Carteş Mădălina Ioana
Gal Ioana Alexandra
Munteanu Denisa Elena
Popa Georgiana

Clasa a IX-a B

Prof. Apietroaei Cristina