Docs-20110330Manual Colectare Date Instante V.2.0

2010
AAM
CONSULTING
Manual
LTD
pentru colectarea şi centralizarea
datelor pentru statistica judiciară la
nivelul instanţelor
AAM AUTORITATEA CONTRACTANTĂ:

CONSULTING
SRL MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE - Oficiul de Plăţi şi Contractare
PHARE
AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE:
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Proiect finanţat de Uniunea Europeană prin:
Facilitatea de Tranziţie - FT 2007/19343.01.05
9/11/2010
239 / 239
MANUAL INSTANŢE FT 2007/19343.01.05 –
COLECTARE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI ROMÂNESC DE STATISTICĂ

CENTRALIZARE DATE JUDICIARĂ
Cuprins
1. SCOPUL MANUALULUI 7
2. ASPECTE GENERALE 10
2.1 STRUCTURA MANUALULUI 10
2.2 TIPUL DATELOR COLECTATE 10
2.3 UTILIZATORII MANUALULUI 10
2.4 INDICATORII STATISTICII JUDICIARE 10
2.5 FRECVENŢA COLECTĂRII ŞI A TRANSMITERII DATELOR RELEVANTE DIN PUNCT DE VEDERE STATISTIC
12
2.6 COLECTAREA DATELOR RELEVANTE DIN PUNCT DE VEDERE STATISTIC 13
2.7 NOMENCLATOARE STATISTICE 18
2.7.1 NOMENCLATORUL PENTRU CAUZELE PENALE 19
2.7.2 NOMENCLATORUL PENTRU CAUZELE CIVILE (NON-PENALE) 25
2.8 ALTE ASPECTE SEMNIFICATIVE IN COLECTAREA, CENTRALIZAREA SI RAPORTAREA DATELOR 30
3. COMPLETAREA SI VERIFICAREA FORMULARELOR STATISTICE 32
3.1 FORMULARE JUDECĂTORII 32
3.1.1 FORMULAR J.C.PI.1 - DATE REFERITOARE LA NUMĂRUL DE CAUZE 32
3.1.2 FORMULAR J.P.PI.1 - DATE REFERITOARE LA NUMĂRUL DE CAUZE 38
3.1.3 FORMULAR J.P.PI.2 - DATE REFERITOARE LA NUMĂRUL DE INCULPAŢI ŞI CONDAMNAŢI DEFINITIV 43
3.1.4 FORMULAR J.P.PI.3 - DATE REFERITOARE LA NUMĂRUL DE VICTIME 51
3.1.5 FORMULAR J.P.R.1 - DATE REFERITOARE LA NUMĂRUL DE CAUZE 58
3.1.6 FORMULAR J.CENTRALIZATOR.1 - DATE CENTRALIZATE REFERITOARE LA NUMĂRUL DE CAUZE 63
3.2 FORMULARE TRIBUNALE 67
3.2.1 FORMULAR T.C.PI.1 – DATE REFERITOARE LA NUMĂRUL DE CAUZE 67
29 decembrie 2019
239 / 239

LISTĂ DE ABREVIERI
FT Facilitatea de Tranziţie
MJ Ministerul Justiţiei
MP Ministerul Public
CSM Consiliul Superior al Magistraturii
ICCJ Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie
SNG Şcoala Naţională de Grefieri
29 decembrie 2019
239 / 239

1. SCOPUL MANUALULUI
Manualul de faţă a fost elaborat în cadrul proiectului privind „Îmbunătăţirea sistemului
românesc de statistică judiciară”, proiect finanţat prin Facilitatea de Tranziţie şi (FT
2007/19343.01.05) şi Bugetul de stat şi implementat de către Ministerul Justiţiei, în
calitate de Autoritate de Implementare, şi respectiv de către Ministerul Public şi Consiliul
Superior al Magistraturii în calitate de beneficiari direcţi ai acestuia.
Realizarea procesului statisticii judiciare presupune parcurgerea unor etape standard cu

participarea tuturor structurilor angrenate în acesta (instanţe, parchete, MJ, CSM, MP), la
momente clar definite, în care fiecare participant contribuie la nivelul corespunzător
responsabilităţilor care-i revin ca parte a sistemului judiciar. Diagrama de mai jos
ilustrează procesul statisticii judiciare din punct de vedere al fluxului informaţiei statistice
cu indicarea nivelului de implicare a structurilor participante la acest proces.
Facem precizarea că la nivelul parchetelor şi instanţelor nu se colectează date statistice, ci

date operaţionale care, trecând printr-un proces de centralizare şi agregare (la nivelul
birourilor de statistică judiciară de la nivel central) generează date statistice, exprimate
prin intermediul indicatorilor de statistică judiciară, care ulterior sunt raportaţi în
documente statistice specifice (rapoarte statistice) de o manieră periodică.
Bineînţeles, parte din datele operaţionale prinse în formularele statistice se pot constitui
în indicatori statistici primari, dar nu toate datele operaţionale incluse în formulare
reprezintă date statistice / indicatori statistici.
29 decembrie 2019
239 / 239

Fiecare etapă a procesului şi implicarea fiecărei structuri responsabile în cadrul procesului

este esenţială şi nu pot exista omisiuni. Fără o colectare continuă şi corectă a datelor
relevante din punct de vedere statistic (date operaţionale reieşite din practica judiciară),
indicatorii statistici (informaţia statistică propriu-zisă) nu pot fi măsuraţi şi fără ca aceşti
indicatori să fie măsuraţi şi raportaţi (publicaţi) întregul proces şi sistem de statistică
judiciară devine inutil şi nu poate fi utilizat la fundamentarea deciziilor de management şi
de adaptare a cadrului juridic la realitate.
În acest context, în cadrul proiectului amintit mai sus a fost proiectat Cadrul metodologic
pentru statistica judiciară, cu obiectivul de a oferi un set de instrumente de lucru
(documente metodologice) în baza căruia procesul statisticii judiciare să poată fi
reglementat metodologic de o manieră unitară, clară şi eficientă.
Astfel, Cadrul metodologic pentru statistica judiciară realizat în cadrul proiectului amintit
mai sus, se compune din următoarele documente metodologice:
29 decembrie 2019
239 / 239

1 Manual privind utilizarea cadrului metodologic al  Pentru utilizarea de către

. sistemului de statistică judiciară structurile de statistică
judiciară din cadrul MJ, MP şi
CSM
2 Ghid pentru realizarea unui Dicţionar de Date  În vederea stabilirii unei

. pentru statistica judiciară terminologii unic acceptate în
statistica judiciară
3 Model pentru realizarea raportării statistice  Pentru a fi utilizat de către MJ,

. pentru domeniul judiciar CSM şi MP
4 Nomenclator actualizat pentru cauzele non-  Pentru a fi utilizat de către

. penale toţi participanţii la procesul
de statistică judiciară specific
instanţelor - atât la nivel
central, cât şi la nivel local
5 Nomenclator unic pentru cauzele penale  Pentru a fi utilizat de către

. toţi participanţii la procesul
de statistică judiciară
(instanţe şi parchete) - atât la
nivel central, cât şi la nivel
local
6 Proiect al unui Protocol de cooperare inter-  În vederea încheierii unui

. instituţională în domeniul statisticii judiciare astfel de Protocol de către MJ,
CSM şi MP
7 Set de indicatori pentru statistica judiciară  În vederea realizării raportării

. statistice de către MJ, CSM şi
MP
8 Manual pentru colectarea şi centralizarea  Pentru a fi utilizat de către

. datelor pentru statistica judiciară personalul responsabil de
statistica judiciară care
activează la nivelul
parchetelor şi instanţelor
9 Procedura de management al schimbării pentru  Pentru a fi utilizat de către MJ,

. procesul de statistică judiciară CSM şi MP
29 decembrie 2019
239 / 239

Dintre cele 9 documente listate mai sus, din punct de vedere al fluxului informaţiei
statistice aşa cum acesta a fost prezentat mai sus, 5 sunt esenţiale şi se bazează unul pe
celălalt:
 Modelul pentru realizarea raportării statistice (3) – modelul standard în baza căruia
vor fi dezvoltate de către MJ, CSM şi MP rapoartele statistice (utilizat în etapa a IV-a
a procesului statisticii judiciare – vezi diagrama de mai sus);
 Setul de indicatori (7) – cuprinde fişele detaliate ale indicatorilor utilizaţi în

statistica judiciară cu indicarea modalităţii de calculare, interpretare şi raportare a
acestora, respectiv a datelor care sunt necesare pentru măsurarea valorii acestora
(utilizat în etapa a III-a a procesului statisticii judiciare – vezi diagrama de mai sus);
 Nomenclatoarele statistice – pentru cauzele penale (5) şi pentru cauzele non-

penale (4) – acestea sunt actualizate la prevederile noilor Coduri, penal şi civil,
respectiv cel pentru cauzele penale reprezintă o unificare a celor două
nomenclatoare utilizate anterior de către CSM şi MP; aceste nomenclatoare
statistice vor fi utilizate în colectarea datelor relevante din punct de vedere
statistic şi pentru măsurarea şi raportarea anumitor indicatori (în etapapele a I, II,
III şi IV ale procesului statisticii judiciare – vezi diagrama de mai sus).
 Manualul pentru colectarea şi centralizarea datelor pentru statistica

judiciară (8) – elaborat atât pentru utilizare la nivelul parchetelor, cât şi la nivelul
instanţelor, având drept scop furnizarea unui set clar de instrucţiuni
pentru grefierii din instanţe şi din parchete în vederea colectării şi
centralizării datelor cu relevanţă statistică (în etapele I şi II ale procesului
statisticii judiciare – vezi diagrama de mai sus).
Documentul de faţă reprezintă acest din urmă document, parte a cadrului

metodologic pentru statistica judiciară, dezvoltat în vederea facilitării realizării
statisticii judiciare a INSTANŢELOR.
29 decembrie 2019
239 / 239

2. ASPECTE GENERALE
2.1 Structura Manualului
Manualul este compus din două mari secţiuni:
 secţiune care acoperă aspectele generale ce ţin de colectarea, verificarea şi

centralizarea datelor relevante din punct de vedere statistic;
 secţiune ce include explicaţii detaliate privind modalitatea de completare a

fiecărui formular statistic ce va fi utilizat.
Adiţional acestora, Manualul are ataşat o anexă:
 Anexa 1 ce include modelele de formulare statistice centralizatoare ce sunt

generate periodic la nivelul fiecărei instanţe.
Secţiunea de faţă a Manualului este prima la care se face referire mai sus, cea privind
aspectele generale. Astfel, mai jos, în cadrul acestui capitol, sunt prezentate următoarele
aspecte: cine completează formularele statistice şi în consecinţă sunt utilizatorii acestui
Manual, în ce scop sunt completate formularele, frecvenţa colectării formularelor şi a
transmiterii acestora, cum sunt completate formularele, cum trebuie utilizat
nomenclatorul statistic pentru cauzele penale, respectiv cel pentru cauzele non-penale.
2.2 Tipul Datelor Colectate

Datele necesare statisticii judiciare, la nivelul instanţelor, sunt reprezentate de datele ce
consemnează numeric activităţile operative de bază desfăşurate de judecător, respectiv
soluţionarea cauzelor în primă instanţă, în apel sau recurs (contestaţie în anulare în cazul
materiei penale).
Astfel, completarea formularelor statistice ce sunt explicate în cea de a doua secţiune a

Manualului vizează cuantificarea sub diverse variabile a acestor activităţi operative de
bază ale judecătorului. Activitatea judecătorului este cuantificată în date relevante din
punct de vedere statistic la nivelul următoarelor structuri:
 Judecătorii;
 Tribunale (inclusiv tribunalele militare, tribunalele comerciale şi tribunalul pentru

minori);
 Curţi de Apel (inclusiv Curtea de Apel Militară);
 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
2.3 Utilizatorii Manualului

Manualul de faţă este destinat utilizării de către persoanele responsabile de
realizarea statisticii judiciare (grefieri, grefieri statisticieni sau alte persoane
desemnate, după caz) la nivelul instanţelor, respectiv de persoanele desemnate la
nivelul fiecărei structuri menţionate mai sus în vederea colectări de date relevante din
punct de vedere al statisticii judiciare, centralizării şi transmiterii acestora.
29 decembrie 2019
239 / 239

2.4 Indicatorii Statisticii Judiciare

Tipul exact al datelor ce se colectează la nivelul instanţelor se determină în funcţie de
indicatorii statisticii judiciare pentru care se consideră necesar că trebuie măsuraţi
continuu şi raportaţi periodic în documente statistice specializate.
Astfel, tipul datelor ce trebuie colectate se determină de sus în jos, în funcţie de aceşti
indicatori şi nu plecând de la activităţile operaţionale zilnice derulate de judecător. Nu
orice componentă a activităţii judecătorului este în mod necesar relevantă din punct de
vedere statistic şi nu oricărei componente a activităţii judecătorului îi corespunde un
indicator statistic. Determinarea este inversă: oricărui indicator statistic care este măsurat
îi corespunde în mod obligatoriu un set de date (în principal date numerice) ce se obţin
prin consemnarea anumitor activităţi ale judecătorului şi a rezultatelor acestora.
Având în vedere cele de mai sus şi pentru a putea înţelege necesitatea colectării anumitor
tipuri de date, este utilă o scurtă trecere în revistă a indicatorilor statisticii judiciare.
Astfel, indicatorii statisticii judiciare au fost grupaţi în cinci categorii, după cum urmează:
I. Indicatori de resurse
Aceştia reprezintă indicatori primari în baza cărora, pe de o parte se poate evalua

în mod continuu situaţia resurselor din sistemul judiciar (resurse umane şi resurse
financiare) iar, pe de altă parte se pot măsura valorile unor indicatori cu un nivel
de complexitate mai mare.
II. Indicatori de volum
Măsurarea periodică a acestor indicatori permite evaluarea gradului de încărcare la

nivelul judecătorilor şi luarea deciziilor privind alocarea resurselor la nivelul
instanţelor.
III. Indicatori privind caracteristicile cauzelor
Indicatorii din această categorie arată tendinţele care se înregistrează în ceea ce

priveşte elementele standard ale cauzelor: infracţiuni, persoane inculpate,
condamnaţi defintiv, victime etc. În baza valorilor acestor indicatori se pot lua
măsuri de îmbunătăţire/modificare a cadrului legal specific, de sprijinire a unor
categorii de victime, etc.
IV. Indicatori de performanţă
Valorile înregistrate ale acestor indicatori arată măsura în care activitatea

judecătorilor / instanţelor a contribuit la atingerea obiectivelor de bază ale
sistemului judiciar sau, formulat altfel, în ce măsură performanţele la nivelul
judecătorilor / instanţelor se situează la un nivel optim.
V. Indicatori sociali
29 decembrie 2019
239 / 239

Indicatorii sociali indică incidenţa pe anumite intervale de timp a tipurilor de cauze

la nivel local şi la nivel naţional. Aceştia pot fi utilizaţi în definirea unor politici
sociale la nivel local sau naţional. Indicatorii din această categorie pot fi analizaţi în
corelaţie cu indicatori statistici specifici altor domenii sociale (ex.: economie,
social, educaţie, mediu etc.).
Toţi aceşti indicatori pot fi / sunt măsuraţi în baza datelor colectate la nivelul instanţelor,
prin completarea şi transmiterea periodică a formularelor statistice incluse în Anexa la
prezentul Manual. Formulare ataşate au fost elaborate plecând de la nevoile de date
solicitate de aceşti indicatori.
Setul de indicatori este unul dinamic, noi indicatori putând fi adăugaţi în timp în funcţie de
necesităţi. Aceasta poate determina implicit dezvoltarea unor noi formulare pentru
colectarea unor date ce nu sunt colectate în prezent.
Indicatorii sunt măsuraţi şi raportaţi, în funcţiile de competenţele proprii, de către Consiliul

Superior al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei, prin birourile / structurile de statistică
judiciară ce funcţionează la nivelul acestor instituţii centrale.
2.5 Frecvenţa Colectării şi a Transmiterii datelor relevante din

punct de vedere statistic
Aşa cum a fost specificat şi mai sus, colectarea datelor relevante din punct de vedere
statistic se realizează plecând de la necesarul de date pentru măsurarea indicatorilor
statistici. Astfel, frecvenţa colectării şi transmiterii datelor la nivelul instanţelor este
determinată de frecvenţa măsurării şi raportării acestor indicatori.
În acest sens, pentru indicatorii cu o frecvenţă de raportare trimestrială (marea

majoritate a indicatorilor primari) se vor colecta şi transmite date trimestrial.
Pentru indicatorii cu o frecvenţă de raportare anuală se vor colecta şi transmite
date anual. Frecvenţa completării formularelor statistice (instrumentele de colectare a
datelor) este specificată pentru fiecare formular individual, în secţiunea a doua a
prezentului document „Completarea şi verificarea formularelor statistice”.
În cazul formularelor ce se vor completa şi transmite trimestrial, perioadele avute în

vedere (raportate) sunt:
o 1 ianuarie – 31 martie (pentru trimestrul I);
o 1 aprilie – 30 iunie (pentru trimestrul II);
o 1 iulie – 30 septembrie (pentru trimestrul III);
o 1 octombrie – 31 decembrie (pentru trimestrul IV).
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:
De reţinut că datele colectate la nivelul unui trimestru nu se cumulează de la un

trimestru la celălalt, ci se colectează şi centralizează independent de la un
trimestru la celălalt.
Ex.: Dacă în trimestrul I au fost soluţionate la nivelul unei instanţe 10 cauze şi

respectiv în trimestrul II au fost soluţionate la nivelul aceleiaşi instanţe 12 cauze,
numărul de cauze soluţionate raportat la nivelul trimestrului al II-lea ce se va
completa în formularul corespunzător nu se va obţine prin cumularea numărului
total de cauze soluţionate de la începutul anului, respectiv nu va fi 24, ci se va
completa cu numărul de cauze soluţionate efectiv în trimestrul II (12).
29 decembrie 2019
239 / 239

Indicatorii raportaţi trimestrial, se raportează consolidat şi anual. În consecinţă,

formularele ce includ date necesare măsurării acestor indicatori se vor completa atât
trimestrial, cât şi anual. Modalitatea completării formularelor anuale este, de asemenea,
specificată pentru fiecare formular individual, în secţiunea a doua a prezentului document
„Completarea şi verificarea formularelor statistice”.
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:
Formularele anuale se completează după algoritmuri diferite faţă de formularele

trimestrial, dat fiind că este vorba de o cumulare sau integrare a datelor
consemnate la nivelul tuturor celor patru trimestre ale anului. În acest sens, este
nevoie de consultarea explicaţiilor privind raportarea anuală incluse în
descrierea fiecărui formular (vezi secţiunea a doua a prezentului document
„Completarea şi verificarea formularelor statistice”).
29 decembrie 2019
239 / 239

Raportarea anuală acoperă întregul an calendaristic: 1 ianurie – 31 decembrie.
2.6 Colectarea datelor relevante din punct de vedere statistic

Întotdeauna, pentru evidenţierea statistică exactă, datele vor fi culese din dosar, respectiv
actul de condamnare sau altă soluţie dispusă de judecător.
Înregistrarea statistică se efectuează la intrarea cauzei, după înregistrarea acesteia în

registrul specific.
Colectarea şi centralizarea datelor relevante din punct de vedere statistic se realizează cu

ajutorul formularelor specifice. Secţiunea a doua a prezentului Manual este dedicată în
întregime explicitării modalităţii de completare a fiecărui formular în parte, iar Anexa
ataşată include modelele de formulare ce se vor utiliza la nivelul fiecărei instanţe pentru
colectarea şi centralizarea datelor.
Formularele centralizatoare
Formularele centralizatoare sunt folosite pentru înscrierea datelor totalizate la nivelul

fiecărei instanţe şi raportarea centralizată a acestora şi se vor completa în funcţie de
frecvenţa indicată pentru fiecare formular individual în secţiunea următoare a Manualului.
Modalitatea concretă de completare a formularelor centralizatoare este explicată în

detaliu în secţiunea următoare „Completarea şi verificarea formularelor statistice”.
Astfel, pentru fiecare formular completat la nivelul instanţelor, în secţiunea a doua a

Manualului sunt prezentate /explicate următoarele tipuri de date:
 care sunt indicatorii ce se vor măsura şi raporta în baza datelor colectate prin
intermediul respectivului formular;
 care este frecvenţa de completare a formularului şi de transmitere a acestuia;
 cum anume trebuie completată fiecare linie şi fiecare coloană a tabelului

formularului cu explicarea cerinţelor din fiecare linie şi fiecare coloană a acestuia;
Datele ce trebuie completate în formular (oricare dintre acestea) sunt grupate

conform cerinţelor înscrise în liniile şi coloanele tabelului formularului. Astfel,
pentru fiecare cerinţă exprimată în liniile tabelului (infracţiunile pe obiecte din
nomenclatorul pentru cauze penale, cauze în procese civile şi de contencios
administrativ, categorie de personal ce activează în cadrul unei instanţe), se
completează cu date centralizate în dreptul cerinţelor din coloanele
corespunzătoare respectivei linii. În fiecare tabel al unui formular sunt incluse şi
linii de total în care se va totaliza, conform cerinţelor din coloane, suma datelor
centralizate corespunzătoare liniilor subsumate.
 care sunt cheile de verificare ce pot fi folosite pentru a asigura o completare

corectă a tabelului formularului.
29 decembrie 2019
239 / 239

Fiecare formular centralizator include şi o secţiune de titlu în care se va completa cu

numele instanţei care realizează colectarea de date şi raportarea acestora prin
intermediul formularului şi respectiv cu perioada pentru care se completează date în
formular (trimestru sau an). Modelele fiecărui formular sunt incluse în Anexa 1 a
Manualului.
Formularele sunt grupate pe patru categorii mari în funcţie de tipul instanţei: judecătorie,
tribunal, curte de apel şi ICCJ. Formularele din aceste categorii sunt grupate în funcţie de
materia care face obiectul cauzei aflată pe rolul instanţei, respectiv în formulare pentru
cauzele judecate în materia penală şi cauzele judecate în materia civilă şi contencios
administrativ (în cazul tribunalelor se mai adaugă o a treia materie, cea privind plângerile,
contestaţiile şi sesizările înaintate la nivelul acestora). Acestui al doilea nivel al
formularelor îi corespunde o altă grupare în funcţie de competenţele instanţei: judecare în
primă instanţă, în apel şi în recurs (contestaţie în anulare în cazul materiei penale).
Pentru cauzele aferente materiei penale sunt incluse şi formulare cu privire la persoanele
condamnate definitiv şi la victime.
În diagrama de mai jos se poate observa modul arborescent în care sunt grupate
formularele pentru instanţe.
29 decembrie 2019
239 / 239

Pentru a identifica uşor formularul la care se face referire, se va folosi următorul sistem de
codificare al acestora: „Tip Instanţă.Materie.Tip judecată.Nr.formular”, după cum
urmează:
 pentru „Tip instanţă” se va înscrie fie J (Judecătorie), fie T (Tribunal), fie CA (Curte
de Apel), fie ICCJ, după caz;
 pentru „Materie” se va înscrie fie P (Penal), fie C (Civil şi Contencios Administrativ),

fie S (Plângeri, Contestaţii, Sesizări), după caz;
 pentru „Tip judecată” se va înscrie fie PI (în primă instanţă), fie A (în apel), fie R
(recurs sau contestaţie în anulare), fie CEA (Căi Extraordinare de Atac), fie Cereri
(cereri judecate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea
unor probleme de drept), după caz;
 pentru „Nr. formular” se va înscrie cifra corespunzătoare a formularului.
Ex: Formularul în care se vor completa date colectate la nivelul tribunalelor, pentru cauze
penale, judecate în primă instanţă, referitoare la numărul de cauze va fi codificat T.P.PI.1.
În cazul tribunalelor, curţilor de apel şi al ICCJ se vor completa şi câte două formulare
centralizatoare, pe cauze şi pe numărul condamnaţilor definitiv, desemnate prin
denumirea „Tip Instanţă.Centralizator.Nr.formular”.
Având în vedere cele de mai sus, la nivelul fiecărei instanţe (Judecătorii, Tribunale, Curţi
de Apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) se vor completa, în funcţie de frecvenţa
indicată în acest Manual, următoarele 37 formulare centralizatoare:
Formulare pentru Judecătorii
1. J.C.PI.1 - Date referitoare la numărul de cauze
Acest formular se va completa cu date privind numărul de cauze în materia civilă,

judecate în primă instanţă la nivelul judecătoriilor, în perioada raportată.
2. J.P.PI.1 - Date referitoare la numărul de cauze
Acest formular se va completa cu date privind numărul de cauze în materia penală,

3. J.P.PI.2 - Date referitoare la numărul de inculpaţi, condamnaţi definitiv şi

achitaţi
Acest formular se va completa cu date privind persoanele inculpate, condamnate definitiv

şi achitate în cauze în materia penală, soluţionate în primă instanţă sau contestaţie în
anulare la nivelul judecătoriilor, respectiv prin exercitarea căilor de atac legale la nivel de
tribunal, curte de apel sau ICCJ pentru cauze judecate în primă instanţă la nivelul
judecătoriilor (apel, contestaţie în anulare, căi extraordinare de atac), în perioada
raportată.
4. J.P.PI.3 - Date referitoare la numărul de victime
Acest formular se va completa cu date privind victimele în cauze în materia penală,

29 decembrie 2019
239 / 239

5. J.P.R.1 - Date referitoare la numărul de cauze

judecate în urma contestaţiilor în anulare înaintate la nivelul judecătoriilor, în perioada
raportată.
6. J.Centralizator.1 - Date centralizate referitoare la numărul de cauze
Acest formular se va completa cu date centralizate privind numărul total de cauze, pe

materii şi în funcţie de tipul judecării (primă instanţă, contestaţie în anulare), judecate la
nivelul judecătoriilor, în perioada raportată.
Formulare pentru Tribunale
7. T.C.PI.1 – Date referitoare la numărul de cauze
Acest formular se va completa cu date privind numărul de cauze în materia civilă şi de

contencios administrativ, judecate în primă instanţă la nivelul tribunalelor, în perioada
raportată.
8. T.C.A.1 – Date referitoare la numărul de cauze

contencios administrativ, judecate în apel la nivelul tribunalelor, în perioada raportată.
9. T.C.R.1 – Date referitoare la numărul de cauze

contencios administrativ, judecate în recurs la nivelul tribunalelor, în perioada raportată.
10.T.P.PI.1 – Date referitoare la numărul de cauze

judecate în primă instanţă la nivelul tribunalelor, în perioada raportată.
11.T.P.PI.2 – Date referitoare la numărul de inculpaţi, condamnaţi definitiv şi

achitaţi

şi achitate în cauze în materia penală, judecate în primă instanţă la nivelul tribunalelor
sau contestaţie în anulare la nivelul tribunalelor, respectiv prin exercitarea căilor de atac
legale la nivel de curte de apel sau ICCJ pentru cauze judecate în primă instanţă la nivelul
tribunalelor (apel, contestaţie în anulare, căi extraordinare de atac), în perioada raportată.
12.T.P.PI.3 – Date referitoare la numărul de victime

judecate în primă instanţă la nivelul tribunalelor, în perioada raportată.
13.T.P.A.1 – Date referitoare la numărul de cauze

judecate în apel la nivelul tribunalelor, în perioada raportată.
14.T.P.R.1 – Date referitoare la numărul de cauze
29 decembrie 2019
239 / 239


judecate ca urmare a contestaţiilor în anulare înaintate la nivelul tribunalelor, în perioada
raportată.
15.T.S.PI.1 – Date referitoare la numărul de cauze
Acest formular se va completa cu date privind numărul de cauze în materie de plângeri,

contestaţii şi sesizări, judecate în primă instanţă la nivelul tribunalelor, în perioada
raportată.
16.T.Centralizator.1 – Date centralizate referitoare la numărul de cauze

materii şi în funcţie de tipul judecăţii (primă instanţă, apel, recurs, contestaţie în anulare),
judecate la nivelul tribunalelor, în perioada raportată.
Formulare pentru Curţi de Apel
17.CA.C.PI.1 – Date referitoare la numărul de cauze

contencios administrativ, judecate în primă instanţă la nivelul curţilor de apel, în perioada
raportată.
18.CA.C.A.1 – Date referitoare la numărul de cauze

contencios administrativ, judecate în apel la nivelul curţilor de apel, în perioada raportată.
19.CA.C.R.1 – Date referitoare la numărul de cauze

contencios administrativ, judecate în recurs la nivelul curţilor de apel, în perioada
raportată.
20.CA.P.PI.1 – Date referitoare la numărul de cauze

judecate în primă instanţă la nivelul curţilor de apel, în perioada raportată.
21.CA.P.PI.2 – Date referitoare la numărul de inculpaţi, condamnaţi definitiv

şi achitaţi

şi achitate în cauze în materia penală, judecate în primă instanţă sau contestaţie în
anulare la nivelul curţilor de apel, respectiv prin exercitarea căilor de atac legale la nivel
de curte de apel sau ICCJ pentru cauze judecate în primă instanţă la nivelul curţilor de
apel (apel, contestaţie în anulare, căi extraordinare de atac), în perioada raportată.
22.CA.P.PI.3 – Date referitoare la numărul de victime

judecate în primă instanţă la nivelul curţilor de apel, în perioada raportată.
23.CA.P.A.1 – Date referitoare la numărul de cauze
29 decembrie 2019
239 / 239


judecate în apel la nivelul curţilor de apel, în perioada raportată.
24.CA.P.R.1 – Date referitoare la numărul de cauze

judecate ca urmare a contestaţiilor în anulare înaintate la nivelul curţilor de apel, în
perioada raportată.
25.CA.Centralizator.1 – Date centralizate referitoare la numărul de cauze

materii şi în funcţie de tipul judecăţii (primă instanţă, apel, recurs, contestaţie în anulare),
judecate la nivelul curţilor de apel, în perioada raportată.
Formulare pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
26.ICCJ.C.R.1 – Date referitoare la numărul de cauze

contencios administrativ, judecate în recurs la nivelul ICCJ, în perioada raportată.
27.ICCJ.C.CEA.1 – Date referitoare la numărul de cauze

contencios administrativ, judecate în recurs în interesul legii la nivelul ICCJ, în perioada
raportată.
28.ICCJ.C.Cereri.1 – Date referitoare la numărul de cauze
Acest formular se va completa cu date privind numărul de cereri în materia civilă şi de

contencios administrativ, judecate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru
dezlegarea unor probleme de drept sau la alte tipuri de cereri.
29.ICCJ.P.PI.1 – Date referitoare la numărul de cauze

judecate în primă instanţă la nivelul ICCJ, în perioada raportată.
30.ICCJ.P.PI.2 – Date referitoare la numărul de inculpaţi, condamnaţi definitiv

şi achitaţi
Acest formular se va completa cu date privind numărul persoanelor inculpate,

condamnate definitiv şi achitate în cauze în materia penală, judecate în primă instanţă
sau contestaţie în anulare la nivelul ICCJ, respectiv prin exercitarea căilor de atac legale la
nivel de ICCJ pentru cauze judecate în primă instanţă la nivelul ICCJ (apel, contestaţie în
anulare, căi extraordinare de atac), în perioada raportată.
31.ICCJ.P.PI.3 – Date referitoare la numărul de victime
Acest formular se va completa cu date privind numărul victimelor în cauze în materia

penală, judecate în primă instanţă la nivelul ICCJ, în perioada raportată.
32.ICCJ.P.A.1 – Date referitoare la numărul de cauze
29 decembrie 2019
239 / 239


judecate în apel la nivelul ICCJ, în perioada raportată.
33.ICCJ.P.R.1 – Date referitoare la numărul de cauze

judecate ca urmare a contestaţiilor în anulare înaintate la nivelul ICCJ, în perioada
raportată.
34.ICCJ.P.CEA.1 – Date referitoare la numărul de cauze

judecate ca urmare a exercitării căilor extraordinare de atac la nivelul ICCJ (recursuri în
casaţie, recursuri în interesul legii etc.), în perioada raportată.
35.ICCJ.Centralizator .1 – Date centralizate referitoare la numărul de cauze

materii şi în funcţie de tipul judecăţii (primă instanţă, apel, recurs, contestaţie în anulare,
cereri, căi extraordinare de atac), judecate la nivelul ICCJ, în perioada raportată.
Formulare generale
36.I.1 – Date referitoare la situaţia resurselor umane din cadrul instanţei
Acest formular se va completa cu date privind numărul de personal (judecători, auxiliar de

specialitate şi alte categorii de personal) din cadrul instanţei, pentru perioada raportată.
37.I.2 – Date referitoare la cheltuielile instanţei
Acest formular se va completa cu date privind cheltuielile instanţei, pentru perioada

raportată.
2.7 Nomenclatoare Statistice

Finalitatea pentru care sunt colectate informaţii şi date statistice în cadrul sistemului
judiciar este îmbunătăţirea gestionării acestuia şi, implicit, îmbunătăţirea gestionarii
resurselor alocate de către stat sistemului judiciar. În principal, sunt vizate eficienţa
activităţii (= ratio între input şi output) sistemului judiciar şi eficacitatea (= output
versus scop) acestuia. Pentru a putea pune într-o ecuatie simplă raportul dintre resursele
investite, activitatea desfăşurată şi satisfacţia beneficiarilor trebuie imaginate
instrumente de măsurare a fiecăruia din aceşti factori. Informaţiile şi datele statistice
colectate de regulă în cadrul sistemelor judiciare vizează mai ales prima parte a ecuaţiei,
respectiv resursele şi, parţial, activitatea judiciară, lăsând oarecum neacoperit aspectul
care vizează atingerea scopului propus şi anume satisfacţia beneficiarilor serviciului public
de justiţie1. Gradul de satisfactie al beneficiarilor va fi întotdeauna o variabilă ce va
depinde şi de elemente de ordin subiectiv, însă evaluarea şi cuantificarea obiective ramân
posibile prin referire la eficienţa şi eficacitatea sistemului judiciar, aspecte care vizează
calitatea activităţii desfăşurate.
1
Definirea justitiei ca un serviciu public nu ignora faptul ca aceasta constituie, în acelasi timp, si o importanta funcţie a statului, motiv pentru care
statul este cel care alocă resursele necesare funcţionării sistemului public judiciar. Ficţiunea (extrem de funcţionala) conform căreia justiţia
reprezintă monopol al statului este din ce în ce mai des relativizată în zilele noastre de numeroasele excepţii de la acest principiu, cum sunt
arbitrajul, sistemele jurisdicţionale de tip corporatist sau profesional prealabile actului de justiţie, alte jurisdicţii private (instanţele comunităţii rome,
etc.).
29 decembrie 2019
239 / 239

Pe de altă parte, absenţa valorificarii directe a rezultatelor obţinute în urma procesului de

colectare şi agregare a informaţiilor şi datelor de tip statistic generate de sistemul judiciar
ar putea fi una dintre cauzele pentru care acest gen de activitate este apreciată nu doar
ca auxiliară, ci chiar ca împovărătoare, cu efecte inclusiv în planul acurateţei datelor
obţinute.
Ameliorarea statisticii judiciare presupune perfecţionarea sistemului de date colectate, a

procesului de colectare şi agregare a lor, precum şi a procesului de prezentare şi
valorificare a acestora. Ca prim element al acestui ansamblu, perfecţionarea sistemului de
date statistice colectate include atât o mai bună definire a indicatorilor, cât şi a
modului lor de prezentare. În ceea ce priveste primul aspect, doar în materie penală
exista unele încercari de standardizare formulate în documente cu valoare indicativă ori,
uneori, chiar cu valoare normativă, la nivel international 2 sau european3. În ceea ce
priveste al doilea aspect, nu există o standardizare sau o codificare internaţională sau
europeană, fiecare stat având libertatea de a-şi stabili modalitatea de prezentare a
datelor pe care le apreciază a fi relevante statistic.
Modalitatea de prezentare a datelor în cadrul formularelor şi nomenclatoarelor statistice

nu este însă neutră din punct de vedere al colectării informaţiilor şi poate influenţa
procesul de statistică judiciară în ansamblul său. Imperativul unei cât mai bune gestionari
a resurselor alocate sistemului judiciar şi implicit a justiţiei ca funcţie a statului face
necesară o colectare a datelor de aşa natură încât să permită evaluări atât
cantitative cât şi calitative.
2.7.1 Nomenclatorul pentru cauzele penale
Statistica judiciară în materie penală beneficiază de o mai mare atenţie din partea
comunităţii internaţionale, fapt care are consecinţe inclusiv în domeniul modalităţii de
prezentare a informaţiilor ce trebuie colectate. In acest domeniu, în ciuda eforturilor de
standardizare la nivel european sau internaţional, pot fi observate diferenţe între
nomenclatoarele utilizate de diferitele state inclusiv în funcţie de criteriile cărora s-a decis
să li se acorde prioritate.
§1. O modalitate de prezentare a datelor care ar utiliza doar un referenţial de

natură juridică presupune o codificare de tipul următor (de ex. nomenclatorul
RO în vigoare):
Nivelul 1- o cifră = Numărul TITLULUI din C.pen.
Nivelul 2- două cifre = Numărul TITLULUI din C.pen. Numărul Capitolului din C.pen.
Nivelul 3 - trei cifre =Numărul TITLULUI din C.pen. Numărul Capitolului din C.pen.
Numărul de ordine al infracţiunii (i.e. prima infracţiune din capitol, a
doua infracţiune din capitol, etc)
Nivelul 4 - patru cifre = Numărul TITLULUI din C.pen. Numărul Capitolului
2 E.g. Developing Justice Indicators. Inter-American Development Bank. 2005; Justice Indicators. Vera Institute of Justice. April 2005; Developing International Justice Indicators. VERA Institute of Justice. 2009.
3 E.g. Checklist of indicators for the analysis of lengths of proceedings in the justice system. CEPEJ(2005)12.Rev. Strasbourg, 2005; Use of Information and Communication Technologies (ICT) in European Judicial Systems. by Marco Velicogna. CEPEJ.
2007; Monitoring and Evaluation of Court System: A Comparative Study. CEPEJ. December 2007.
29 decembrie 2019
239 / 239

din C.pen. Numărul de ordine al infracţiunii (i.e. prima

infracţiune din capitol, a doua infracţiune din capitol, etc).
Numărul de ordine al variantei agravante
Acest mod de prezentare are avantajul că permite o reflectare fidelă la nivel statistic a
reglementării pertinente şi înlesneşte colectarea datelor de volum (indicatori cantitativi),
însă, mai ales în absenţa unor instrumente de tip informatic, face mai dificilă agregarea
unor informaţii de tip sociologic ori pur statistic.
De exemplu, pentru a afla numărul de victime care au decedat în urma savârşirii

unor infracţiuni nu este suficient să fie agregate doar datele din nivelul 2 – Titlul I
– Capitolul I – [Infracţiuni contra vieţii], căci sintagma „cu moartea victimei” este
un termen care apare cu o oarecare recurenţă în noul C.pen., fie în calitate de
infracţiune distinctă, fie în calitate de agravantă; altfel spus, la acest tip de
prezentare a nomenclatorului informaţiile relevante trebuie agregate şi din nivelul
3 (e.g. Titlul I – Capitolul II – art. 196 – Lovirile sau vatamarile cauzatoare de
moarte) şi/sau nivelul 4 (e.g. Titlul I – Capitolul VIII – art. 218 [Violul] – alin.4),
adica şi din alte titluri sau capitole ori infracţiuni din C.pen.
De exemplu, pentru a afla numărul de infracţiuni care au vizat sexualitatea trebuie

agregate date din toate cele patru nivele statistice, căci referiri la criteriul sexului
se fac inclusiv în locuri în care intuiţia nu ar putea fi de mare ajutor. (e.g. art. 299
[Folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual] se regăseşte în nivelul 3 - Titlul V –
Capitolul II [Infracţiuni de serviciu] ori art. 439 [Infracţiuni contra umanităţii] litera
f) aflat în nivelul 4 - Titlul XII – Capitolul I [Infracţiuni de genocid şi contra
umanităţii]).
În plus, acest tip de prezentare a nomenclatorului se caracterizează prin aceea că acordă

relevanţă statistică - prin modalitatea de codificare - ordinii în care figurează infracţiunile
în Codul penal, ceea ce din punct de vedere juridic este irelevant, legiuitorul putând
oricând fie să schimbe numerotarea articolelor (prin urmare şi ordinea infractiunilor în titlu
sau capitol), fie să intercaleze noi infracţiuni prin tehnica numerotării cu indici (e.g.
circumstanţa atenuantă la infracţiunea de furt din C.pen. în vigoare mai binecunoscuta
sub denumirea „art.18 indice 1”)
Nu în ultimul rând, acest tip de prezentare a nomenclatorului impune cu necesitate

dimensiuni considerabile şi volum mare de activitate la colectarea datelor, de vreme ce
toate legile penale speciale trebuie să figureze şi să fie verificate distinct.
§2. O modalitate de prezentare a datelor care ar utiliza ca referenţial o combinaţie de

criterii juridice şi statistic-sociologice ar presupune o codificare de tipul următor (a se
vedea ANEXA):
Nivelul 1- o cifră = Obiectul protecţiei juridice (valoarea socială de protejat)
= de regulă, coincide cu TITLUL din noul C.pen.
Nivelul 2- două cifre = Rezultatul infracţiunii (vătămarea concretă produsă prin

fiecare infracţiune din respectiva grupare)
= de regulă, un indicator de natură statistică/sociologică şi nu juridică
29 decembrie 2019
239 / 239

Nivelul 3 - trei cifre =Infracţiunea din noul C.pen.
= de regulă, coincide cu ARTICOLUL din noul C.pen. sau unele

ALINEATE din noul C.pen. dacă acestea din urmă pot fi
individualizate sub aspectul rezultatului ca o vătămare concretă
distinctă (e.g. lovirea care a avut ca rezultat moartea victimei)
Nivelul 4 - patru cifre = Variante calificate ale infracţiunii, circumstanţe

agravante sau atenuante, alte elemente de caracterizare a infracţiunii
= de regulă, unele ALINEATE din noul C.pen. sau elemente de

ordin sociologic sau statistic
Acest mod de prezentare are avantajul că permite o mai rapidă colectare şi agregare a
datelor relevante din punct de vedere statistic şi/sau sociologic, neafectând colectarea
datelor de volum (indicatori cantitativi) şi reduce dimensiunea muncii de colectare în
măsura în care la elaborarea nomenclatorului ar fi avute în vedere şi toate legile penale
speciale care nu ar mai trebui să figureze distinct în formular, însă presupune o elaborare
mult mai laborioasă şi un nivel de standardizare extrem de înalt a procesului statistic. O
astfel de modalitate de prezentare ar beneficia considerabil (în fapt, ar fi chiar potenţată)
de informatizarea activităţii de statistică judiciară.
Principalele dezavantaje ale unui astfel de mod de prezentare a datelor în cadrul

nomenclatorului constau în dificultatea elaborării sale şi a multiplelor decizii implicite care
trebuie luate cu privire la unele aspecte de grupare sau codificare.
De exemplu, infractiunea de „tâlhărie” este inclusă de legiuitor în categoria celor

prin care se protejeaza patrimoniul şi nu persoana (nivelul 1), însă după criteriul
vătămării concretă produsă (nivelul 2) art. 233-235 şi art. 237 din noul C.pen. ar
trebui incluse în această categorie (nivelul 1), în vreme ce art. 236 [Tâlhăria sau
pirateria urmată de moartea victimei] din noul C.pen. ar trebui inclus la categoria
de infracţiuni prin care se protejeaza viaţa (nivelul 1). În considerarea acestui
raţionament la aceeaşi categorie (nivelul 1) ar trebui incluse (sau nu, în functie de
decizia finală la care se ajunge) toate agravantele infracţiunilor care conduc la
moartea victimei. O dată stabilita o decizie în această privinţă, ea trebuie clar
explicitată în documentul care însoţeşte nomeclatorul şi aplicată uniform pentru a
avea coerenţă atât la nivelul înregistrărilor statistice, cât şi la cel al colectării
datelor şi a permite o agregare corectă - şi credibilă - a acestora.
29 decembrie 2019
239 / 239

De exemplu, categoria sociologică de „persoane vulnerabile” poate fi considerată

drept nivel de codificare statistică (nivelul 2) şi ca circumstanţă agravantă (nivelul
4) indiferent de modul în care legiuitorul face referire la acest lucru (e.g. în noul
C.pen. în art. 210 [Traficul de persoane] alin. 4 [„profitând de imposibilitatea de a
se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei
persoane”] sunt incluse două circumstanţe agravante - atât starea de
vulnerabilitate cât şi vătămarea voinţei persoanei – în vreme ce în art. 211 [Traficul
de minori] circumstanţa agravantă a minorităţii victimei este deja inclusă în
definiţia infracţiunii, nemaiţinându-se seama de faptul că întreaga categorie căreia
i se subsumează ambele infracţiuni [Titlul I – Capitolul VII „Traficul şi exploatarea
persoanelor vulnerabile”] vizează persoanele vulnerabile). În acest caz, decizia cu
privire la modul de prezentare a datelor de colectat vizează atât nivelul 2 de
codificare statistică, cât şi gradul de detaliere al respectivei codificari la nivelul 4,
respectiv menţionarea pe lânga toate posibilele categorii de persoane vulnerabile
(minori, femei gravide, persoane cu dizabilităţi, angajaţi sau persoane aflate în
situaţie de subordonare, etc.) şi a categoriei în sine (persoane vulnerabile).
În acest al doilea mod de prezentare a datelor în nomenclator se acordă prioritate

referenţialului de natură statistică/sociologică, cel juridic subsumându-se logicii de
colectare a datelor.
Ambele modalităţi de prezentare pot fi supuse modificărilor în timp. Factorul în funcţie de

care este posibilă variaţia este acelaşi - evoluţia relaţiilor sociale -, numai că în primul caz
modificările vor fi explicite, căci sunt determinate de voinţa clar exprimată a legiuitorului,
în vreme ce în al doilea caz modificările vor fi subtile şi impuse de eventuala schimbare a
criteriilor de raportare statistică.
Un bun exemplu în acest sens îl reprezintă conceptul de „persoană vulnerabilă”, care a

început să aibă relevanţă în plan juridic mai întâi la nivel european şi apoi în planul
legislaţiilor naţionale în urma integrării europene. Represiunea de natură penală a unor
fapte de exploatare a vulnerabilităţii anumitor tipuri de victime (minori şi femei cu
precădere) a început prin decizia-cadru a Consiliului din 19 iulie 2002 privind combaterea
traficului de persoane (2002/629/JAI) şi a fost justificată nu atât de necesitatea avansării
integrării europene în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, cât de constatarea
multitudinii unor astfel de situaţii în plan social şi de conştientizarea gradului de pericol
social pe care îl prezintă astfel de atitudini. Incriminarea acestui gen de fapte ţine de
evoluţia societăţii în general (la începutul secolului XIX încă mai existau state care
practicau sclavia şi/sau exploatarea prin muncă a copiilor), iar acest lucru a determinat şi
apariţia reglementării juridice şi atenţia care se acordă în prezent în plan social
conceptului de victimă vulnerabilă a unei infracţiuni. De altfel, în plan strict juridic acest
nou concept este dificil de delimitat în măsura în care toate victimele infracţiunilor au fost
vulnerabile la momentul săvârşirii faptei căci altfel nu ar fi devenit victime ale
infracţiunilor. Nuanţa suplimentară implicată de conceptul de „victimă vulnerabilă”
necesită o calificare eminamente de natură sociologică şi nu juridică, altfel în acest
concept putând fi incluse şi persoanele vulnerabile din punct de vedere economic (ceea
ce nu a fost niciodată în intenţia legiuitorului european sau naţional).
29 decembrie 2019
239 / 239

Pe cale de consecinţă, o ulterioară renunţare la acest gen de incriminare, bazată pe o

nouă/altă delimitare în plan sociologic, va determina modificări atât în plan normativ, cât
şi al raportărilor statistice. Solicitarea cu privire la raportarile statistice vizând „victimele
vulnerabile” a apărut la începutul anilor 2000 în acelaşi timp cu decizia-cadru a Uniunii
Europene şi, foarte probabil, va dispărea odată ce la nivel european acest aspect nu va
mai constitui o prioritate. Acest lucru nu pare însă a fi posibil în viitorul apropiat de vreme
ce la nivelul Uniunii Europene au început cercetările sociologice şi solicitările de raportari
statistice cu privire la victimele violenţei în familie, mai precis cu privire la violenţa
împotriva femeilor în familie. O astfel de raportare statistică - distinctă - nu a existat până
acum în cadrul sistemului judiciar român, deşi fenomenul social nu este absent; în schimb,
represiunea penală nu consacra această faptă ca una penală distinctă de alte tipuri de
violenţă (noul Cod penal nu pare să aiba în vedere acest fenomen social şi indicator
statistic, în ciuda faptului că include un capitol referitor la „Infracţiunile contra familiei”).
§3. În condiţiile în care nu există nici o standardizare cu privire la acest aspect al statisticii
judiciare, o variantă intermediară în ce priveşte modalitatea de prezentare a datelor în
nomenclator ar fi cea care elimină referenţialul juridic de la nivelul 4 de codificare şi îl
înlocuieşte cu unul de natură statistică/sociologică (de ex. nomenclatorul propus dupa
intrarea în vigoare a noilor coduri penale):
Nivelul 1- o cifră = Numărul TITLULUI din C.pen.
Nivelul 2- două cifre = Numărul TITLULUI din C.pen. Numărul Capitolului din C.pen.
Nivelul 3 - trei cifre =Numărul TITLULUI din C.pen. Numărul Capitolului din C.pen.
Numărul de ordine al infracţiunii (i.e. prima infracţiune din capitol, a
doua infracţiune din capitol, etc)
Nivelul 4 - patru cifre = elemente de caracterizare (juridică şi sociologic-

statistică) a infracţiunii
În România acest tip de prezentare a datelor în nomenclator prezintă avantajul că nu

constituie o schimbare fundamentală faţă de modalitatea utilizată în prezent, dar include
şi o dimensiune statistică ce apare doar pe alocuri în actualele formulare. Prin comparaţie
cu primul model prezentat mai sus varianta intermediară se constituie într-o copie
identică a primelor trei niveluri de codificare statistică. Comparativ cu al doilea model
prezentat mai sus nivelul 4 de codificare din varianta intermediară încearcă să se
substituie nivelului 2 din varianta originală, adică să ofere unele informaţii de tip statistic
şi sociologic în combinaţie cu informaţii de tip juridic.
Daca aplicăm acest model intermediar la noul Cod penal observăm că:
Nivelul 1 de codificare ar putea fi realizat astfel încât să existe o corespondenţă între cele
două modele, în măsura în care gruparea infracţiunilor în titlurile noului Cod penal pare să
respecte criteriul obiectului protecţiei juridice
Nivelul 2 de codificare ramâne eminamente juridic
Nivelul 3 de codificare ramâne eminamente juridic
29 decembrie 2019
239 / 239

Nivelul 4 de codificare combină elemente din nivelul 4 de la primul

model cu elemente din nivelul 2 de la al doilea model
Modelul intermediar de prezentare a datelor în nomenclator prezintă dezavantajul unei

mai dificile agregări a datelor statistice colectate atunci când se urmăreşte un indicator de
calitate sau pur statistic (vezi mai sus). Cu toate acestea, în măsura în care la nivelul 4 de
codificare gradul de detaliere al indicatorilor de natură statistică sau sociologică este
destul de mare, este posibil ca acest din urmă neajuns să fie depăşit cu mai mare
lejeritate, mai ales în condiţiile în care statistica judiciară va beneficia şi de sprijin
informatic.
Trebuie precizat încă o dată că nivelul 4 de codificare statistică poate să includă şi

elemente de caracterizare a infracţiunii de tip eminamente juridic (circumstanţe
atenuante sau agravante) sau eminamente sociologic (minori, persoane cu dizabilităţi,
etc.), dar poate să ignore unele detalii ce apar în lege dar care în plan statistic nu sunt
relevante. De exemplu, noul Cod penal operează cu categoria statistică « minori » sub mai
multe forme, ce pot să nu aibă relevanţă statistică: art. 113 stabileşte cu titlul de regulă
generală că minorul sub 14 ani nu raspunde penal, iar acest detaliu poate fi relevant
statistic pentru indicatorii care se referă la făptuitor, în schimb art. 191 stabileşte în două
alineate distincte două circumstanţe agravante pentru victimele minore care nu au
împlinit vârsta de 13 ani şi, respectiv, pentru cele care au între 13 şi 18 ani, fapt care nu
are relevanţă statistică pentru indicatorii care se referă la victimă.
O încercare de sistematizare a principalelor tipuri de indicatori care ar putea fi avuţi în

vedere pentru nivelul 4 de codificare statistică ar trebui să conducă la următoarea
grupare, relevantă mai ales în cazul informatizării activităţii de statistică judiciară:
29 decembrie 2019
239 / 239

Victima Faptuitor Fapta
Viaţa/moartea victimei Culpa / Intenţia Tentativa
Integritate/vătămare corporală Persoană cu dizabilităţi Obiectul faptei
Exprimarea/vătămarea voinţei Minor - droguri

(constrângere)
2 sau mai multe victime Coautorat - arme
Raport de familie cu făptuitorul Raport de familie cu victima - pornografie
- copil - copil - sex
- părinte - parinte - religie
- rudenie - rudenie Circulaţie

(ascendentă/descendentă) (ascendentă/descendent
ă)
- rudenie colaterală (pâna la - rudenie colaterală (pâna - drumuri publice

gradul II sau III ?) la gradul II sau III ?)
- adoptator - adoptator - aeriană
- adoptat - adoptat - navigaţie
- tutore - tutore
- curator - curator
Raport de subordonare (muncă) Raport ierarhic (autoritate)
Victima vulnerabilă
- minor
- persoană cu dizabilităţi
- femeie gravidă
Militar Militar
29 decembrie 2019
239 / 239

O serie de probleme pot apărea în momentul în care trebuie realizată efectiv înregistrarea
statistică a unor date din dosarele penale înregistrate la parchete şi la instanţe. Pentru
exemplul de mai jos vom utiliza dispoziţiile noului Cod penal şi ale noului Cod de
procedură penală.
În ceea ce priveşte activitatea de înregistrare statistică la parchete, să presupunem că un

procuror, în urma rezultatelor urmăririi penale reţine în sarcina inculpatului X infracţiunea
de ucidere din culpă ca urmare a unui accident de circulaţie pe drumurile publice, precum
şi infracţiunea de părăsire a locului accidentului. În acest moment, se ridică două
probleme pentru grefierul care trebuie să înregistreze cauza penală în formularele
completate la nivel de parchet :
1. Unde trebuie înregistrată uciderea din culpă ca urmare a accidentelor de

circulaţie ? La poziţia 1.1.4.1. din nomenclatorul modificat (Accidente mortale
de circulaţie) sau la poziţia 13.3. (Infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile
publice)?
2. Care este regula privind înregistrarea statistică a datelor dintr-un dosar

instrumentat de procuror dacă ne aflăm în situaţia pluralităţii de infracţiuni ?
Pentru a răspunde la asemenea întrebări este nevoie să cunoaştem atât dispoziţiile noului
Cod penal, cât şi ale legislaţiei speciale în vigoare.
Astfel, art. 192 din noul Cod penal reglementează infracţiunea de ucidere din culpă şi
prevede închisoarea de la 1 la 5 ani. La alin. (2), legiuitorul prevede că uciderea din culpă
ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul
unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activităţi (s.n.) se
pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. În OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe
drumurile publice, art. 89, alin. (1) prevede sancţiunea închisorii de la 2 la 7 ani pentru
infracţiunea de părăsire a locului accidentului în urma căruia a rezultat uciderea sau
vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane de către
conducătorul autovehicolului. Mai mult decât atât, OUG nr. 195/2002 cuprinde Capitolul VI
– Infracţiuni şi pedepse, unde sunt reglementate o serie de infracţiuni specifice circulaţiei
pe drumurile publice.
În ceea ce priveşte prima întrebare, infracţiunea de ucidere din culpă este prevăzută de
Codul penal, nu şi de OUG 195/2002. Art. 192, alin. (2) nu se aplică în cazul nostru în
virtutea faptului câ uciderea din culpă a fost urmare a încălcării unor dispoziţii legale sau
măsuri de prevedere pentru exercitarea unei profesii sau meserii, ci în considerarea
detaliului mai sus subliniat. Prin urmare infracţiunea ar trebui înregistrată la poziţa
1.1.4.1. din nomenclatorul modificat pentru cauze penale. Criteriul « accidente mortale de
circulaţie » este unul pur statistic/sociologic, important din perspectiva nevoii autorităţilor
publice de a cunoaşte câte accidente mortale de circulaţie se realizează în România şi
câte dintre acestea au ca urmare moartea victimei din culpa conducătorului de
autovehicul.
29 decembrie 2019
239 / 239

În ceea ce priveşte a doua problemă, soluţia depinde de răspunsul la întrebarea: “În cazul
pluralităţii de infracţiuni comise de un singur suspect sau inculpat, care este criteriul de
înregistrare statistică?”. Ghidul orientativ de completare a formularelor statistice la
parchete utilizat în prezent stabileşte că : “Cauza se va desfăşura la infracţiunea cea mai
gravă, adică la infracţiunea care este prevăzută în Codul penal sau legea specială cu
pedeapsa cea mai mare, reţinută în dispozitivul soluţiei procurorului. Se are în vedere
maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea respectivă.” În cazul nostru,
uciderea din culpă este sancţionată în noul Cod penal cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar
infracţiunea de părăsire a locului accidentului de către conducătorul autovehiculului este
sancţionată cu închisoarea de la 2 la 7 ani (art. 89, alin. (1) OUG. Nr. 195/2002). Astfel,
potrivit principiului gravităţii infracţiunii, ar trebui reţinută infracţiunea de părăsire a
locului accidentului şi înregistrată cauza penală la poziţia 13.3. (Infracţiuni la regimul
circulaţiei pe drumurile publice).
Asemenea situaţii cu privire la înregistrarea cauzelor penale în formularele statistice ar

trebui rezolvate prin stabilirea unor criterii mai clare cu privire la scopul statisticii
judiciare. Care criterii ar trebui să prevaleze? Cele statistice/sociologice sau cele juridice?
În cazul nostru, chiar dacă infracţiunea de părăsire a locului accidentului este mai gravă
conform voinţei legiuitorului, identificarea tuturor infracţiunilor care au condus la moartea
victimei (chiar dacă sunt comise din culpă) constituie un imperativ mai important pentru
activitatea statisticii judiciare în domeniul penal, motiv pentru care cauza penală ar trebui
înregistrată la poziţia 1.1.4.1. (Accidente mortale de circulaţie) şi nu la 13.3. (Infracţiuni la
regimul circulaţiei pe drumurile publice).
Nomenclatorul pentru cauze penale este inclus în Anexa 2 la Manual.

2.7.2 Nomenclatorul pentru cauzele civile (non-penale)
Cea mai importantă modificare pe care o realizează noul nomenclator privind cauzele
civile este eliminarea distincţiei dintre litigiile comerciale şi litigiile civile. Nomenclatorul
actual utilizează exclusiv termenul de acţiuni civile pornind de la dispoziţiile noului Cod
Civil şi ale noului Cod de procedură civilă.
În primul rând, în noul Cod civil sunt inserate dispoziţii privind dreptul comercial prin
reglementarea unor instituţii juridice şi a unor contracte care sunt în strânsă legătură cu
activitatea comercială.
De exemplu, în Cartea I (Despre persoane), apare Titlul IV intitulat „Persoana

juridică” şi care conţine reglementări referitoare la: (i) înfiinţarea persoanei
juridice, (ii) capacitatea civilă şi de exerciţiu a persoanei juridice, (iii) identificarea
persoanei juridice, (iv) reorganizarea persoanei juridice şi (v) încetarea persoanei
juridice (inclusiv dispoziţii privind lichidarea). Mai mult, noul Cod civil
reglementează o serie de contracte care intervin, în general, în activitatea de
comerţ (Cartea a V-a – Despre obligaţii - Titlul IX – Diferite contracte speciale -,
Cap. VII - Contractul de societate).
29 decembrie 2019
239 / 239

În al doilea rând, în noul Cod de procedură civilă, art. 92, pct. 1, lit. l, judecătoriile sunt
competente să judece orice cereri evaluabile în bani în valoare de până la 100.000 RON,
indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti. În art. 93, pct. 1,
lit. a, tribunalele sunt competente să judece cererile evaluabile în bani în valoare mai
mare de 100.000 RON, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau
neprofesionişti. Prin urmare, noul Cod de procedură civilă nu reţine distincţia dintre
litigii comerciale şi litigii civile, singurul criteriu operaţional pentru stabilirea competenţei
fiind cel al valorii pecuniare (100.000 RON).
Din aceste motive, noul nomenclator pentru cauze civile înregistrează statistic
nediferenţiat acţiunile civile şi comerciale, în funcţie de competenţa instanţelor expres
atribuită de noul Cod de procedură civilă şi, în anumite cazuri, de legislaţia specială în
materie.
§1. Nomenclator privind cauzele civile la nivel de judecătorie. Competenţa de

judecată a judecătoriei conform noului Cod de procedură civilă
Nomenclatorul privind cauzele civile cuprins în formularele statistice care se completează

la nivel de judecătoriei înregistrează nouă categorii statistice de acţiuni civile, care
se fundamentează pe dispoziţiile noului Cod civil (privind statutul persoanei, familie,
bunuri, moştenire, obligaţii rezultate din contracte şi din fapte juridice licite şi ilicite), dar
este completat cu o serie de acţiuni civile prevăzute în:
i. noul Cod de procedură civilă, în special la art. 92 care reglementează

competenţa judecătoriei,
ii. legislaţia specială (Legea nr. 18/1990, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 10/2001,
etc.).
Judecătoria este competentă să judece orice cereri care au fie un obiect evaluabil în
bani în valoare de până la 100.000 RON, fie o serie de cereri care un obiect neevaluabil
în bani.
În primul caz, cererile care au un obiect evaluabil în bani pot fi de competenţa judecătoriei
sau a tribunalului, în funcţie de valoarea obiectului acţiunii. Din acest motiv, acele acţiuni
cuprinse în nomenclatorul pentru cauze civile de la nivelul judecătoriei care au un obiect
evaluabil în bani se menţin şi în nomenclatorul pentru cauze nepenale de la nivelul
tribunalului, singura diferenţă fiind generată de valoarea obiectului acţiunii.
În al doilea caz, al cererilor neevaluabile în bani, noul Cod de procedură civilă modifică în
mod esenţial regula conform căreia judecătoria are competenţă generală de judecată în
primă instanţă. Actualul art. 1, pct. 1 din Codul de procedură civilă stabileşte
„Judecătoriile judecă în primă instanţă toate procesele şi cererile, în afară de cele date
prin lege în competenţa altor instanţe.” Structura art. 92 din noul Cod de procedură civilă
indică faptul că judecătoriile sunt competente să judece în primă instanţă o serie de
acţiuni civile expres precizate de legiuitor, la care se adaugă „orice alte cereri date prin
lege în competenţa lor.” (art. 92, pct. 4 noul Cod de procedură civilă).
29 decembrie 2019
239 / 239

În noul Cod de procedură civilă, competenţa de judecată generală în primă

instanţă aparţine tribunalului. Astfel, conform art. 93, pct. 1, lit. j, tribunalul
este competent să judece în primă instanţă „orice alte cereri care nu sunt date
prin lege în competenţa altor instanţe.”
Structura de bază a nomenclatorului pentru cauze civile urmăreşte aceiaşi logică a

înregistrării pe patru nivele statistice ca şi nomenclatorul pentru cauze penale, cu
specificarea că în cazul acţiunilor civile nu există standarde de codificare atât de explicite
şi detaliate ca în cazul nomenclatoarelor pentru cauze penale (vezi descrierea
nomenclatorului privind cauzele penale din prezentul Manual). Din acest motiv,
nomenclatorul actual a avut la bază o activitate de clasificare pe tipuri de acţiuni civile în
funcţie de criteriile stabilite expres de către legiuitor în redactarea noului Cod civil şi a
noului Cod de procedură civilă, la care s-au adăugat şi acţiunile civile în baza legislaţiei
speciale în vigoare la acest moment.
Modelul nomenclatorului pe patru niveluri de înregistrare statistică se referă în principal la

obiectul acţiunii civile, pe principiul de la întreg la parte. Nivelul 1 de înregistrare
statistică este cel mai general. Cuprinde, în principal, titlul cărţilor din noul Cod civil,
reprezentând categoriile cele mai generale de acţiuni civile care sunt date în competenţa
instanţelor civile prin dispoziţiile noului Cod de procedură civilă, dar şi ale legislaţiei
speciale în vigoare. Totodată, la nivelul 1 de înregistrare statistică apar şi o serie de
acţiuni care se bazează pe dispoziţii procedurale de drept civil şi mai puţin pe dispoziţii de
drept material (de ex.4, acţiuni ulterioare soluţionării fondului sau acţiuni privind
executarea silită). Nivelul 2 de înregistrare statistică detaliază categoria generală a
acţiunilor civile de la nivelul 1, urmărind să evidenţieze cele mai importante elemente ale
acestor instituţii civile (de ex., la poziţia 3 în nomenclatorul pentru cauze civile, fond,
judecătorie, avem “Acţiuni civile privitoare la proprietatea şi posesiunea diferitelor
bunuri”, iar la poziţiile 3.1. şi 3.2. avem “Acţiuni privitoare la bunurile proprietate privată”,
respectiv “Acţiuni privitoare la bunurile proprietate publică”). Nivelul 3 de înregistrare
statistică stabileşte cu mai mare precizie o serie de acţiuni civile specifice prevăzute de
noul Cod civil şi noul Cod de procedură civilă (de ex., la poziţia 3.1.1. avem “Acţiuni în
revendicare” pentru bunuri proprietate privată; la poziţia 2.1.5. avem “Acţiuni privind
spaţiul de locuit între soţi în timpul căsătoriei”). Nivelul 4 de înregistrare statistică este
cel mai specific şi cuprinde acele acţiuni civile a căror importanţă este relevată atât prin
calitatea părţilor aflate în cauză sau la care se referă cauza (de ex., la poziţia 2.1.5.1.
sunt înregistrate “Acţiuni privind evacuarea între soţi”; la poziţia 2.5.1.1. sunt înregistrate
“Acţiuni privind încredinţarea copilului minor în urma divorţului”), cât şi prin precizarea
acestora în legislaţia specială (de ex., la poziţia 3.1.1.3. sunt înregistrate “Acţiuni
conform Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989”).
§2. Stabilirea efectivă a competenţei instanţei de judecată
Câteva exemple în acest sens sunt foarte utile pentru a înţelege cât de importante sunt
dispoziţiile legale privind competenţa instanţei în activitatea de înregistrare statistică
desfăşurată de grefieri din cadrul instanţelor.
4
Toate exemplele cuprinse în acest paragraf sunt preluate din nomenclatorul pentru cauze civile, fond, judecătorie.
29 decembrie 2019
239 / 239

Exemplul 1. Să presupunem că, în baza unui contract de credit, în care suma

creditată este 90.000 RON, se introduce o acţiune civilă având ca obiect obligarea
pârâtului-debitor la plata sumei datorate, la care se adaugă dobânzi, penalităţi de
întârziere şi cheltuieli de judecată în valoare de 11.000 RON. Care instanţă este
competentă să judece această acţiune civilă? Judecătoria sau tribunalul?
Conform art. 96, alin. (1) al noului Cod de procedură civilă, „Competenţa se
determină după valoarea obiectului cererii arătate în capătul principal de cerere.”.
În alin. (2) al aceluiaşi articol, se stipulează că „Pentru stabilirea valorii, nu se vor
avea în vedere dobânzile, penalităţile, fructele sau alte asemenea venituri ori
cheltuieli cerute ca accesorii pretenţiei principale, scadente ori ajunse la scadenţă
în cursul judecăţii.” Luând în considerare aceste dispoziţii, valoarea cererii din
exemplul nostru care determină competenţa instanţei este de 90.000 RON şi, prin
urmare, conform art. 92, pct. 1, lit. l din noul Cod de procedură civilă, competenţa
de judecată aparţine judecătoriei. Din punctul de vedere al înregistrării statistice,
această acţiune va fi înregistrată la categoria „Acţiuni civile privind obligaţiile
rezultate din contracte”, subcategoria „Acţiuni izvorâte din valorificarea
drepturilor de creanţă”.
Exemplul 2. Să presupunem că în cadrul unei autorităţi a administraţiei publice

centrale (Ministerul X), în baza HG nr. 1.344/2007, îşi desfăşoară activitatea
comisia de disciplină care are ca principală atribuţie realizarea cercetărilor
prealabile cu privire la abaterile disciplinare ale funcţionarilor publici care îşi
desfăşoară activitatea în respectiva unitate administrativă. Un funcţionar public
este cercetat pentru abateri disciplinare. Comisia întocmeşte raportul de cercetare
prealabilă a abaterii disciplinare prin care propune conducătorului autorităţi
administrative sancţiunea diminuării salariului cu 10% timp de trei luni.
Conducătorul unităţii dispune aplicarea sancţiunii propuse de comisia de cercetare
prin intermediul unui act administrativ individual de sancţionare. Angajatul
introduce acţiune împotriva deciziei de sancţionare cerând anularea actului
administrativ individual prin care s-a dispus sancţiunea reducerii salariului. Care
instanţă este competentă să judece această cerere?
29 decembrie 2019
239 / 239

Art. 51 din HG nr. 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a

comisiilor de disciplină prevede „Funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea
disciplinară aplicată o poate contesta, în condiţiile legii, la instanţa de contencios
administrativ competentă.”5 În cazul nostru, instanţa de contencios competentă se
stabileşte conform dispoziţiilor din Legea nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ. Art. 10, alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabileşte „Litigiile privind
actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene,
precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi
accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluţionează în fond de
tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau
încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi
impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de
500.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi
fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.” În
alin. (3) al art. 10 din Legea contenciosului administrativ este stabilită şi regula cu
privire la competenţa teritorială a instanţei de contencios administrativ:
„Reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la
domiciliul pârâtului. Daca reclamantul a optat pentru instanţa de la domiciliul
pârâtului, nu se poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale.” În plus, în noul
Cod de procedură civilă, art. 94, pct. 1 stabileşte: Curţile de apel judecă în primă
instanţă cererile în materie de contencios administrativ privind actele şi
autorităţilor şi instituţiilor centrale.”
Prin urmare, această decizie de sancţionare este un act administrativ individual

care este emis de o autoritate a administraţiei publice centrale (Minister), iar
competenţa de judecată cu privire la anularea lui îi aparţine secţiei de contencios
administrativ şi fiscal a Curţii de apel. Reclamantul poate alege dacă introduce
acţiune la instanţa competentă de la domiciliul său sau al pârâtului, în speţa
Curtea de Apel Bucureşti sau Curtea de Apel de la domiciliul funcţionarului public
sancţionat, dacă este diferit de cel al pârâtului. Din punctul de vedere al
înregistrării statistice, această acţiune va fi înregistrată la formularul
privind cauzele civile care se completează la nivel de Curte de Apel,
categoria „Acţiuni în contencios administrativ”.
§3. Formularele statistice la nivel de instanţe pentru cauze civile
La nivel de instanţe civile se completează 11 formulare pentru cauze civile, după cum
urmează:
(i) la judecătorie:
a. formular fond civil
(ii) la tribunal:
b. formular apel civil

5
De asemenea, Legea nr. 188/1999 Statutul funcţionarilor publici prevede în art. 80: „Funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea aplicată se
poate adresa instanţei de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului sau dispoziţiei de sancţionare.”
29 decembrie 2019
239 / 239

c. formular recurs civil
d. formular plângeri, sesizări, contestaţii
(iii) la curte de apel:
b. formular apel civil
c. formular recurs civil
(iv) la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:
a. formular recurs civil
b. formular recurs în interesul legii
c. formular cereri pentru pronunţarea unor hotărâri prealabile pentru

dezlegarea unor probleme de drept
Nomenclatoarele pentru cauze civile care vizează fondul în primă instanţă sunt
prevăzute doar în formularele fond civil de la nivelul judecătoriei, tribunalului şi
curţii de apel. Aceleaşi nomenclatoare sunt preluate în formularele apel civil şi recurs
civil după cum urmează:
(i) nomenclatorul fond civil completat la nivel de judecătorie se regăseşte în

formularul completat la tribunal pentru apel civil 6, recurs civil şi la curtea de
apel pentru recurs civil.
(ii) nomenclatorul fond civil completat la nivel de tribunal se regăseşte în

formularul completat la curtea de apel pentru apel civil şi la Înalta Curte de
Casaţie pentru recurs civil, recurs în interesul legii şi pentru cererile pentru
pronunţarea unor hotărâri prealabile în vederea dezlegării unor probleme de
drept.
(iii) nomenclatorul fond civil completat la nivel de curte de apel se regăseşte în

formulele completate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 7 pentru recurs civil,
recurs în interesul legii şi pentru cererile pentru pronunţarea unor hotărâri
prealabile în vederea dezlegării unor probleme de drept.
Nomenclatorul pentru cauze penale este inclus în Anexa 3 la Manual.
2.8 Alte Aspecte semnificative in colectarea, centralizarea si

Raportarea datelor
Reguli speciale de completare a formularelor ce trebuie completate în materia
penală:
6
Nu toate acţiunile civile pot fi atacate cu apel şi recurs. Unele pot fi atacate doar cu recurs, fără apel. Întrucât o selecţie a acestora este excesivă,
este de preferat menţinerea nomenclatoarelor pentru fond civil şi în formularele pentru apel şi recurs, iar înregistrarea în cadrul formularelor pentru
apel sau recurs să se facă numai la acele acţiuni care se regăsesc în dosare şi pentru care legea prevede posibilitatea atacării cu apel şi recurs
sau doar cu recurs.
7
La art. 95, pct. 1 din noul Cod de procedură civilă se precizează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împortiva
hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.
29 decembrie 2019
239 / 239

Formulare privind numărul cauzelor
În situaţiile în care într-o cauză sunt reţinute mai multe infracţiuni (împotriva uneia sau
mai multor persoane), cauza se va înregistra o singură dată la infracţiunea cea mai gravă,
adică la infracţiunea care este prevăzută în Codul penal sau legea specială cu pedeapsa
cea mai mare, reţinută în dispozitivul soluţiei procurorului.
În cazul în care, în final, prin actul de soluţionare se schimbă încadrarea juridică a faptei
sau faptelor pentru care s-a efectuat iniţial urmărirea penală, înregistrarea statistică se va
face la infracţiunea reţinută prin actul de inculpare, conform regulii de mai sus privind
gravitatea infracţiunilor.
Formulare privind numărul inculpaţilor şi condamnaţilor definitiv
În situaţia în care într-o cauză sunt inculpate (trimise în judecată) mai multe persoane
pentru mai multe infracţiuni, acestea vor fi fiecare înregistrate statistic (numărate), o
singură dată, la infracţiunea cea mai gravă pentru care sunt inculpaţi.
Formulare privind numărul victimelor
În situaţia în care într-o cauză sunt inculpate (trimise în judecată) mai multe persoane
pentru mai multe infracţiuni, victimele acestora vor fi fiecare înregistrate statistic
(numărate), o singură dată, în dreptul infracţiunii cele mai grave comise asupra acestora
de către inculpaţii ale căror victime sunt.
Verificarea corectitudinii datelor înscrise în formulare
Formularele completate trebuie să fie supuse unor verificări care să ateste corectitudinea
şi exactitatea înregistrărilor. Verificările de bază ale formularelor constau în: verificarea
aritmetică, verificarea corelaţiei între indicatori şi verificarea logică sau de fond.
 verificarea aritmetică sau matematică, se referă la controlul corectitudinii

operaţiilor de totalizare a datelor în formularele centralizatoare, pe linii şi pe
coloane.
 verificarea corelărilor între diferite date, se referă la controlul corectitudinii

unor date prin corelare cu alte date din formulare. În cadrul tabelelor formularelor
se pot face următoarele tipuri de corelări:
- unele date sunt parte a unor alte date şi în consecinţă nu pot fi decât mai mici
sau, în situaţii rare, cel mult egale cu acestea;
29 decembrie 2019
239 / 239

- suma anumitor seturi de date este egală cu valoarea totală a unei alte date din
tabel.
Posibilitatea realizării unor astfel de corelări în cadrul tabelelor a fost precizată în

secţiunea următoare a Manualului pentru fiecare coloană sau linie a acestora.
Verificarea corectitudinii şi exactităţii datelor înscrise în formularele statistice, sub toate

aspectele, se efectuează de toţi factorii implicaţi în completarea formularelor, în controlul
acestora şi în semnarea şi atestarea corectitudinii datelor raportate.
Scopul verificărilor constă în depistarea unor eventuale erori de culegere, înregistrare,

totalizare, copiere şi raportare şi în corectarea erorilor respective.
Cele mai frecvente erori constatate se referă la înscrierea unor date la coloanele / liniile
rezervate altor date, omisiunea din neatenţie a înscrierii unor date sau dubla înscriere a
acestora, totalizarea greşită a datelor etc.. Aceste erori au drept cauză neefectuarea
verificării datelor statistice din formulare sub toate aspectele şi necolaţionarea datelor
transcrise dintr-un formular în altul.
29 decembrie 2019
239 / 239

3. COMPLETAREA SI VERIFICAREA FORMULARELOR

STATISTICE
3.1 Formulare Judecătorii
3.1.1 Formular J.C.PI.1 - date referitoare la numărul de cauze
Acest formular se completează de către judecătorii, pentru cauzele în materia civilă
judecate în primă instanţă.
29 decembrie 2019
239 / 239

Indicatori măsuraţi în baza datelor completate în formular
29 decembrie 2019
239 / 239

Formularul este utilizat pentru colectarea datelor relevante pentru măsurarea şi

raportarea următorilor indicatori statistici:
 II.1.b – Volumul de activitate
 II.3.b – Număr cauze existente la începutul perioadei
 II.4.b – Număr cauze intrate în cursul perioadei
 II.5.b – Număr cauze soluţionate în cursul perioadei
 II.6.b – Număr cauze nesoluţionate la sfârşitul perioadei (total restanţe)
 II.7.b – Rata soluţionării cauzelor
 II.8.b – Număr cauze conexate, declinate, suspendate
 IV.1.b – Rata soluţionării la termen a cauzelor
 IV.2.b – Rata nesoluţionării la termen a cauzelor
 IV.4.b – Indicele timpului disponibil
 IV.5.b – Număr cauze per judecător
 IV.6.b – Cost per cauză
 IV.8.b – Indicele de randament
 IV.9.b – Rata de eficienţă pe judecător
29 decembrie 2019
239 / 239

Frecventa completarii formularului si transmiterii acestuia
29 decembrie 2019
239 / 239

Datele completate în formular trebuie să reflecte situaţiile înregistrate la nivelul instanţei

în cursul fiecărui trimestru (I, II, III şi IV) al anului.
De asemenea, formularul se va completa şi anual, pentru a reflecta situaţiile înregistrate

pe tot parcursul anului raportat.
Formularul completat se va transmite astfel trimestrial şi anual conform procedurii

descrise în secţiunea 2.5 a Manualului şi la datele specificate în aceasta.
29 decembrie 2019
239 / 239

Liniile si coloanele tabelului şi modalitatea de completare a formularului
29 decembrie 2019
239 / 239

Tabelul formularului include 127 linii (fără a număra bara de titlu) şi 30 coloane.
În cele ce urmează prezentăm toate liniile şi coloanele tabelului, indicând ce se înţelege

prin fiecare termen utilizat în formular, cu precizarea modalităţii corecte de completare.
Liniile tabelului se referă la natura cauzei pentru care se face înregistrarea datelor în
formular.
În acest formular, liniile tabelului corespund fiecare câte unui tip de cauză în materia
civilă, aşa cum acestea sunt structurate în nomenclatorul pentru cauze civile (fond primă
instanţă) pentru judecătorie, prezentat în secţiunea 2.7 a prezentului Manual.
Pentru fiecare cauză inclusă în liniile tabelului, se completează pe orizontală cu date

conform cerinţelor exprimate în fiecare coloană a tabelului.
Aşa cum s-a specificat în secţiunea 2.7, cauzele sunt structurate în 4 categorii subsumate,
categoria a doua fiind o detaliere a primei categorii, cea de a treia o detaliere a celei de-a
doua categorii şi cea de-a patra o detaliere a celei de-a patra categorii.
Ţinând cont de categoriile în care au fost împărţite infracţiunile, regulile completării pe

linii ale tabelului sunt următoarele:
 Cauzele (valorile liniilor) din categoria a patra (semnalate prin codul format din
patru cifre precizat în coloana 00) se vor cumula şi rezultatul va fi înregistrat în
dreptul liniei ce include cauza din categoria a treia corespunzătoare.
 Cauzele (valorile liniilor) din categoria a treia (semnalate prin codul format din trei
cifre precizat în coloana 00) se vor cumula şi rezultatul va fi înregistrat în dreptul
liniei ce include cauza din categoria a doua corespunzătoare.
 Cauzele (valorile liniilor) din categoria a doua (semnalate prin codul format din
două cifre precizat în coloana 00) se vor cumula şi rezultatul va fi înregistrat în
dreptul liniei ce include cauza din prima categorie corespunzătoare.
Operaţiile de cumulare se vor realiza plecând de la liniile ce includ cauzele de cea mai
mică categorie (categoria a patra) către liniile ce includ cauze de categorii superioare.
29 decembrie 2019
239 / 239

Exemplu de completare
În liniile 80-85 ale tabelului trebuie completate date referitoare la „Acţiuni civile privind moştenirile
şi liberalităţile al căror obiecte are o valoare mai mică sau egală cu 100.000 ron”. Categoria mare
de astfel de cauze este semnalată prin codul cu o singură cifră („4” în acest caz) în coloana 00.
Ca parte a acestei categorii de cauze, în linia 81 se vor înregistra date cu privire la „Acţiuni
privitoare la succesiune (valoarea obiectului cererii este mai mică sau egală cu 100.000 RON)”.
Aceste cauze de rangul 2 (linia 81) sunt semnalate prin codul format din două cifre („4.1” în acest
caz) în coloana 00. În mod similar, la liniile 83 şi 85 includ cauze de rangul 2 ce se subsumează
cauzei de rangul 1 din linia 80.
Ca parte a cauzelor de rangul doi „Acţiuni privitoare la succesiune (valoarea obiectului cererii este
mai mică sau egală cu 100.000 RON)” (linia 10), se va completa cu date corespunzătoare linia 82
(Acţiuni privitoare la partajul succesoral), respctiv cauze de rangul trei semnalate în coloana 00
printr-un cod format din trei cifre (4.1.1 în acest caz).
Astfel, tabelul se va completa după cum urmează:
- La cauzele de rangul 3 (linia 82) se va completa cu date centralizate provenind din

sursele primare – numărul de cauze din această categorie, în funcţie de cerinţele din
coloanele tabelului.
- La cauzele de rangul doi (linia 81) se va completa cu suma (valoarea în cazul

exemplificat, dat fiind că este o singură linie subsumată) valorilor înregistrate în liniile
corespunzătoare cauzelor de rangul trei. Astfel, valoarea înregistrată în lina 81 va da
valoarea ce trebuie înregistrată în linia 82.
- La cauzele de primul rangul (linia 80) se va completa cu suma valorilor înregistrate în

liniile corespunzătoare cauzelor de rangul doi. Astfel, suma valorilor înregistrate în
liniile 81, 83 şi 85 va da valoarea ce trebuie înregistrată în linia 80.
29 decembrie 2019
239 / 239

Algoritmul prezentat în exemplul de mai sus se aplică întregului tabel.
La acestea se adaugă linia 127 în care se prezintă totalul înregistrat în perioada raportată.
Valoarea din această linie de total se obţine prin însumarea pe coloane a valorilor obţinute
pentru toate cauzele din prima categorie (linia 127 =
linia1+linia19+linia52+linia80+linia86+linia104+linia107+linia112+linia118).
Coloanele tabelului se referă la tipul de date ce trebuie înregistrate pentru fiecare din
categoriile de cauze indicate în cadrul liniilor. Astfel, tabelul include următoarele coloane:
Coloana 1 – „Natura cauzei”
Această coloană indică cauzele pentru care trebuie completate date în coloanele
subsecvente din tabel. Coloana este deja completată – cu preluarea cauzelor din
nomenclatorul statistic pentru cauzele non-penale – în modelul de formular ataşat
prezentului Manual şi nu se vor opera modificări asupra conţinutului acesteia.
Fiecărei cauze îi corespunde o linie din formular.
Fiecare cauză listată în formular este însoţită de codul său aşa cum acesta apare în
nomenclatorul pentru cauzele non-penale (coloana 00).
Coloana 2 – „Cauze existente la începutul perioadei”
În această coloană, pentru fiecare linie a tabelului, se va înregistra (în cazul raportării
trimestriale) numărul de cauze existente la începutul trimestrului raportat, respectiv
numărul de cauze existente la 1 ianuarie (pentru trimestrul I), la 1 aprilie (pentru
trimestrul II), la 1 iulie (pentru trimestrul III), la octombrie (pentru trimestrul IV).
Numărul de cauze existente la începutul perioadei raportate este identic cu numărul total
de restanţe (coloana 24) înregistrat în perioada imediat anterioară. Astfel, restanţele
(cauzele nesoluţionate) trimestrului IV ale anului anterior devin cauze existente la
începutul trimestrului I, restanţele trimestrului I devin cauze existente la începutul
trimestrului II, restanţele trimestrului II devin cauze existente la începutul trimestrului III,
respectiv restanţele trimestrului III devin cauze existente la începutul trimestrului IV.
În cazul raportării anuale, cauzele existente la începutul anului raportat sunt reprezentate
de cauzele restante înregistrate la sfârşitul anului anterior / la sfârşitul trimestrului IV al
anului anterior.
Coloana 3 – „Cauze intrate în cursul perioadei”
Această coloană se completează cu numărul cauzelor intrate în cursul perioadei. Cauzele

intrate în cursul perioadei se referă la toate cauzele înregistrate pe rol la instanţă în cursul
perioadei raportate (trimestru sau an).
În cazul raportării anuale, valorile ce se vor completa în această coloană se obţin prin
însumarea valorilor individuale înregistrate la nivelul fiecărui trimestru al anului
(I+II+III+IV).
Coloana 4 – „Volumul de activitate”
29 decembrie 2019
239 / 239

Volumul de activitate reprezintă numărul total de cauze în lucru la nivelul instanţei în

perioada raportată, respectiv numărul de cauze existente la începutul perioadei (coloana
2) şi numărul de cauze intrate în cursul perioadei (coloana 3).
Astfel, valoarea ce va fi completată în coloana 4 se obţine astfel: col4 = col2+col3.
Pentru raportarea anuală, valoarea ce se va completa în coloana 4 se va determina

utilizând valorile anuale ale coloanelor 2 şi 3.
Coloanele 5-19 – „Cauze soluţionate”
Aceste coloane se completează cu valorile numerice corespunzătoare cauzelor soluţionate

din totalul cauzelelor aflate în lucru la instanţă în cursul perioadei raportate.
La cauzele soluţionate nu se vor contabiliza cauzele conexate, declinate, retrase,

perimate, anulate sau suspendate, acestea fiind tratate separat, în alte coloane ale
tabelului.
Pentru cauzele soluţionate se vor înregistrate date privind totalul acestora, date privind
repartizarea acestora în funcţie de modalitatea de soluţionare, date privind repartizarea
acestora în funcţie de durata soluţionării.
Astfel, coloanele 5-19 se vor completa după cum urmează:
În Coloana 5 – „Total” - se va completa numărul total de cauze soluţionate în perioada

raportată, indiferent de modalitatea de soluţionare sau de durata soluţionării cauzei.
Valoarea din coloana 5 va reprezenta şi suma valorilor înregistrate în coloanele 6-11,

referitoare la durata de soluţionare (col5= col6+col7+col8+col9+col10+col11).
Valoarea din coloana 5 va reprezenta şi suma valorilor înregistrate în coloanele 12-15

referitoare la modalitatea de soluţionare (col5= col12+col13+col14+col15).

referitoare la repartizarea cauzelor în funcţie de numărul de audieri care au fost
necesare pentru soluţionarea acestora (col5= col16+col17+col18+col19).
Valoarea din coloana 5 reprezintă parte din valoarea coloanei 4 (va fi mai mică sau cel
mult egală cu aceasta).
În Coloanele 6-11 – „Durata soluţionării” - se vor completa valorile numerice ale

cauzelor soluţionate repartizate în funcţie de durata de soluţionare ale acestora.
Durata soluţionării unei cauze se calculează de la data înregistrării actului de sesizare,
până la soluţionarea cauzei în instanţă.
Astfel, în coloana 6 se vor contabiliza cauzele soluţionate într-o perioadă de la 0 la 3

luni, în coloana 7 se vor contabiliza cauzele soluţionate într-o perioadă de la 4 la 6
luni, în coloana 8 se vor contabiliza cauzele de soluţionate într-o perioadă de la 6 luni
la 1 an, în coloana 9 se vor contabiliza cauzele de soluţionate într-o perioadă de la 1
la 2 ani, în coloana 10 se vor contabiliza cauzele de soluţionate într-o perioadă de la 2
la 3 ani, respectiv în coloana 11 se vor contabiliza cauzele soluţionate în mai mult de
3 ani.
29 decembrie 2019
239 / 239

Valorile înregistrate în coloanele 6-11 trebuie să fie mai mici sau cel mult egale cu
valoarea înregistrată în coloana 5. Suma valorilor cumulate ale coloanelor 6-11
trebuie să fie egală cu valoarea înregistrată în coloana 5.
În Coloanele 12-15 – „Modalitatea de soluţionare” - se va completa cu numărul

cauzelor soluţionate repartizate în funcţie de modalitatea de soluţionare a acestora.
Astfel, în coloana 12 se vor contabiliza cauzele soluţionate prin admis, în coloana 13
se vor contabiliza cauzele soluţionate prin respins, în coloana 14 se vor contabiliza
cauzele soluţionate prin hotărâri de expedient, respectiv în coloana 15 se vor
contabiliza cauzele cu alte soluţii decât cele enumerate la coloanele 12-14.
În Coloanele 16-19 – „Număr audieri” - se va completa cu numărul cauzelor

repartizate în funcţie de numărul de audieri de care a fost nevoie pentru soluţionarea
acestora. Astfel, coloana 16 se completează cu numărul cauzelor pentru a căror
soluţionare au fost necesare 1-3 audieri, coloana 17 cu numărul cauzelor pentru a
căror soluţionare au fost necesare 4-6 audieri, coloana 18 cu numărul cauzelor pentru
a căror soluţionare au fost necesare 7-10 audieri, iar coloana 19 cu numărul cauzelor
pentru a căror soluţionare au fost necesare peste 10 audieri.
În cazul raportării anuale, numărul anual de cauze soluţionate (în cazul tuturor coloanelor
5-19) va fi obţinut prin cumularea numărului individual de cauze soluţionate la nivelul
fiecărui trimestru al anului (I, II, III şi IV).
Coloana 20 – „Cauze retrase”
În această coloană se contabilizează acele cauze care, în cursul perioadei raportate, din
totalul de cauze în lucru la nivelul instanţei (volumul de activitate – coloana 4) au fost
retrase.
Pentru raportarea anuală, numărul anual de cauze retrase va fi obţinut prin cumularea
numărului individual de cauze retrase, la nivelul fiecărui trimestru al anului (I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:
Aceste cauze - retrase - se vor trata distinct faţă de cauzele soluţionate

(coloanele 5-19) şi de cauzele nesoluţionate (coloanele 24-30).
29 decembrie 2019
239 / 239

Coloana 21 – „Cauze perimate”
considerate perimate.
Pentru raportarea anuală, numărul anual de cauze perimate va fi obţinut prin cumularea
numărului individual de cauze perimate, la nivelul fiecărui trimestru al anului (I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:
Aceste cauze - perimate - se vor trata distinct faţă de cauzele soluţionate

29 decembrie 2019
239 / 239

Coloana 22 – „Cauze anulate”
anulate.
Pentru raportarea anuală, numărul anual de cauze anulate va fi obţinut prin cumularea
numărului individual de cauze anulate, la nivelul fiecărui trimestru al anului (I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:
Aceste cauze - anulate - se vor trata distinct faţă de cauzele soluţionate

29 decembrie 2019
239 / 239

Coloana 23 – „Cauze conexate, declinate, suspendate”
conexate, declinate, suspendate.
Pentru raportarea anuală, numărul anual de cauze conexate, declinate, suspendate va fi

obţinut prin cumularea numărului individual de astfel de cauze, la nivelul fiecărui
trimestru al anului (I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:
Aceste cauze – conexate, declinate, suspendate - se vor trata distinct faţă de

cauzele soluţionate (coloanele 5-19) şi de cauzele nesoluţionate (coloanele 24-
30).
29 decembrie 2019
239 / 239

Coloanele 24-30 – „Cauze nesoluţionate la finele perioadei”
În aceste coloane se vor înregistra date privind numărul cauzelor rămase nesoluţionate la
sfârşitul perioadei raportate, respectiv numărul total al acestora (total restanţe) şi
repartizarea acestora în funcţie de vechimea pe rol a cauzei restante.
La cauzele nesoluţionate nu se vor contabiliza cauzele retrase, perimate, anulate,

conexate, declinate şi suspendate, acestea fiind tratate separat, la coloanele anterioare.
Coloana 24 – „Total” – se va completa cu numărul total de cauze nesoluţionate

(restante) la finele perioadei raportate.
Numărul total de cauze nesoluţionate se va obţine prin scăderea din volumul de

activitate a numărului de cauze soluţionate, a numărului de cauze retrase, perimate,
anulate şi conexate, declinate sau suspendate (col24 = col4 – col5 - col20 – col21-
col22-col23).
De asemenea, valoarea înregistrată în coloana 24 trebuie să fie egală cu suma

valorilor înscrise în coloanele 25-30 (col24 = col25 + col26 + col27 + col28 + col29
+ col30).
Coloanele 25-30 – „Vechimea cauzei” – se vor completa cu numărul cauzelor

nesoluţionate (restante) repartizate în funcţie de vechimea pe rol a acestora. Astfel, în
coloana 25 vor fi contabilizate cauzele restante cu o vechime cuprinsă între 0 şi 3 luni,
la coloana 26 vor fi contabilizate cauzele restante cu o vechime cuprinsă între 4 şi 6
luni, la coloana 27 vor fi contabilizate cauzele restante cu o vechime cuprinsă între 6
luni şi 1 an, la coloana 28 vor fi contabilizate cauzele restante cu o vechime cuprinsă
între 1 şi 2 ani, la coloana 29 vor fi contabilizate cauzele restante cu o vechime
cuprinsă între 1 şi 2 ani, respectiv la coloana 30 cauzele restante cu o vechime pe rol
de peste 3 ani.
Suma valorilor înregistrate în coloanele 25-30 trebuie să fie egală cu valoarea

înregistrată în coloana 24 (total cauze nesoluţionate). În consecinţă, aceste valori
trebuie să fie mai mici sau cel mult egale cu valoarea din coloana 24.
În cazul raportării anuale, numărul de cauze nesoluţionate la sfârşitul anului se va obţine

fie prin aplicarea formulei specificate mai sus utilizând valorile anuale pentru volumul de
activitate, pentru cauze soluţionate, cauze retrase, perimate, anulate conexate, declinate
şi suspendate, fie prin preluarea valorii similare înregistrate la nivelul trimestrului IV al
anului raportat.
3.1.2 Formular J.P.PI.1 - date referitoare la numărul de cauze
Acest formular se completează de către judecătorii, pentru cauzele în materia
penală judecate în primă instanţă.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


 III.9.b – Număr cauze penale
 V.6 – Număr de infracţiuni la 100.000 locuitori
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


Liniile tabelului se referă la categoriile de infracţiuni la care sunt încadrate cauzele. Toate
categoriile de infracţiuni incluse în liniile formularului sunt preluate din nomenclatorul
statistic unic pentru cauzele penale prezentat în secţiunea 2.7 din prezentul Manual,
folosind exact structura desfăşurată a nomenclatorului.
Pentru fiecare infracţiune inclusă în liniile tabelului, se completează pe orizontală cu date

Aşa cum s-a specificat în această secţiune, infracţiunile sunt structurate în 4 categorii
subsumate, categoria a doua fiind o detaliere a primei categorii, cea de a treia o detaliere
a celei de-a doua categorii şi cea de-a patra o detaliere a celei de-a patra categorii.

1. Infracţiunile (valorile liniilor) din categoria a patra (semnalate prin codul format din
dreptul liniei ce include infracţiunea din categoria a treia corespunzătoare.
2. Infracţiunile (valorile liniilor) din categoria a treia (semnalate prin codul format din
trei cifre precizat în coloana 00) se vor cumula şi rezultatul va fi înregistrat în
dreptul liniei ce include infracţiunea din categoria a doua corespunzătoare.
3. Infracţiunile (valorile liniilor) din categoria a doua (semnalate prin codul format din
dreptul liniei ce include infracţiunea din prima categorie corespunzătoare.
Operaţiile de cumulare se vor realiza plecând de la liniile ce includ infracţiuni de cea mai
mică categorie (categoria a patra) către liniile ce includ infracţiuni de categorii superioare.
29 decembrie 2019
239 / 239

În liniile 1-115 ale tabelului trebuie completate date referitoare la „Infracţiunile contra persoanei”
(Titlul I din Codul Penal). Categoria mare de infracţiuni contra persoanei (linia 1) este semnalată
prin codul cu o singură cifră („1” în acest caz) în coloana 00.
Ca parte a acestei categorii de infracţiuni, în linia 2 - se vor înregistra date cu privire la

„infracţiunile contra vieţii”. Categoria de rangul 2 „infracţiuni contra vieţii” (linia 2) este semnalată
prin codul format din două cifre („1.1” în acest caz) în coloana 00. În mod similar, la liniile 15, 30,
37, 48, 51, 59, 83 şi 111 includ infracţiuni de rangul 2 ce se subsumează infracţiunii de rangul 1
contra persoanei (din linia 1).
Ca parte a infracţiunii de rangul doi „infracţiuni contra vieţii” (linia 2), se vor completa cu date
corespunzătoare liniile 3 (omor), 8 (uciderea la cererea victimei), 9 (determinarea sau înlesnirea
sinuciderii) şi 12 (uciderea din culpă), infracţiuni de rangul trei semnalate în coloana 00 printr-un
cod format din trei cifre (1.1.1, 1.1.2, 1.1.3 şi 1.1.4 în acest caz).
Ca parte a infracţiunii de rangul tre „infracţiuni de omor” (linia 3), se vor completa cu date
corespunzătoare liniile 4-7 ce includ infracţiuni de rangul patru semnalate în coloana 00 printr-un
cod format din patru cifre (1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3 şi 1.1.1.4 în acest caz).
- Categoriile de infracţiuni de rangul 4 (liniile 4-7) se vor completa cu date centralizate

provenind din sursele primare – numărul de cauze din această categorie, în funcţie de
cerinţele din coloanele tabelului.
- Categoriile de infracţiuni de rangul trei (liniile 3, 8, 9, 12) se vor completa cu suma

valorilor înregistrate în liniile corespunzătoare categoriilor de infracţiuni de rangul
patru. Astfel, suma valorilor înregistrate în liniile 4-7 va da valoarea ce trebuie
înregistrată în linia 3.
- Categoriile de infracţiuni de rangul doi (liniile 15, 30, 37, 48, 51, 59, 83 şi 111) se vor
completa cu suma valorilor înregistrate în liniile corespunzătoare categoriilor de
infracţiuni de rangul trei. Astfel, suma valorilor înregistrate în liniile 3, 8, 9, 12 va da
- Categoriile de infracţiuni de primul rangul (linia de exemplu) se vor completa cu suma

valorilor înregistrate în liniile corespunzătoare categoriilor de infracţiuni de rangul doi.
Astfel, suma valorilor înregistrate în liniile 15, 30, 37, 48, 51, 59, 83 şi 111 va da
29 decembrie 2019
239 / 239

La acestea se adaugă linia 680 în care se prezintă totalul cauzelor înregistrate în perioada
raportată. Valoarea din această linie de total se obţine prin însumarea pe coloane a
valorilor obţinute pentru toate infracţiunile din prima categorie.
Coloana 1 – „Infracţiune”
nomenclatorul statistic pentru cauzele penale – în modelul de formular ataşat prezentului
Manual şi nu se vor opera modificări asupra conţinutului acesteia.
Fiecare infracţiune listată în formular este însoţită de codul său aşa cum acesta apare în
nomenclatorul pentru cauzele non-penale (coloana 00), respectiv de referinţa către
articolul din Codul Civil (coloana 000).
anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239




La cauzele soluţionate nu se vor contabiliza cauzele reunite, disjunse sau suspendate,

acestea fiind tratate separat, în coloana 20.




În Coloanele 6-11 – „Durata soluţionării” - se va completa cu numărul cauzelor

soluţionate repartizate în funcţie de durata de soluţionare ale acestora. Durata
soluţionării unei cauze se calculează de la data înregistrării actului de sesizare, până
la soluţionarea cauzei în instanţă.

3 ani.
29 decembrie 2019
239 / 239


Astfel, în coloana 12 se vor contabiliza cauzele soluţionate prin condamnarea sau
achitarea inculpaţilor, în coloana 13 se vor contabiliza cauzele soluţionate prin
încetarea procesului penal, în coloana 14 se vor contabiliza cauzele restituite la
instanţă, respectiv în coloana 15 se vor contabiliza cauzele cu alte soluţii decât cele
enumerate la coloanele 12-14.

Coloana 20 – „Cauze reunite, disjunse, suspendate”
reunite, disjunse, suspendate.
Pentru raportarea anuală, numărul anual de cauze reunite, disjunse, suspendate va fi

29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:
Aceste cauze – reunite, disjunse, suspendate - se vor trata distinct faţă de

27).
29 decembrie 2019
239 / 239

La cauzele nesoluţionate nu se vor contabiliza cauzele reunite, disjunse, suspendate,

acestea fiind tratate separat, la coloana 20.


activitate a numărului de cauze soluţionate, a numărului de cauze reunite, disjunse,
suspendate (col21 = col4 – col5 - col20).

+ col27).

de peste 3 ani.


activitate, pentru cauze soluţionate, cauze reunite, disjunse, suspendate, fie prin
preluarea valorii similare înregistrate la nivelul trimestrului IV al anului raportat.
3.1.3 Formular J.P.PI.2 - date referitoare la numărul de inculpaţi şi
condamnaţi definitiv
penală soluţionate în primă instanţă şi pentru cauze soluţionate în apel sau
contestaţie în anulare pentru care prima instanţă a fost judecătoria (la nivel de
tribunal, curte de apel sau ICCJ), cu numărul persoanelor inculpate, al celor
condamnate defintiv şi al celor achitate.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


 III.1.b – Număr persoane inculpate
 III.2.b – Număr condamnaţi definitiv
 III.4.b – Rata persoanelor condamnate definitiv
 III.5.b – Rata de recidivare
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




 Infracţiunile (valorile liniilor) din categoria a patra (semnalate prin codul format din
 Infracţiunile (valorile liniilor) din categoria a treia (semnalate prin codul format din
 Infracţiunile (valorile liniilor) din categoria a doua (semnalate prin codul format din
29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

Coloana 1 – „Infracţiunea”
Această coloană indică infracţiunile pentru care trebuie completate date în coloanele
subsecvente din tabel. Coloana este deja completată – cu preluarea infracţiunilor din
nomenclatorul statistic unic pentru cauzele penale – în modelul de formular ataşat
Fiecărei infracţiuni îi corespunde o linie din formular.
nomenclatorul unic pentru cauzele penale (coloana 00), respectiv de referinţa către Codul
Penal (coloana 000).
Coloanele 2-4 – „Număr inculpaţi”
Aceste coloane indică numărul persoanelor inculpate în cauzele soluţionate la nivelul

instanţei în perioada raportată. Se vor completa cu numărul tuturor persoanelor inculpate
în aceste cauze soluţionate.
Astfel:
Coloana 2 - se va completa cu numărul total de persoane majore inculpate în toate

cauzele soluţionate în perioada raportată. Valoarea din această coloană este parte din
valoarea înregistrată în coloana 2 şi în consecinţă nu poate fi decât mai mică sau cel
mult egală cu aceasta.
Coloana 3 - se va completa cu numărul total de persoane minore inculpate în toate

Coloana 4 - se va completa cu numărul total de persoane inculpate în toate cauzele

soluţionate în perioada raportată.
Valoarea înregistrată în această coloană trebuie să fie egală cu suma valorilor din
coloanele 2 şi 3: col 4 = col2 + col3.
În cazul raportării anuale, valorile pentru aceste coloane se vor obţine prin însumarea
valorilor înregistrate la nivelul fiecărui trimestru al anului raportat (I+II+III+IV).
Coloanele 5-7 – „Condamnaţi definitiv”
29 decembrie 2019
239 / 239

În aceste coloane se vor completa date privind numărul de persoane condamnate definitiv
în cauzele soluţionate în perioada raportată, parte a numărului total de persoane
inculpate (vezi coloana 4). Numărul total al condamnaţilor defintiiv include şi numărul
minorilor condamnaţi defintiv.
Astfel:
Coloana 5 - se va completa cu numărul total de condamnaţi defintiv. Valoarea

înregistrată în această coloană trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu valoarea
înregistrată în coloana 4. Valoarea din această coloană este egală cu suma valorilor
înregistrate în coloanele 6-7: col 5 = col6 + col7.
Coloana 6 – se va completa cu numărul de condamnaţi defintiv judecaţi în stare de

libertate. Valoarea înregistrată în această coloană trebuie să fie mai mică sau cel mult
egală cu valoarea înregistrată în coloana 5.

arest. Valoarea înregistrată în această coloană trebuie să fie mai mică sau cel mult
Coloana 8 – „Rata persoanelor condamnate definitiv”
Rata persoanelor condamnate definitiv indică procentual câte persoane din cele inculpate
(col4) - în cauzele soluţionate - în perioada raportată, au fost condamnate defintiv (col5).
Valoarea ce va fi înregistrată în această coloană (exprimată în procente) se va obţine prin

aplicarea următoarei formule: col8 = col5*100/col4.
În cazul liniilor de total, din cadrul tabelului, valoarea înregistrată nu va reprezenta suma
valorilor din coloană, ci media acestora.
În cazul raportării anuale, valorile pentru această coloană se vor obţine prin calcularea
mediei valorilor înregistrate la nivelul fiecărui trimestru al anului raportat (I+II+III+IV/4).
Coloanele 9-10 – „Antecedente penale”
Aceste coloane se completează cu date referitoare la antecedentele penale ale

persoanelor condamnate definitiv (col 5).
Astfel:
Coloana 9 se va completa cu numărul condamnaţilor definitiv recidivişti. Valoarea din

această coloană este parte din numărul total al condamnaţilor definitiv (col5) şi în
consecinţă trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu valoarea din această
coloană.
Coloana 10 se va completa cu numărul condamnaţilor definitiv cu alte antecedente

penale. Valoarea din această coloană este parte din numărul total al condamnaţilor
definitiv (col5) şi în consecinţă trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu valoarea
din această coloană.
29 decembrie 2019
239 / 239

Coloana 11 – „Rata recidivării”
Rata recidivării reflectă numărul de condamnaţi definitiv recidivişti ca procent din numărul
total de condamnaţi defintiiv (col 5), în cazul cauzelor soluţionate în perioada raportată.
Valoarea ce se va completa în această coloană se obţine cu aplicarea următoarei formule:

col11 = col 9*100/col5.
Coloanele 12-13 – „Calitatea”
Aceste coloane se completează pentru condamnaţii definitiv (col5) cu indicarea calităţii

acestora în comiterea infracţiunii pentru care sunt condamnaţi. Astfel:
Coloana 12 se va completa cu numărul de condamnaţi definitiv în calitate de autori ai

infracţiunilor comise. Valoarea din această coloană trebuie să fie mai mică sau egală
cu valoarea înregistrată în coloana 5.
Coloana 13 se va completa cu numărul de condamnaţi definitiv în calitate de

instigatori şi/sau complici ai infracţiunilor comise/ai autorilor infracţiunilor comise.
Valoarea din această coloană trebuie să fie mai mică sau egală cu valoarea
înregistrată în coloana 5.
Suma valorilor înregistrate în coloanele 12 şi 13 trebuie să fie egală cu valoarea

înregistrată în coloana 5 (număr inculpaţi trimişi în judecată): col12+col13 = col5.
Coloanele 14-29 – „Sexul/Vârsta”
Aceste coloane se vor completa cu date numerice privind sexul şi vârsta condamnaţilor
definitiv (col5). Astfel, se va putea determina câţi condamnaţi definitiv sunt de o anumită
vârstă şi bărbaţi / femei. Totodată, datele completate în aceste coloane vor indica câţi din
condamnaţii definitiv în perioada raportată sunt minori.
Astfel:
Coloanele 14-20 se vor completa cu date privind persoanele de sex masculin (majori
şi minori) care sunt condamnate definitiv.
29 decembrie 2019
239 / 239

Pentru persoanele de sex masculin majore corespund coloanele 14-17. În coloana

14 se va indica numărul acestor persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 30 ani, în
coloana 15 numărul acestor persoane cu vârste cuprinse între 30 şi 50 ani, iar în
coloana 16 numărul acestor persoane cu vârste de peste 50 ani. Coloana 17
contabilizează totalul persoanelor de sex masculin majore indiferent de vârsta lor.
În consecinţă, valoarea din coloana 17 este egală cu suma valorilor din coloanele
14, 15 şi 16 (col17 = col14+col15+col16). Valorile coloanelor 14-16 trebuie să fie
mai mici sau cel mult egale cu valoarea din coloana 17. Valoarea coloanei 17
trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu valoarea înregistrată în coloana 28.
Pentru persoanele de sex masculin minore corespund coloanele 18-20. În coloana

18 se va indica numărul acestor persoane cu vârste sub 14 ani, iar în coloana 19
numărul acestor persoane cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani. Coloana 20
contabilizează totalul persoanelor de sex masculin minore indiferent de vârsta lor.
18 şi 19 (col20 = col18+col19). Valorile coloanelor 18-19 trebuie să fie mai mici
sau cel mult egale cu valoarea din coloana 20. Valoarea coloanei 20 trebuie să fie
mai mică sau cel mult egală cu valoarea înregistrată în coloana 29.
Coloanele 21-27 se vor completa cu date privind persoanele de sex feminin (majore şi
minore) care sunt condamnate definitiv.
Pentru persoanele de sex feminin majore corespund coloanele 21-24. În coloana

contabilizează totalul persoanelor de sex feminin majore indiferent de vârsta lor.
21-23 (col24 = col21+col22+col23). Valorile coloanelor 21-23 trebuie să fie mai
mici sau cel mult egale cu valoarea din coloana 24. Valoarea coloanei 24 trebuie
să fie mai mică sau cel mult egală cu valoarea înregistrată în coloana 28.
Pentru persoanele de sex feminin minore corespund coloanele 25-27. În coloana

contabilizează totalul persoanelor de sex feminin minore indiferent de vârsta lor.
Coloanele 28-29, reprezintă o contabilizare a numărului total de condamnaţi definitiv,

indiferent de sexul lor, pe criterii de vârstă, respectiv majori şi minori.
În coloana 28 se va trece numărul total de condamnaţi definitiv majori (bărbaţi şi

femei). Acest număr se va obţine aplicând următoarea formulă: col28 =
col17+col24.
29 decembrie 2019
239 / 239

În coloana 29 se va trece numărul total de condamnaţi definitiv (băieţi şi fete).

Acest număr se va obţine aplicând următoarea formulă: col29 = col20+col27.
Suma valorilor cumulate ale coloanelor 28 şi 29 trebuie să fie egală cu valoarea

înregistrată în coloana 5 (total condamnaţi definitiv) – col5 = col28+col29. Valorile
coloanelor 28 şi 29 nu pot fi decât mai mici sau cel mult egale cu valoarea exprimată
în coloana 5.
Coloanele 30-31 – „Cetăţenie”
Aceste coloane se vor completa cu date numerice privind cetăţenia condamnaţilor

definitiv (col5). Astfel, se va putea determina câţi condamnaţi definitiv sunt de cetăţenie
română sau au deţin cetăţenia unei alte ţări.

coloanelor 30 şi 31 nu pot fi decât mai mici sau cel mult egale cu valoarea exprimată în
coloana 5.
Astfel:
În coloana 30, se va consemna numărul persoanelor de cetăţenie română

condamnate definitiv (coloana 5). Persoanele care deţin şi cetăţenia altei ţări pe lângă
cea română vor fi numărate în această coloană.
În coloana 31, se va consemna numărul persoanelor de cetăţenie alta decât cea

română condamnate definitiv (coloana 5). Persoanele cu dublă sau multiplă cetăţenie
(exclusiv română) vor fi numărate în această coloană, o singură dată. De asemenea,
şi persoanele apatride vor fi numărate în această coloană.
Coloanele 32-33 – „Ultimul domiciliu”
Aceste coloane se vor completa cu date numerice privind ultimul domiciliu (în mediul
urban sau în mediul rural) al condamnaţilor definitiv (col5) la momentul comiterii
infracţiunii de care sunt acuzaţi. Astfel, se va putea determina câţi condamnaţi definitiv
provin din mediul urban şi câţi din mediul rural.

coloana 5.
Astfel:
În coloana 32, se va consemna numărul persoanelor cu ultimul domiciliu în mediul

urban care au fost condamnate definitiv (coloana 5).
29 decembrie 2019
239 / 239


rural care au fost condamnate definitiv (coloana 5).
Coloanele 34-37 – „Studii”
Aceste coloane se vor completa cu date numerice privind nivelul de studii al

condamnaţilor definitiv (col5) la momentul comiterii infracţiunii de care sunt acuzaţi.
Astfel, se va putea determina repartizarea condamnaţilor definitiv pe grupe de studii: fără
studii, primare/gimnaziale, medii, superioare.
Suma valorilor cumulate ale coloanelor 34-37 trebuie să fie egală cu valoarea înregistrată
în coloana 5 (total inculpaţi trimişi în judecată) – col5 = col34+col35+col36+col37.
Valorile coloanelor 34-37 nu pot fi decât mai mici sau cel mult egale cu valoarea
exprimată în coloana 5.
Astfel:
În coloana 34, se va consemna numărul persoanelor fără studii care au fost

condamnate definitiv (coloana 5).
În coloana 35, se va consemna numărul persoanelor cu studii primare/gimnaziale care

au fost condamnate definitiv (coloana 5).
În coloana 36, se va consemna numărul persoanelor cu studii medii (liceu, colegiu,

postliceală, şcoală profesională) care au fost condamnate definitiv (coloana 5).
În coloana 37, se va consemna numărul persoanelor cu studii superioare (facultate,

master, doctorat) care au fost condamnate definitiv (coloana 5).
Coloanele 38-46 – „Ocupaţie”
Aceste coloane se vor completa cu date numerice privind ocupaţia condamnaţilor definitiv
(col5) la momentul comiterii infracţiunii de care sunt acuzaţi. Astfel, se va putea
determina repartizarea condamnaţilor definitiv în funcţie de starea ocupaţională a
acestora: salariaţi şi minori încadraţi în muncă, patroni, liberi profesionişti, şomeri,
studenţi, elevi, pensionari, fără ocupaţie.
în coloana 5 (total condamnaţi definitiv) – col5 =
col38+col39+col40+col41+col42+col43+col44+col45+col46. Valorile coloanelor 38-45
nu pot fi decât mai mici sau cel mult egale cu valoarea exprimată în coloana 5.
Astfel:
În coloana 38, se va consemna numărul persoanelor salariate care au fost

29 decembrie 2019
239 / 239

În coloana 39, se va consemna numărul persoanelor minore încadrate în muncă care

au condamnate definitiv (coloana 5).
În coloana 40, se va consemna numărul persoanelor declarate ca fiind patroni

(asociaţi unici, asociaţi, acţionari care nu au calitatea de salariat) care au fost
În coloana 41, se va consemna numărul persoanelor liber profesioniste (avocaţi,

notari, medici, persoane fizice autorizate etc.) care au fost condamnate definitiv
(coloana 5).
În coloana 42, se va consemna numărul persoanelor şomere care au fost condamnate

definitiv (coloana 5).
În coloana 43, se va consemna numărul studenţilor care au fost condamnate definitiv

(coloana 5).
În coloana 44, se va consemna numărul elevilor care au fost condamnate definitiv

(coloana 5).
În coloana 45, se va consemna numărul pensionarilor care au fost trimişi condamnate

În coloanele 46, se va consemna numărul persoanelor fără ocupaţie care au fost

Coloanele 47-49 – „Achitaţi”
În aceste coloane se vor completa date cu privire la numărul de persoane achitate în

cauzele soluţionate în perioada raportată, parte a numărului total de persoane inculpate
(vezi coloana 4). Numărul total al persoanelor achitate include şi numărul minorilor
achitaţi.
Astfel:
Coloana 47 - se va completa cu numărul total de persoane achitate (inclusiv minori).

Valoarea înregistrată în această coloană trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu
valoarea înregistrată în coloana 4.
Coloana 48 – se va completa cu numărul de persoane achitate dar pentru care s-a

hotârât supravegherea acestora de către organele de cercetare penală. Valoarea

hotârât supravegherea acestora de către procuror. Valoarea înregistrată în această
coloană trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu valoarea înregistrată în coloana
47.
29 decembrie 2019
239 / 239

3.1.4 Formular J.P.PI.3 - date referitoare la numărul de victime

penală judecate în primă instanţă, cu numărul victimelor infracţiunilor.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


 III.8.b – Număr victime
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

Coloana 2 – „Număr condamnaţi definitiv pentru infracţiuni care au produs victime”
Această coloană se va completa cu numărul de condamnaţi definitiv pentru infracţiuni

care au produs victime, în cazul cauzelor soluţionate la nivel de instanţă în perioada
raportată. Acest număr reprezintă parte din numărul total de condamnaţi definitiv
înregistrat în Formularul J.P.PI.2 (date despre condamnaţi definitiv) - col5 - şi în consecinţă
nu poate fi decât mai mic sau cel mult egal cu acesta.
Coloana 3 – „Număr condamnaţi definitiv pentru violenţă în familie”
Această coloană se va completa cu numărul de condamnaţi definitiv pentru violenţa în

familie, în cazul cauzelor soluţionate la nivel de instanţă în perioada raportată. Acest
număr reprezintă parte din numărul total de condamnaţi definitiv pentru infracţiuni care
au produs victime (col2) şi în consecinţă nu poate fi decât mai mic sau cel mult egal cu
acesta.
Infracţiunile cu violenţa în familie sunt acele infracţiuni care au drept victime soţi sau rude
apropiate aşa cum acestea sunt listate în coloanele 33-37.
Coloana 4 – „Număr victime”
Această coloană se va completa cu numărul total de victime ale infracţiunilor comise de

persoanele condamnate definitiv (col 2).
Coloanele 5-45 reprezintă cuantificarea unor caracteristici distincte ale victimilor

numărate în această coloană.
29 decembrie 2019
239 / 239

Coloanele 5-16 – „Sexul / Vârsta”
În aceste coloane se vor înregistra date cu privire la sexul şi vârsta victimelor numărate în
coloana 4. Astfel, se va putea determina câte victime sunt de o anumită vârstă şi câte
victime sunt bărbaţi sau femei. Totodată, datele completate în aceste coloane vor indica
câte victime intră în categoria minori.
Astfel:
Coloanele 5-9 se vor completa cu date privind persoanele de sex masculin (majori şi
minori), victime ale infracţiunilor.
Pentru persoanele de sex masculin majore corespund coloanele 5-8. În coloana 5

se va indica numărul acestor persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 30 ani, în
5, 6 şi 7 (col8 = col5+col6+col7). Valorile coloanelor 5-7 trebuie să fie mai mici
mai mică sau cel mult egală cu valoarea înregistrată în coloana 15 (total
persoane majore).
Pentru persoanele de sex masculin minore corespunde coloana 9. Valoarea

coloanei 9 trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu valoarea înregistrată în
coloana 16 (total persoane minore).
minore), victime ale infracţiunilor.

trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu valoarea înregistrată în coloana 15
(total persoane majore).
Pentru persoanele de sex feminin minore corespunde coloana 14. Valoarea

Coloanele 15-16, reprezintă o contabilizare a numărului total de victime, indiferent de

sexul lor, pe criterii de vârstă, respectiv majori şi minori.
29 decembrie 2019
239 / 239

În coloana 15 se va trece numărul total de victime majore (bărbaţi şi femei).

În coloana 16 se va trece numărul total de victime minore (băieţi şi fete). Acest

număr se va obţine aplicând următoarea formulă: col16 = col9+col14.

înregistrată în coloana 4 (număr victime) – col4 = col15+col16. Valorile coloanelor 15
şi 16 nu pot fi decât mai mici sau cel mult egale cu valoarea exprimată în coloana 4.
Aceste coloane se vor completa cu date numerice privind cetăţenia victimelor (col4).
Astfel, se va putea determina câte victime sunt de cetăţenie română sau deţin cetăţenia
unei alte ţări.

înregistrată în coloana 4 (număr victime) – col4 = col17+col18. Valorile coloanelor 17 şi
18 nu pot fi decât mai mici sau cel mult egale cu valoarea exprimată în coloana 4.
Astfel:
În coloana 17, se va consemna numărul victimelor de cetăţenie română. Persoanele

care deţin şi cetăţenia altei ţări pe lângă cea română vor fi numărate în această
coloană.
În coloana 18, se va consemna numărul victimelor de cetăţenie alta decât cea

română. Persoanele cu dublă sau multiplă cetăţenie (exclusiv română) vor fi numărate
în această coloană, o singură dată. De asemenea, şi persoanele apatride vor fi
urban sau în mediul rural) al victimelor (col4) la momentul comiterii infracţiunii. Astfel, se
va putea determina câte victime provin din mediul urban şi câte din mediul rural.

Astfel:
În coloana 19, se va consemna numărul victimelor cu ultimul domiciliu în mediul

urban.
În coloana 20, se va consemna numărul victimelor cu ultimul domiciliu în mediul rural.
29 decembrie 2019
239 / 239

Aceste coloane se vor completa cu date numerice privind nivelul de studii al victimelor
(col4) la momentul comiterii infracţiunii. Astfel, se va putea determina repartizarea
victimelor pe grupe de studii: fără studii, primare/gimnaziale, medii, superioare.
în coloana 4 (număr victime) – col4 = col21+col22+col23+col24. Valorile coloanelor 21-24
Astfel:
În coloana 21, se va consemna numărul victimelor fără studii (din coloana 4).
În coloana 22, se va consemna numărul victimelor cu studii primare/gimnaziale (din

coloana 4).
În coloana 23, se va consemna numărul victimelor cu studii medii (liceu, colegiu,

postliceală, şcoală profesională) (din coloana 4).
În coloana 24, se va consemna numărul victimelor cu studii superioare (facultate,

master, doctorat) (din coloana 4).
Aceste coloane se vor completa cu date numerice privind ocupaţia victimelor (din col5) la
momentul comiterii infracţiunii. Astfel, se va putea determina repartizarea victimelor în
funcţie de starea ocupaţională a acestora: salariaţi, patroni, liberi profesionişti, şomeri,
în coloana 4 (număr victime) – col4 =
col25+col26+col27+col28+col29+col30+col31+col32. Valorile coloanelor 25-32 nu pot fi
decât mai mici sau cel mult egale cu valoarea exprimată în coloana 4.
Astfel:
În coloana 25, se va consemna numărul victimelor salariate (din coloana 4).
În coloana 26, se va consemna numărul victimelor declarate ca fiind patroni (asociaţi

unici, asociaţi, acţionari care nu au calitatea de salariat) (din coloana 4).
În coloana 27, se va consemna numărul victimelor liber profesioniste (avocaţi, notari,

medici, persoane fizice autorizate etc.) (din coloana 4).
În coloana 28, se va consemna numărul victimelor şomere (coloana 4).
În coloana 29, se va consemna numărul victimelor ce au calitatea de studenţi (din

coloana 4).
29 decembrie 2019
239 / 239

În coloana 30, se va consemna numărul victimelor cu calitatea de elevi (din coloana

4).
În coloana 31, se va consemna numărul victimelor la pensie (coloana 4).
În coloana 32, se va consemna numărul victimelor fără ocupaţie (din coloana 5).
Coloanele 33-44 – „Relaţia victimei cu autorul”
Aceste coloane se vor completa cu date numerice privind relaţia victimelor (din col4) cu
autorul infracţiunii (inculpaţi trimişi în judecată pentru infracţiuni cu producere de victime
– col3).
Suma valorilor înregistrate în coloanele 33-36, 38 şi 40-45 trebuie să fie egală cu valoarea
înregistrată în coloana 4 (număr victime) - col4 =
col33+col34+col35+col36+col38+col40+col41+col42+col43+col44+col45. Valorile
coloanelor 33-36, 38 şi 40-45 nu pot fi decât mai mici sau cel mult egale cu valoarea
Astfel:
În coloana 33, se va consemna numărul victimelor (din coloana 4) care au calitatea de

părinţi faţă de autorul infracţiunii.

bunici faţă de autorul infracţiunii.

soţi faţă de autorul infracţiunii.
În coloanele 36-37, se va consemna numărul victimelor (din coloana 4) care au

calitatea de fraţi/surori faţă de autorul infracţiunii. În coloana 36 se va completa cu
numărul total al acestora, iar în coloana 37 cu numărul de victime minore care se află
în această relaţie de rudenie cu autorul infracţiunii. Valoarea din coloana 37 nu poate
fi decât mai mic sau cel mult egal cu valoarea din coloana 36.
În coloanele 38-39, se va consemna numărul victimelor (din coloana 4) care sunt rude
de până la gradul IV (altele decât cele enumerate în coloanele anterioare) faţă de
autorul infracţiunii. În coloana 38 se va completa cu numărul total al acestora, iar în
coloana 39 cu numărul de victime minore care se află în această relaţie de rudenie cu
autorul infracţiunii. Valoarea din coloana 39 nu poate fi decât mai mic sau cel mult
egal cu valoarea din coloana 38.

socru/soacră faţă de autorul infracţiunii.

ginere/noră faţă de autorul infracţiunii.

concubini faţă de autorul infracţiunii.
29 decembrie 2019
239 / 239


colegi de şcoală faţă de autorul infracţiunii. Dacă o victimă este înscrisă în coloanele
nr. 33 - 42 îndeplinind una din calităţile menţionate în aceste coloane nu va mai fi
menţionată în coloana 43 chiar dacă întrunesc cumulativ atât una din calităţile
prevăzute în coloanele 33 - 42 cât şi una calitatea prevăzute în coloana 43.

colegi de serviciu faţă de autorul infracţiunii. Dacă o victimă este înscrisă în coloanele
În coloana 45, se va consemna numărul victimelor (din coloana 4) care se află în alte
relaţii (distincte faţă de cele enumerate în coloanele anteriora, oricare ar fi acestea)
faţă de autorul infracţiunii sau care nu se află în nicio relaţie cu acesta.
3.1.5 Formular J.P.R.1 - date referitoare la numărul de cauze
penală judecate ca urmare a contestaţiilor în anulare înaintate.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239




La cauzele soluţionate nu se vor contabiliza cauzele retrase, reunite, disjunse sau

suspendate, acestea fiind tratate separat, în coloanele 20-21.






3 ani.
29 decembrie 2019
239 / 239


Astfel, în coloana 12 se vor contabiliza cauzele soluţionate prin admiterea contestaţiei
în anulare, iar în coloana 13 se vor contabiliza cauzele soluţionate prin respingerea
contestaţiei în anulare. Valoarea înregistrată în coloana 13 este egală cu suma
valorilor înregistrate în coloanele 14-15: col13 = col14+col15.
În coloana 14 se vor contabiliza contestaţiile în anulare respinse ca fiind nefondate,

respectiv în coloana 15 se vor contabiliza contestaţiile în anulare respinse ca fiind
tardive sau inadmisibile. Valorile înregistrate în coloanele 14-15 trebuie să fie mai mici
sau cel mult egale cu valoarea înregistrată în coloana 13.

În această coloană se contabilizează acele cauze (contestaţii în anulare) care, în cursul

perioadei raportate, din totalul de cauze în lucru la nivelul instanţei (volumul de activitate
– coloana 4) au fost retrase.
numărului individual de astfel de cauze, la nivelul fiecărui trimestru al anului (I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:
Aceste cauze – retrase - se vor trata distinct faţă de cauzele soluţionate

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

28).
29 decembrie 2019
239 / 239

În aceste coloane se vor înregistra date privind numărul cauzelor (contestaţii în anulare)
rămase nesoluţionate la sfârşitul perioadei raportate, respectiv numărul total al acestora
(total restanţe) şi repartizarea acestora în funcţie de vechimea pe rol a cauzei restante.
La cauzele nesoluţionate nu se vor contabiliza cauzele reunite, disjunse, suspendate şi

cauzele retrase, acestea fiind tratate separat, la coloanele 20-21.


suspendate şi a numărului de cauze retrase (col21 = col4 – col5 - col20 – col21).

+ col28).

de peste 3 ani.
Valorile din coloanele 23-28 trebuie să fie mai mici sau cel mult egale cu valoarea din
coloana 22.

activitate, pentru cauze soluţionate, cauze reunite, disjunse, suspendate, retrase fie prin
3.1.6 Formular J.Centralizator.1 - date centralizate referitoare la numărul de
cauze
Acest formular se completează de către judecătorii, pentru cauzele judecate la
nivelul acestora în perioada raportată, pentru toate materiile şi pentru toate
tipurile de judecare (primă instanţă şi contestaţie în anulare).
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


Liniile tabelului se referă la materiile la care sunt încadrate cauzele şi respectiv la tipul de
judecare a cauzei – în primă instanţă sau contestaţie în anulare (acesta din urmă numai
pentru cauzele materiei penale).
Astfel, liniile 1-3 se referă la cauzele în materia penală, la linia 1 fiind numărate cele
judecate în primă instanţă, la linia 2 cele judecate în contestaţia în anulare, iar la linia 3
sunt totalizate valorile corespunzătoare liniilor 1 şi 2 (linia3 = linia1+linia2).
Valorile ce se vor completa în linia 1, pentru fiecare coloană, se vor prelua din Formularul
J.P.PI.1, linia totalizatoare 680.
J.P.R.1, linia totalizatoare 680.
Linia 4 se referă la cauzele în materia civilă, judecate în primă instanţă.
J.C.PI.1, linia totalizatoare 127.
În Linia 5 se numără numărul total de cauze (atât în materia penală, cât şi în cea civilă):
linia 5 = linia3+linia4.
Coloana 1 – „Materie”
Această coloană indică materia cauzelor numărate (penal sau civil). Coloana este deja
completată şi nu se vor opera modificări asupra conţinutului acesteia.
Coloana 2 – „Judecare”
Această coloană indică tipul judecării cauzelor numărate (în primă instanţă sau
contestaţie în anulare). Coloana este deja completată şi nu se vor opera modificări asupra
conţinutului acesteia.
29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).



La cauzele soluţionate nu se vor contabiliza cauzele retrase, perimate, anulate, reunite,

disjunse (conexate, declinate) sau suspendate, acestea fiind tratate separat, în coloana
17.
acestora în funcţie de numărul de audieri.



referitoare la numărul de audieri care au fost necesare pentru soluţionarea acestora
(col6= col13+col14+col15+col16).
29 decembrie 2019
239 / 239



3 ani.

Coloana 17 – „Cauze retrase, perimate, anulate, suspendate, reunite (conexate), disjunse

(declinate)”
retrase, anulate, suspendate, reunite (conexate), disjunse (declinate) sau au fost
declarate perimate.
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:
Aceste cauze se vor trata distinct faţă de cauzele soluţionate (coloanele 6-16) şi
de cauzele nesoluţionate (coloanele 18-24).
29 decembrie 2019
239 / 239

În aceste coloane se vor înregistra date privind numărul cauzelor (rămase nesoluţionate la
La cauzele nesoluţionate nu se vor contabiliza cauzele retrase, perimate, anulate, reunite,

disjunse (conexate, declinate) sau suspendate, acestea fiind tratate separat, la coloana
17.


suspendate şi a numărului de cauze retrase (col18 = col5 – col6 – col17).

+ col24).

de peste 3 ani.
coloana 18.

3.2 Formulare tribunale

3.2.1 Formular T.C.PI.1 – date referitoare la numărul de cauze
Acest formular se completează de către tribunale, pentru cauzele în materia civilă
judecate în primă instanţă.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


formular.
instanţă) pentru tribunal, prezentat în secţiunea 2.7 a prezentului Manual.


29 decembrie 2019
239 / 239

În liniile 66-84 ale tabelului trebuie completate date referitoare la „Acţiuni civile izvorâte din
conflictele de muncă şi asigurările sociale”. Categoria mare de astfel de cauze este semnalată prin
codul cu o singură cifră („6” în acest caz) în coloana 00.
Ca parte a acestei categorii de cauze, în linia 67 se vor înregistra date cu privire la „Acţiuni privind
conflicte de drepturi”. Aceste cauze de rangul 2 (linia 67) sunt semnalate prin codul format din
două cifre („6.1” în acest caz) în coloana 00. În mod similar, la liniile 77, 81, 82, 83 şi 84 includ
cauze de rangul 2 ce se subsumează cauzei de rangul 1 din linia 66.
Ca parte a cauzelor de rangul doi „Acţiuni privind conflicte de drepturi” (linia 67), se vor completa
cu date corespunzătoare liniile 68-76, respcetiv cauzele de rangul trei semnalate în coloana 00
printr-un cod format din trei cifre (de la 6.1.1 la 6.1.9 în acest caz).
- La cauzele de rangul 3 (liniile 68-76) se va completa cu date centralizate provenind din

- La cauzele de rangul doi (linia 67) se va completa cu suma valorilor înregistrate în

liniile corespunzătoare cauzelor de rangul trei.

liniile 77, 81, 82, 83 şi 84 va da valoarea ce trebuie înregistrată în linia 66.
29 decembrie 2019
239 / 239

pentru toate cauzele din prima categorie (linia 125 = linia1 + linia13 + linia21 + linia37
+ linia44 + linia66 + linia85 + linia94 + linia103 + linia110 + linia117 + linia123).
anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239




La cauzele soluţionate nu se vor contabiliza cauzele conexate, declinate, retrase sau

suspendate, acestea fiind tratate separat, în alte coloane ale tabelului.






3 ani.
29 decembrie 2019
239 / 239



retrase.
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

28).
29 decembrie 2019
239 / 239

La cauzele nesoluţionate nu se vor contabiliza cauzele retrase, conexate, declinate şi

suspendate, acestea fiind tratate separat, la coloanele anterioare.


anulate şi conexate, declinate sau suspendate (col22 = col4 – col5 - col20 – col21).

+ col28).

de peste 3 ani.


activitate, pentru cauze soluţionate, cauze retrase, conexate, declinate şi suspendate, fie
prin preluarea valorii similare înregistrate la nivelul trimestrului IV al anului raportat.
3.2.2 Formular T.C.A.1 – date referitoare la numărul de cauze
Acest formular se completează de către tribunale, pentru cauzele în materia
civilă judecate în apel.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


formular.


29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239







Valoarea din coloana 5 va reprezenta şi suma valorilor înregistrate în coloanele 12, 16

şi 19 referitoare la modalitatea de soluţionare (col5= col12+col16+col19).

necesare pentru soluţionarea acestora (col5 = col20+col21+col22+col23).


3 ani.
29 decembrie 2019
239 / 239


Astfel, în coloanele 12-15 se vor contabiliza cauzele soluţionate prin admiterea

apelului. În coloana 12 se va trece numărul total de apeluri soluţionate prin admis.
Valoarea înregistrată în această coloană este parte din valoarea coloanei 5 şi în
consecinţă nu poate fi decât mai mică sau cel mult egală cu aceasta. Valoarea
înregistrată în coloana 12 este egală cu suma valorilor înregistrate în coloanele 13-15:
col12 = col13+col14+col15. În coloana 13 se va trece numărul apelurilor admise
schimbate total sau în parte, în coloana 14 cele admise cu rejudecare în primă
instanţă, iar în coloana 15 cele admise şi încadrate ca tranzacţii. Valorile înregistrate
în coloanele 13-15 sunt parte din valoarea înregistrată în coloana 12 şi în consecinţă
nu pot fi decât mai mici sau cel mult egale cu aceasta.
În coloanele 16-18 se vor contabiliza cauzele soluţionate prin respingerea apelului. În

coloana 16 se va trece numărul total de apeluri soluţionate prin respins. Valoarea
înregistrată în această coloană este parte din valoarea coloanei 5 şi în consecinţă nu
poate fi decât mai mică sau cel mult egală cu aceasta. Valoarea înregistrată în
coloana 16 este egală cu suma valorilor înregistrate în coloanele 17-18: col16 =
col17+col18. În coloana 17 se va trece numărul apelurilor respinse cu menţinerea
hotărârii primei instanţe, iar în coloana 18 cele respinse ca fiind tardive. Valorile
înregistrate în coloanele 17-18 sunt parte din valoarea înregistrată în coloana 16 şi în
consecinţă nu pot fi decât mai mici sau cel mult egale cu aceasta.
În coloana 19 se vor contabiliza cauzele soluţionate prin alte soluţii decât cele de
admis-respins. Valoarea înregistrată în această coloană este parte din valoarea
coloanei 5 şi în consecinţă nu poate fi decât mai mică sau cel mult egală cu aceasta.

retrase.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

32).
29 decembrie 2019
239 / 239





+ col32).

de peste 3 ani.


3.2.3 Formular T.C.R.1 – date referitoare la numărul de cauze

civilă judecate în recurs.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


formular.


29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239











3 ani.
29 decembrie 2019
239 / 239



recursului. În coloana 12 se va trece numărul total de recursuri soluţionate prin
admis. Valoarea înregistrată în această coloană este parte din valoarea coloanei 5 şi
în consecinţă nu poate fi decât mai mică sau cel mult egală cu aceasta. Valoarea
col12 = col13+col14. În coloana 13 se va trece numărul recursurilor admise cu
rejudecare pe fond, iar în coloana 14 cele admise cu rejudecare în prima instanţă sau
de instanţa competentă. Valorile înregistrate în coloanele 13-14 sunt parte din
valoarea înregistrată în coloana 12 şi în consecinţă nu pot fi decât mai mici sau cel
mult egale cu aceasta.
În coloanele 15-17 se vor contabiliza cauzele soluţionate prin respingerea recursului.

În coloana 15 se va trece numărul total de recursuri soluţionate prin respins. Valoarea
col16+col17. În coloana 16 se va trece numărul apelurilor respinse ca nefondate, iar
în coloana 17 cele respinse ca fiind tardive. Valorile înregistrate în coloanele 16-17
sunt parte din valoarea înregistrată în coloana 15 şi în consecinţă nu pot fi decât mai
mici sau cel mult egale cu aceasta.

retrase.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

31).
29 decembrie 2019
239 / 239





valorilor înscrise în coloanele 26-31 (col26 = col26+col27 + col28 + col29 + col30 +
col31).

de peste 3 ani.


3.2.4 Formular T.P.PI.1 – date referitoare la numărul de cauze
penală judecate în primă instanţă.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239











3 ani.
29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

27).
29 decembrie 2019
239 / 239





+ col27).

de peste 3 ani.


3.2.5 Formular T.P.PI.2 – date referitoare la numărul de inculpaţi şi condamnaţi
definitiv
penală soluţionate în primă instanţă şi pentru cauze soluţionate în apel,
contestaţie în anulalre sau prin exercitarea căilor extraordinare de atac (la nivel
de tribunal, curte de apel, ICCJ), cu numărul persoanelor inculpate, al celor
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239


Astfel:



29 decembrie 2019
239 / 239

Astfel:





Astfel:

coloană.

29 decembrie 2019
239 / 239


col11 = col 9*100/col5.




Astfel:
29 decembrie 2019
239 / 239







col17+col24.
29 decembrie 2019
239 / 239



în coloana 5.


coloana 5.
Astfel:



coloana 5.
Astfel:

29 decembrie 2019
239 / 239



Astfel:




Astfel:

29 decembrie 2019
239 / 239




(coloana 5).


(coloana 5).

(coloana 5).



achitaţi.
Astfel:



47.
29 decembrie 2019
239 / 239

3.2.6 Formular T.P.PI.3 – date referitoare la numărul de victime

penală judecate în primă instanţă, cu numărul victimelor infracţiunilor.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239



acesta.


29 decembrie 2019
239 / 239

Astfel:

persoane majore).




29 decembrie 2019
239 / 239




unei alte ţări.

Astfel:

coloană.


Astfel:

urban.
29 decembrie 2019
239 / 239

Astfel:

coloana 4).


Astfel:



coloana 4).
29 decembrie 2019
239 / 239


4).
– col3).
Astfel:







29 decembrie 2019
239 / 239



3.2.7 Formular T.P.A.1 – date referitoare la numărul de cauze
penală judecate în apel.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239



Coloana 5 – „Număr de cauze pentru care s-a declarat apelul numai penrtu latura civilă”
În această coloană se completează cu numărul de cauze pentru care s-a declarat apelul
numai penrtu latura civilă.







29 decembrie 2019
239 / 239


3 ani.


apelului. În coloana 13 se va trece numărul total de apeluri soluţionate prin admiterea
apelului. Valoarea înregistrată în această coloană este parte din valoarea coloanei 6 şi
col13 = col14+col15+col16. În coloana 14 se va trece numărul apelurilor admise prin
pronunţarea unei hotărâri noi, în coloana 15 cele admise cu rejudecare în primă
instanţă, iar în coloana 16 cele admise şi restituite laparchet. Valorile înregistrate în
coloanele 14-16 sunt parte din valoarea înregistrată în coloana 13 şi în consecinţă nu
pot fi decât mai mici sau cel mult egale cu aceasta.

în coloana 19 cele respinse ca fiind tardive sau inadmisibile. Valorile înregistrate în

29 decembrie 2019
239 / 239

retrase.
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

33).
29 decembrie 2019
239 / 239





+ col33).

de peste 3 ani.


3.2.8 Formular T.P.R.1 – date referitoare la numărul de cauze
penală judecate ca urmare a contestaţiilor în anulare înaintate.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239











3 ani.
29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

28).
29 decembrie 2019
239 / 239





+ col28).

de peste 3 ani.
coloana 22.

3.2.9 Formular T.S.PI.1 – date referitoare la numărul de cauze
Acest formular se completează de către tribunale, în materie de plângeri,
contestaţii şi sesizări judecate în primă instanţă.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


Liniile tabelului se referă la natura plângerii, sesizării sau contestaţiei pentru care se face
înregistrarea datelor în formular.
În acest formular, liniile tabelului corespund fiecare câte unui tip de plângere, contestaţie
sau sesizare, aşa cum acestea sunt structurate în modelul de formular aferent.
La acestea se adaugă liniile de total pentru plângeri (linia 23), pentru contestaţii (linia 26)
şi pentru sesizări (linia 29). Astfel, valorile ce se vor înregistra în linia 23 pentru fiecare
coloană vor fi egale cu suma valorilor pe coloane înregistrate în liniile 1-22. Valorile ce se
vor înregistra în linia 26 pentru fiecare coloană vor fi egale cu suma valorilor pe coloane
înregistrate în liniile 24-25. Valorile ce se vor înregistra în linia 29 pentru fiecare coloană
vor fi egale cu suma valorilor pe coloane înregistrate în liniile 27-28.
În fine, linia 30 reprezintă linia de total general ce se completează pentru fiecare coloană
cu numărul total de plângeri, contestaţii şi sesizări: linia30 = linia23+linia26+linia29.
Fiecare linie a tabelului, se completează pe orizontală cu date conform cerinţelor

exprimate în fiecare coloană a tabelului.
Coloana 1 – „Plângere/Contestaţie/Sesizare”
anului anterior.
29 decembrie 2019
239 / 239


(I+II+III+IV).



La cauzele soluţionate nu se vor contabiliza cauzele conexate, declinate sau suspendate,

repartizarea acestora în funcţie de modalitatea de soluţionare.


În Coloanele 6-9 – „Modalitatea de soluţionare” - se va completa cu numărul cauzelor

soluţionate repartizate în funcţie de modalitatea de soluţionare a acestora. Astfel, în
coloana 6 se vor contabiliza cauzele soluţionate prin admis, în coloana 7 se vor
contabiliza cauzele soluţionate prin admis în parte, respins, în coloana 8 se vor
contabiliza cauzele soluţionate prin respins, respectiv în coloana 9 se vor contabiliza
cauzele cu alte soluţii decât cele enumerate la coloanele 6-8.
valoarea înregistrată în coloana 5. Suma valorilor cumulate ale coloanelor 6-8 trebuie
să fie egală cu valoarea înregistrată în coloana 5.
29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

14).
La cauzele nesoluţionate nu se vor contabiliza cauzele conexate, declinate şi suspendate,

acestea fiind tratate separat, la coloanele anterioare.


anulate şi conexate, declinate sau suspendate (col11 = col4 – col5 – col10).

valorilor înscrise în coloanele 12-14 (col11 = col12 + col13 + col14).

luni, iar la coloana 14 vor fi contabilizate cauzele restante cu o vechime de peste 1
an.


activitate, pentru cauze soluţionate, cauze conexate, declinate şi suspendate, fie prin
Coloanele 15-19 – „Numărul persoanelor din sesizări soluţionate”
În aceste coloane se vor înregistra date privind numărul persoanelor din sesizările
soluţionate, cu indicarea sancţiunilor primite de aceştia. Astfel:
În coloana 15, se va completa numărul total al persoanelor sancţionate în sesizările

soluţionate. Valoarea înregistrată în această coloană este egală cu suma valorilor
înregistrate în coloanele 16-19: col15 = col16 + col17 + col18.
29 decembrie 2019
239 / 239

În coloanele 16-19 se va completa cu numărul de persoane sancţionate în funcţie de

sancţiunea primită. Astfel, coloana 16 se va completa cu numărul persoanelor
sancţionate cu amendă, coloana 17 cu numărul persoanelor sancţionate prin
înlocuirea prestării muncii în folosul comunităţii cu amenda, coloana 18 cu numărul
persoanelor sancţionate cu muncă în folosul comunităţii, iar coloana 19 cu numărul
persoanelor ce au primit alte sancţiuni decât cele menţionate în coloanele 16-18.
Valorile înregistrate în aceste coloane fac parte din valoarea înregistrată în coloana 15
şi în consecinţă nu pot fi decât mai mici sau cel mult egale cu aceasta.
Pentru raportarea anuală, numărul al acestor persoane va fi obţinut prin cumularea

3.2.10 Formular T.Centralizator.1 – Date centralizate referitoare la numărul de
cauze
Acest formular se completează de către tribunale, pentru cauzele judecate la
nivelul acestora în perioada raportată, pentru toate materiile şi pentru toate
tipurile de judecare (primă instanţă, apel şi contestaţie în anulare).
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


judecare a cauzei – în primă instanţă, apel, recurs sau contestaţie în anulare (acesta din
urmă numai pentru cauzele materiei penale).
judecate în primă instanţă, la linia 2 cele judecate în apel, la linia 3 cele judecate în
contestaţia în anulare, iar la linia 4 sunt totalizate valorile corespunzătoare liniilor 1, 2 şi 3
(linia4 = linia1+linia2+linia3).
T.P.PI.1, linia totalizatoare 680.
T.P.A.1, linia totalizatoare 680.
T.P.R.1, linia totalizatoare 680.
Liniile 5-8 se referă la cauzele în materia civilă şi de contencios administrativ, la linia 5

fiind numărate cele judecate în primă instanţă, la linia 6 cele judecate în apel, la linia 3
cele judecate în recurs, iar la linia 8 sunt totalizate valorile corespunzătoare liniilor 5, 6 şi
7 (linia8 = linia5+linia6+linia7).
T.C.PI.1, linia totalizatoare 125.
T.C.A.1, linia totalizatoare 127.
T.C.R.1, linia totalizatoare 127.
Linia 9 se referă la plângerile, contestaţiile şi sesizările lucrate în perioada raportată.
T.S.PI.1, linia totalizatoare 30.
În Linia 10 se numără numărul total de cauze (atât în materia penală, civilă şi de

contencios administrativ, cât şi plângerile, contestaţiile şi sesizările): linia 10 =
linia4+linia8+linia9.
Această coloană indică materia cauzelor numărate (penal, civil şi contencios

administrativ, plângeri, contestaţii şi sesizări). Coloana este deja completată şi nu se vor
opera modificări asupra conţinutului acesteia.
29 decembrie 2019
239 / 239

Această coloană indică tipul judecării cauzelor numărate (în primă instanţă, apel, recurs
sau contestaţie în anulare). Coloana este deja completată şi nu se vor opera modificări
asupra conţinutului acesteia.
anului anterior.

(I+II+III+IV).




17.
29 decembrie 2019
239 / 239






3 ani.


(declinate)”
29 decembrie 2019
239 / 239

declarate perimate.
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:
29 decembrie 2019
239 / 239


17.



+ col24).

de peste 3 ani.
coloana 18.

3.3 Formulare curţi de apel

3.3.1 Formular CA.C.PI.1 – date referitoare la numărul de cauze
Acest formular se completează de către curţile de apel, pentru cauzele în
materia civilă şi de contencios administrativ judecate în primă instanţă.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


formular.
În acest formular, liniile tabelului corespund fiecare câte unui tip de cauză în materia civilă
şi de contencios administrativ, conform aşa cum acestea sunt structurate în
nomenclatorul pentru cauze civile (fond primă instanţă) pentru curtea de apel, prezentat
în secţiunea 2.7 a prezentului Manual.


29 decembrie 2019
239 / 239

În liniile 9-13 ale tabelului trebuie completate date referitoare la „Acţiuni în contencios
administrativ în competenţa curţilor de apel”. Categoria mare de astfel de cauze este semnalată
Ca parte a acestei categorii de cauze, în linia 10 - se vor înregistra date cu privire la „Acţiuni în
materie de contencios administrativ cu privire la actele autorităţilor şi instituţiilor centrale”. Aceste
cauze de rangul 2 (linia 2) sunt semnalate prin codul format din două cifre („2.1” în acest caz) în
coloana 00. În mod similar, la liniile 12 şi 13 includ cauze de rangul 2 ce se subsumează cauzei de
rangul 1 din linia 9.
Ca parte a cauzelor de rangul doi „Acţiuni în materie de contencios administrativ cu privire la

actele autorităţilor şi instituţiilor centrale” (linia 10), se va completa cu date corespunzătoare linia
11 (Acţiuni cu privire la contractele administrative), respctiv cauze de rangul trei semnalate în
coloana 00 printr-un cod format din trei cifre (2.1.1 în acest caz).



29 decembrie 2019
239 / 239


pentru toate cauzele din prima categorie.
anului anterior.

(I+II+III+IV).

29 decembrie 2019
239 / 239










3 ani.
29 decembrie 2019
239 / 239



retrase.
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

28).
29 decembrie 2019
239 / 239





+ col28).

de peste 3 ani.


3.3.2 Formular CA.C.A.1 – date referitoare la numărul de cauze
materia civilă judecate în apel.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


formular.
instanţă) pentru tribunal, prezentat în secţiunea 2.7 a prezentului Manual.


29 decembrie 2019
239 / 239

În liniile 66-84 ale tabelului trebuie completate date referitoare la „Acţiuni civile izvorâte din
conflictele de muncă şi asigurările sociale”. Categoria mare de astfel de cauze este semnalată prin
codul cu o singură cifră („6” în acest caz) în coloana 00.
Ca parte a acestei categorii de cauze, în linia 67 se vor înregistra date cu privire la „Acţiuni privind
conflicte de drepturi”. Aceste cauze de rangul 2 (linia 67) sunt semnalate prin codul format din
două cifre („6.1” în acest caz) în coloana 00. În mod similar, la liniile 77, 81, 82, 83 şi 84 includ
cauze de rangul 2 ce se subsumează cauzei de rangul 1 din linia 66.
Ca parte a cauzelor de rangul doi „Acţiuni privind conflicte de drepturi” (linia 67), se vor completa
cu date corespunzătoare liniile 68-76, respcetiv cauzele de rangul trei semnalate în coloana 00
printr-un cod format din trei cifre (de la 6.1.1 la 6.1.9 în acest caz).
- La cauzele de rangul 3 (liniile 68-76) se va completa cu date centralizate provenind din

- La cauzele de rangul doi (linia 67) se va completa cu suma valorilor înregistrate în

liniile corespunzătoare cauzelor de rangul trei.

liniile 77, 81, 82, 83 şi 84 va da valoarea ce trebuie înregistrată în linia 66.
29 decembrie 2019
239 / 239

pentru toate cauzele din prima categorie (linia 125 = linia1 + linia13 + linia21 + linia37
+ linia44 + linia66 + linia85 + linia94 + linia103 + linia110 + linia117 + linia123).
anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239











3 ani.
29 decembrie 2019
239 / 239



apelului. În coloana 12 se va trece numărul total de apeluri soluţionate prin admis.
Valoarea înregistrată în această coloană este parte din valoarea coloanei 5 şi în
consecinţă nu poate fi decât mai mică sau cel mult egală cu aceasta. Valoarea
col12 = col13+col14+col15. În coloana 13 se va trece numărul apelurilor admise
schimbate total sau în parte, în coloana 14 cele admise cu rejudecare în primă
instanţă, iar în coloana 15 cele admise şi încadrate ca tranzacţii. Valorile înregistrate
în coloanele 13-15 sunt parte din valoarea înregistrată în coloana 12 şi în consecinţă
nu pot fi decât mai mici sau cel mult egale cu aceasta.

col17+col18. În coloana 17 se va trece numărul apelurilor respinse cu menţinerea
hotărârii primei instanţe, iar în coloana 18 cele respinse ca fiind tardive. Valorile
înregistrate în coloanele 17-18 sunt parte din valoarea înregistrată în coloana 16 şi în
consecinţă nu pot fi decât mai mici sau cel mult egale cu aceasta.

retrase.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

32).
29 decembrie 2019
239 / 239





+ col32).

de peste 3 ani.


3.3.3 Formular CA.C.R.1 – date referitoare la numărul de cauze
materia civilă şi de contencios administrativ judecate în recurs.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


formular.


29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239











3 ani.
29 decembrie 2019
239 / 239





retrase.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

31).
29 decembrie 2019
239 / 239





col31).

de peste 3 ani.


3.3.4 Formular CA.P.PI.1 – date referitoare la numărul de cauze
materia penală judecate în primă instanţă.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239











3 ani.
29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

27).
29 decembrie 2019
239 / 239





+ col27).

de peste 3 ani.


3.3.5 Formular CA.P.PI.2 – date referitoare la numărul de inculpaţi şi condamnaţi
definitiv
materia penală soluţionate în primă instanţă şi în cauze soluţionate prin
exercitarea căilor de atac legale (la nivel de curte de apel, ICCJ), cu numărul
persoanelor inculpate, al celor condamnate defintiv şi al celor achitate.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239


Astfel:



29 decembrie 2019
239 / 239

Astfel:





Astfel:

coloană.

29 decembrie 2019
239 / 239


col11 = col 9*100/col5.




Astfel:
29 decembrie 2019
239 / 239







col17+col24.
29 decembrie 2019
239 / 239



în coloana 5.


coloana 5.
Astfel:



coloana 5.
Astfel:

29 decembrie 2019
239 / 239



Astfel:




Astfel:

29 decembrie 2019
239 / 239




(coloana 5).


(coloana 5).

(coloana 5).



achitaţi.
Astfel:



47.
29 decembrie 2019
239 / 239

3.3.6 Formular CA.P.PI.3 – date referitoare la numărul de victime

materia penală judecate în primă instanţă, cu numărul victimelor infracţiunilor.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239



acesta.


29 decembrie 2019
239 / 239

Astfel:

persoane majore).




29 decembrie 2019
239 / 239




unei alte ţări.

Astfel:

coloană.


Astfel:

urban.
29 decembrie 2019
239 / 239

Astfel:

coloana 4).


Astfel:



coloana 4).
29 decembrie 2019
239 / 239


4).
– col3).
Astfel:







29 decembrie 2019
239 / 239



3.3.7 Formular CA.P.A.1 – date referitoare la numărul de cauze
materia penală judecate în apel.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239










29 decembrie 2019
239 / 239


3 ani.




29 decembrie 2019
239 / 239

retrase.
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

33).
29 decembrie 2019
239 / 239





+ col33).

de peste 3 ani.


3.3.8 Formular CA.P.R.1 – date referitoare la numărul de cauze
materia penală judecate ca urmare a contestaţiilor în anulare înaintate.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239











3 ani.
29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

28).
29 decembrie 2019
239 / 239





+ col28).

de peste 3 ani.
coloana 22.

3.3.9 Formular CA.Centralizator.1 – date centralizate referitoare la numărul de
cauze
Acest formular se completează de către curţile de apel, pentru cauzele judecate
la nivelul acestora în perioada raportată, pentru toate materiile şi pentru toate
tipurile de judecare (primă instanţă, apel, recurs şi contestaţie în anulare).
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


judecare a cauzei – în primă instanţă, apel, recurs sau contestaţie în anulare (acesta din
urmă numai pentru cauzele materiei penale).
contestaţia în anulare, iar la linia 4 sunt totalizate valorile corespunzătoare liniilor 1, 2 şi 3
CA.P.PI.1, linia totalizatoare 680.
CA.P.A.1, linia totalizatoare 680.
CA.P.R.1, linia totalizatoare 680.

fiind numărate cele judecate în primă instanţă, la linia 6 cele judecate în apel, la linia 3
cele judecate în recurs, iar la linia 8 sunt totalizate valorile corespunzătoare liniilor 5, 6 şi
7 (linia8 = linia5+linia6+linia7).
CA.C.PI.1, linia totalizatoare 31.
CA.C.A.1, linia totalizatoare 125.
CA.C.R.1, linia totalizatoare 127.
În Linia 9 se numără numărul total de cauze (în materia penală, civilă şi de contencios
administrativ): linia 9 = linia4+linia8.

administrativ). Coloana este deja completată şi nu se vor opera modificări asupra
Această coloană indică tipul judecării cauzelor numărate (în primă instanţă, apel, recurs
sau contestaţie în anulare). Coloana este deja completată şi nu se vor opera modificări
asupra conţinutului acesteia.
29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).




17.
29 decembrie 2019
239 / 239






3 ani.


(declinate)”
declarate perimate.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:
29 decembrie 2019
239 / 239


17.



+ col24).

de peste 3 ani.
coloana 18.

3.4 Formulare ICCJ

3.4.1 Formular ICCJ.C.R.1 – date referitoare la numărul de cauze
Acest formular se completează de către Înalta Curte de Casţie şi Justiţie, pentru
cauzele în materia civilă şi de contencios administrativ judecate în recurs.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


formular.


29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:
De reţinut că acest formular include atât obiectele (cauzele) listate în

nomenclatorul pentru materia civilă (fond prima instanţă) pentru curtea de apel,
cât şi nomenclatorul pentru materia civilă (fond prima instanţă) pentru tribunal.
Pentru a face această distincţie în formular, codurile obiectelor din
nomenclatorul pentru curţile de apel sunt însoţite de indicele „CA”.
29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).




29 decembrie 2019
239 / 239







3 ani.


29 decembrie 2019
239 / 239



retrase.
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

31).
29 decembrie 2019
239 / 239





col31).

de peste 3 ani.


3.4.2 Formular ICCJ.C.CEA.1 – date referitoare la numărul de cauze
Acest formular se completează de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
pentru cauzele în materia civilă şi de contencios administrativ judecate în
recurs în interesul legii.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


formular.


29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).




29 decembrie 2019
239 / 239







3 ani.


29 decembrie 2019
239 / 239



retrase.
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

31).
29 decembrie 2019
239 / 239





col31).

de peste 3 ani.


3.4.3 Formular ICCJ.C.Cereri.1 – date referitoare la numărul de cauze
pentru cererile în materia civilă şi de contencios administrativ judecate în
vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme
de drept sau la alte tipuri de cereri.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


formular.


29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

Coloana 1 – „Natura cererii”
Această coloană indică cererile pentru care trebuie completate date în coloanele
subsecvente din tabel. Coloana este deja completată în modelul de formular ataşat
Fiecărei cereri îi corespunde o linie din formular.
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239

Coloana 2 – „Existente la începutul perioadei”
trimestriale) numărul de cereri existente la începutul trimestrului raportat, respectiv
numărul de cereri existente la 1 ianuarie (pentru trimestrul I), la 1 aprilie (pentru
Numărul de cereri existente la începutul perioadei raportate este identic cu numărul total
(cererile nesoluţionate) trimestrului IV ale anului anterior devin cauze existente la
În cazul raportării anuale, cererile existente la începutul anului raportat sunt reprezentate
de cererile restante înregistrate la sfârşitul anului anterior / la sfârşitul trimestrului IV al
anului anterior.
Coloana 3 – „Intrate în cursul perioadei”
Această coloană se completează cu numărul cererilor intrate în cursul perioadei. Cererile

intrate în cursul perioadei se referă la toate cererile înregistrate pe rol la instanţă în cursul
(I+II+III+IV).
Volumul de activitate reprezintă numărul total de cereri în lucru la nivelul instanţei în

perioada raportată, respectiv numărul de cereri existente la începutul perioadei (coloana
2) şi numărul de cereri intrate în cursul perioadei (coloana 3).

Coloanele 5-15 – „Cereri soluţionate”
Aceste coloane se completează cu valorile numerice corespunzătoare cererilor soluţionate

din totalul cererilor aflate în lucru la instanţă în cursul perioadei raportate.
La cererile soluţionate nu se vor contabiliza cererile retrase, acestea fiind tratate separat,
în alte coloane ale tabelului.
Pentru cererile soluţionate se vor înregistrate date privind totalul acestora, date privind
repartizarea acestora în funcţie de durata soluţionării.
În Coloana 5 – „Total” - se va completa numărul total de cereri soluţionate în perioada

29 decembrie 2019
239 / 239




cererilor soluţionate repartizate în funcţie de durata de soluţionare ale acestora.
Durata soluţionării unei cereri se calculează de la data înregistrării actului de sesizare,
până la soluţionarea cererii în instanţă.
Astfel, în coloana 6 se vor contabiliza cererile soluţionate într-o perioadă de la 0 la 3

luni, în coloana 7 se vor contabiliza cererile soluţionate într-o perioadă de la 4 la 6
luni, în coloana 8 se vor contabiliza cererile de soluţionate într-o perioadă de la 6 luni
la 1 an, în coloana 9 se vor contabiliza cererile soluţionate într-o perioadă de la 1 la 2
ani, în coloana 10 se vor contabiliza cererile de soluţionate într-o perioadă de la 2 la 3
ani, respectiv în coloana 11 se vor contabiliza cererile soluţionate în mai mult de 3
ani.
În Coloanele 12-25 – „Număr audieri” - se va completa cu numărul cererilor

acestora. Astfel, coloana 12 se completează cu numărul cererilor pentru a căror
soluţionare au fost necesare 1-3 audieri, coloana 13 cu numărul cererilor pentru a
căror soluţionare au fost necesare 4-6 audieri, coloana 14 cu numărul cererilor pentru
a căror soluţionare au fost necesare 7-10 audieri, iar coloana 15 cu numărul cererilor
În cazul raportării anuale, numărul anual de cereri soluţionate (în cazul tuturor coloanelor
retrase.
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239

Coloanele 17-23 – „Cereri nesoluţionate la finele perioadei”
În aceste coloane se vor înregistra date privind numărul cererilor rămase nesoluţionate la
repartizarea acestora în funcţie de vechimea pe rol a cererii restante.
La cererile nesoluţionate nu se vor contabiliza cererile retrase, acestea fiind tratate

separat, la coloana 16.
Coloana 17 – „Total” – se va completa cu numărul total de cereri nesoluţionate

Numărul total de cereri nesoluţionate se va obţine prin scăderea din volumul de

activitate a numărului de cereri soluţionate şi a numărului de cereri retrase (col17 =
col4 – col5 – col16).

col23).
Coloanele 18-23 – „Vechimea cauzei” – se vor completa cu numărul cererilor

coloana 18 vor fi contabilizate cererile restante cu o vechime cuprinsă între 0 şi 3 luni,
la coloana 19 vor fi contabilizate cererile restante cu o vechime cuprinsă între 4 şi 6
luni, la coloana 20 vor fi contabilizate cererile restante cu o vechime cuprinsă între 6
luni şi 1 an, la coloana 21 vor fi contabilizate cererile restante cu o vechime cuprinsă
între 1 şi 2 ani, la coloana 22 vor fi contabilizate cererile restante cu o vechime
cuprinsă între 1 şi 2 ani, respectiv la coloana 23 cererile restante cu o vechime pe rol
de peste 3 ani.


activitate, pentru cauze soluţionate, cauze retrase, fie prin preluarea valorii similare
înregistrate la nivelul trimestrului IV al anului raportat.
3.4.4 Formular ICCJ.P.PI.1 – date referitoare la numărul de cauze
pentru cauzele în materia penală judecate în primă instanţă.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239











3 ani.
29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

27).
29 decembrie 2019
239 / 239





+ col27).

de peste 3 ani.


3.4.5 Formular ICCJ.P.PI.2 – date referitoare la numărul de inculpaţi, condamnaţi
definitiv şi achitaţi
pentru cauzele în materia penală soluţionate în primă instanţă sau prin
exercitarea căilor legale de atac, cu numărul persoanelor inculpate, al celor
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




1. Infracţiunile (valorile liniilor) din categoria a patra (semnalate prin codul format din
2. Infracţiunile (valorile liniilor) din categoria a treia (semnalate prin codul format din
3. Infracţiunile (valorile liniilor) din categoria a doua (semnalate prin codul format din
29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239


Astfel:



29 decembrie 2019
239 / 239

Astfel:





Astfel:

coloană.

29 decembrie 2019
239 / 239


col11 = col 9*100/col5.




Astfel:
29 decembrie 2019
239 / 239







col17+col24.
29 decembrie 2019
239 / 239



în coloana 5.


coloana 5.
Astfel:



coloana 5.
Astfel:

29 decembrie 2019
239 / 239



Astfel:




Astfel:

29 decembrie 2019
239 / 239




(coloana 5).


(coloana 5).

(coloana 5).



achitaţi.
Astfel:



47.
29 decembrie 2019
239 / 239

3.4.6 Formular ICCJ.P.PI.3 – date referitoare la numărul de victime

pentru cauzele în materia penală judecate în primă instanţă, cu numărul
victimelor infracţiunilor.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239



acesta.


29 decembrie 2019
239 / 239

Astfel:

persoane majore).




29 decembrie 2019
239 / 239




unei alte ţări.

Astfel:

coloană.


Astfel:

urban.
29 decembrie 2019
239 / 239

Astfel:

coloana 4).


Astfel:



coloana 4).
29 decembrie 2019
239 / 239


4).
– col3).
Astfel:







29 decembrie 2019
239 / 239



3.4.7 Formular ICCJ.P.A.1 – date referitoare la numărul de cauze
pentru cauzele în materia penală judecate în apel.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239










29 decembrie 2019
239 / 239


3 ani.




29 decembrie 2019
239 / 239

retrase.
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

33).
29 decembrie 2019
239 / 239





+ col33).

de peste 3 ani.


3.4.8 Formular ICCJ.P.R.1 – date referitoare la numărul de cauze
pentru cauzele în materia penală judecate ca urmare a contestaţiilor în anulare
înaintate.
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239











3 ani.
29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

28).
29 decembrie 2019
239 / 239





+ col28).

de peste 3 ani.
coloana 22.

3.4.9 Formular ICCJ.P.CEA.1 – date referitoare la numărul de cauze
Acest formular se completează de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţi, pentru
cauzele în materia penală judecate ca urmare a exercitării căilor de atac
extraordinare (recurs în casaţie, recurs în interesul legii, etc.).
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239





29 decembrie 2019
239 / 239

anului anterior.

(I+II+III+IV).
29 decembrie 2019
239 / 239











3 ani.
29 decembrie 2019
239 / 239


Astfel, în coloana 12 se vor contabiliza cauzele soluţionate prin admiterea recursului,
iar în coloana 13 se vor contabiliza cauzele soluţionate prin respingerea recursului.
Valoarea înregistrată în coloana 13 este egală cu suma valorilor înregistrate în
coloanele 14-15: col13 = col14+col15.
În coloana 14 se vor contabiliza recursurile respinse ca fiind nefondate, respectiv în

coloana 15 se vor contabiliza recursurile respinse ca fiind tardive sau inadmisibile.

În această coloană se contabilizează acele cauze (recursuri etc.) care, în cursul perioadei
raportate, din totalul de cauze în lucru la nivelul instanţei (volumul de activitate – coloana
4) au fost retrase.
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:

28).
29 decembrie 2019
239 / 239

În aceste coloane se vor înregistra date privind numărul cauzelor (recursuri etc.) rămase
nesoluţionate la sfârşitul perioadei raportate, respectiv numărul total al acestora (total
restanţe) şi repartizarea acestora în funcţie de vechimea pe rol a cauzei restante.




+ col28).

de peste 3 ani.
coloana 22.

3.4.10 Formular ICCJ.Centralizator.1 – date referitoare la numărul de cauze
pentru cauzele judecate la nivelul acestora în perioada raportată, pentru toate
materiile şi pentru toate tipurile de judecare (primă instanţă, apel, recurs,
contestaţie în anulare, căi extraordinare de atac, cereri).
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239




29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


judecare a cauzei – în primă instanţă, apel, recurs, contestaţie în anulare (acesta din urmă
numai pentru cauzele materiei penale), recursuri introduse în urma utilizării căilor
extraordinare de atac, cereri de pronunţare a unor hotărâri prealabile pentru dezlegarea
unor probleme de drept.
contestaţia în anulare, la linia 4 cele judecate ca urmare a exercitării căilor extraordinare
de atac (recurs în casaţie, recurs în interesul legii etc.), iar la linia 5 sunt totalizate valorile
corespunzătoare liniilor 1, 2,3 şi 4 (linia5 = linia1+linia2+linia3+linia4).
ICCJ.P.PI.1, linia totalizatoare 680.
ICCJ.P.A.1, linia totalizatoare 680.
ICCJ.P.R.1, linia totalizatoare 680.
ICCJ.P.CEA.1, linia totalizatoare 680.

fiind numărate cele judecate în recurs, la linia 7 cele judecate în recurs în interesul legii, la
linia 8 cererile pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor
probleme de drept, iar la linia 9 sunt totalizate valorile corespunzătoare liniilor 6,7 şi 8
ICCJ.C.R.1, linia totalizatoare 155.
ICCJ.C.CEA.1, linia totalizatoare 155.
ICCJ.C.Cereri.1, linia totalizatoare 155.
În Linia 10 se numără numărul total de cauze (în materia penală, civilă şi de contencios
administrativ): linia 9 = linia5+linia9.
29 decembrie 2019
239 / 239


administrativ). Coloana este deja completată şi nu se vor opera modificări asupra
Această coloană indică tipul judecării cauzelor numărate (în primă instanţă, apel, recurs,
contestaţie în anulare, căi extraordinare de atac, cereri). Coloana este deja completată şi
nu se vor opera modificări asupra conţinutului acesteia.
anului anterior.

(I+II+III+IV).



29 decembrie 2019
239 / 239


17.





3 ani.

29 decembrie 2019
239 / 239


(declinate)”
declarate perimate.
29 decembrie 2019
239 / 239

Notă:
29 decembrie 2019
239 / 239


17.



+ col24).

de peste 3 ani.
coloana 18.

3.5 Formulare generale

3.5.1 Formular I.1 – date referitoare la situaţia resurselor umane din cadrul
instanţei
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


 I.1.b – Număr de posturi prevăzute
 I.2.b – Număr de posturi ocupate
 I.3.b – Număr de posturi vacante
 I.4.b –Număr personal efectiv activ
 I.5.b – Gradul de ocupare a posturilor
 V.1.b –Număr de judecători la 100.00 locuitori
 V.3 – Număr magistraţi (procurori şi judecători) la 100.000 locuitori
 V.4 – Număr de personal total în sistemul juridic la 100.000 locuitori
29 decembrie 2019
239 / 239

Frecvenţa completării formularului şi transmiterii acestuia
29 decembrie 2019
239 / 239


la finele fiecărui trimestru al anului, după cum urmează:
 la data de 31 martie (trimestrul I);
 la data de 30 iunie (trimestrul II);
 la data de 30 septembrie (trimestrul III);
 la data de 31 decembrie (trimestrul IV şi anual).

29 decembrie 2019
239 / 239

Liniile şi coloanele tabelului şi modalitatea de completare a formularului
29 decembrie 2019
239 / 239


prin fiecare termen utilizat în tabel, cu precizarea modalităţii corecte de completare.
Liniile tabelului se referă la categoriile de personal care funcţionează în cadrul unei

instanţe şi pentru care vor trebui raportate informaţiile solicitate în coloanele tabelului.
Astfel, tabelul include următoarele linii:
Linia 1 – „Judecători”
Pe orizontală, în funcţie din coloana corespondentă, se completează cu date referitoare

exclusiv la judecătorii care activează în cadrul instanţei.
Linia 2 – „Auxiliar de specialitate”
Personalul auxiliar de specialitate se referă exclusiv la următoarele categorii de personal

care activează în cadrul instanţei: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti,
grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT.

exclusiv la personalul auxiliar de specialitate aşa cum acesta este definit mai sus. Datele
solicitate în coloanele corespondente se referă la numărul cumulat al categoriilor de
personal care sunt definite ca şi personal auxiliar de specialitate.
Linia 3 – „Alte categorii de personal”
Categoriile de personal desemnate prin sintagma „alte categorii de personal” includ

exclusiv: agenţii procedurali, aprozii, funcţionarii publici şi personalul contractual care
activează în cadrul instanţei.

exclusiv la alte categorii de personal aşa cum acestea sunt definite mai sus. Datele
solicitate în coloanele corespondente se referă la numărul cumulat al acestor alte
categorii de personal.
Linia 4 – „Total”
In această linie se cumulează global, pentru fiecare coloană, datele inserate în liniile 1, 2
şi 3.
Ex.: totalul posturilor prevăzute pentru instanţă (coloana 2) va fi reprezentat de

cumularea numărului total de posturi prevăzut pentru judecători (linia 1) cu numărul total
de posturi prevăzute pentru personalul auxiliar de specialitate (linia 2) şi cu numărul total
de posturi prevăzut pentru alte categorii de personal (linia 3).
Coloanele tabelului indică tipul de date ce trebuie înregistrate pentru fiecare din
categoriile de personal indicate în cele 3 linii specifice şi linia de total (linia 4). Astfel,
tabelul include următoarele coloane:
Coloana 1 – „Categorie personal”
Include denumirile celor trei categorii de personal – liniile 1-3 aşa cum acestea au fost
definite şi linia de total (4).
29 decembrie 2019
239 / 239

Coloana 2 – „Total posturi”
În această coloană, pentru fiecare categorie de personal (pe fiecare linie), se va completa
cu numărul total de posturi care este prevăzut în statele de funcţii ale instanţei la data
raportării.
Coloana 3 – „Posturi ocupate”
cu numărul de posturi ocupate la data raportării din numărul total de posturi care este
prevăzut pentru instanţă.
Coloana 4 – „Posturi vacante”
cu numărul reprezentând diferenţa dintre numărul total de posturi care este prevăzut
pentru instanţă şi numărul de posturi ocupate la data raportării (coloana 2 - coloana 3).
Coloana 5 – „Personal efectiv”
cu numărul personalului care activează efectiv în cadrul instanţei la data raportării. Prin
personal care activează efectiv se va înţelege personalul care lucrează efectiv la instanţă,
excluzând deci persoanele aflaţi aflate în concediu de creştere a copilului în vârstă de
până la 2 ani, pe cele aflate în concediu fără plată, concediu medical sau persoanele care
au fost suspendate, detaşate, delegate ori, din diferite alte motive, nu activează la
instanţa respectivă la data raportării.
Coloana 6 – „Gradul de ocupare a posturilor”
cu procentajul (%) personalului efectiv (coloana 5) în totalul numărului de posturi prevăzut
pentru instanţă (coloana 1). Pentru calcularea procentajului se va aplica următoarea
formulă: (coloana 5 / coloana 2) * 100.
Ex.: dacă numărul total de posturi de judecător prevăzute pentru instanţă este de 25
(coloana 2) şi numărul de judecători care activează efectiv (coloana 5) la data raportării
este de 20, atunci gradul de ocupare a posturilor (coloana 6) este de 80% ((20/25)*100).
În cazul liniei dedicate totalului (gradul de ocupare total, pentru toate categoriile de
personal din instanţă), nu se va aplica regula cumulării valorilor completate pentru liniile
1-3. Valoarea care se va înregistra la total (linia 4, coloana 6) se va obţine prin aplicarea
formulei de mai sus pentru valorile deja înregistrate ca total (la linia 4) în coloana 2 şi
respectiv coloana 5.
Coloanele 7-19
În aceste coloane se vor completa date numerice pentru toate categoriile de personal cu
privire la caracteristicile persoanelor care activează efectiv în cadrul instanţei (coloana 5)
la data raportării. Subliniem că aceste date se referă la persoanele care activează efectiv
în cadrul instanţei la data raportării şi nu la persoanele corespunzând posturilor ocupate în
cadrul instanţei.
29 decembrie 2019
239 / 239

Aceste coloane sunt:

o coloanele 7-8 pentru înregistrarea datelor de gen (bărbaţi (M) şi femei (F)),
o coloanele 9-11 pentru înregistrarea datelor privind vârsta (sub 35 de ani (9), între
36 şi 50 de ani (10), între 51 şi 65 ani (11)),
o coloanele 12-13 pentru înregistrarea datelor privind nivelul de studii (medii (12),
superioare (13)),
o coloanele 14-19 pentru înregistrarea datelor privind vechimea în activitate a
personalului (sub 3 ani (14), între 3 şi 5 ani (15), între 5 şi 10 ani (16), între 10 şi
15 ani (17), între 15 şi 20 ani (18), peste 20 ani (19)).
29 decembrie 2019
239 / 239

Chei de verificare
29 decembrie 2019
239 / 239

Pentru a asigura corectitudinea completării datelor în formular, pot fi folosite următoarele

chei de verificare:
 Valorile înregistrate în coloana 2, în cazul fiecărei linii, trebuie să fie egale cu suma
valorilor înregistrate în coloanele 3 şi 4 (numărul total de posturi = numărul de
posturi ocupate + numărul de posturi vacante).
 Valorile din coloanele 3, 4 şi 5 nu pot fi mai mari de cât valorile corespunzătoare

înregistrate în coloana 2.
 Valorile înregistrate în coloana 5 nu pot fi mai mari decât valorile corespunzătoare

înregistrate în coloana 3.
 Pentru fiecare linie,
 suma valorilor înregistrate în coloanele 7 şi 8 trebuie să fie egală cu valoarea

înregistrată în coloana 5 (7+8=5),
 suma valorilor înregistrate în coloanele 9, 10 şi 11 trebuie să fie egală cu valoarea

înregistrată în coloana 5 (9+10+11=5),
 suma valorilor înregistrate în coloanele 12 şi 13 trebuie să fie egală cu valoarea

înregistrată în coloana 5 (12+13=5),
 suma valorilor înregistrate în coloanele 14-19 trebuie să fie egală cu valoarea

înregistrată în coloana 5 (14+15+16+17+18+19=5).
3.5.2 Formular I.2 – date referitoare la cheltuielile instanţei
29 decembrie 2019
239 / 239

29 decembrie 2019
239 / 239


 Cost pe cauză – IV.6.b
29 decembrie 2019
239 / 239

Frecvenţa completării formularului şi transmiterii acestuia
Formularul se va completa anual, conform procedurii descrise în secţiunea 2.5 a

Manualului şi la data specificată în aceasta, pentru a reflecta situaţiile înregistrate pe tot
parcursul anului raportat.
Liniile şi coloanele tabelului şi modalitatea de completare a formularului
Tabelul formularului include 1 linie (fără a număra bara de titlu) şi 6 coloane.

Linia 1 a tabelului indică faptul că pe această linie se vor completa valorile

corespunzătoare categoriilor de cerinţe specificate în coloanele tabelului.
Coloanele tabelului reprezintă cerinţele unice de completare a acestuia la nivelul

instanţei. Astfel, tabelul include următoarele coloane:
Coloana 1 – „Cheltuieli totale (valoare întreagă)”
Această coloană se va completa cu valoarea în lei (aproximată la un număr întreg)

reprezentând totalul cheltuielilor instanţei în perioada raportată indiferent de natura
acestora.
Coloana 2 – „Cheltuieli cu personalul (valoare întreagă)”
Această coloană se va completa cu valoarea în lei (aproximată la un număr întreg)

reprezentând totalul cheltuielilor cu personalul ale instanţei în perioada raportată.
Valoarea înregistrată în această coloană este parte din valoarea înregistrată la coloana 1
şi în consecinţă nu poate fi decât mai mică sau cel mult egală cu aceasta.
Această coloană se va completa cu numărul total de cauze în lucru la nivelul instanţei în

perioada raportată. Această valoare se va prelua, pentru judecătorii din formularul
J.Centralizator, pentru Tribunale din formularul T.Centralizator, pentru curţile de apel din
formularul CA.Centralizator, pentru ICCJ din formularul ICCJ.Centralizator, completate
pentru raportarea anuală.
Coloana 4 – „Cost pe cauză pentru cheltuieli totale”
Valoarea ce se va completa în această coloană se va obţine aplicând următoarea formulă:

col4 = col1/col3.
Coloana 5 – „Cost pe cauză pentru cheltuieli personal”
Valoarea ce se va completa în această coloană se va obţine aplicând următoarea formulă:

col5 = col2/col3.
29 decembrie 2019

Docs-20110330Manual Colectare Date Instante V.2.0

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Docs-20110330Manual Colectare Date Instante V.2.0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2010

AAM AUTORITATEA CONTRACTANTĂ:

Proiect finanţat de Uniunea Europeană prin:

Facilitatea de Tranziţie - FT 2007/19343.01.05

COLECTARE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI ROMÂNESC DE STATISTICĂ

2.1 STRUCTURA MANUALULUI 10

2.2 TIPUL DATELOR COLECTATE 10

2.3 UTILIZATORII MANUALULUI 10

2.4 INDICATORII STATISTICII JUDICIARE 10

2.6 COLECTAREA DATELOR RELEVANTE DIN PUNCT DE VEDERE STATISTIC 13

2.7 NOMENCLATOARE STATISTICE 18

2.7.1 NOMENCLATORUL PENTRU CAUZELE PENALE 19

2.7.2 NOMENCLATORUL PENTRU CAUZELE CIVILE (NON-PENALE) 25

2.8 ALTE ASPECTE SEMNIFICATIVE IN COLECTAREA, CENTRALIZAREA SI RAPORTAREA DATELOR 30

3. COMPLETAREA SI VERIFICAREA FORMULARELOR STATISTICE 32

3.1 FORMULARE JUDECĂTORII 32

3.1.1 FORMULAR J.C.PI.1 - DATE REFERITOARE LA NUMĂRUL DE CAUZE 32

3.1.2 FORMULAR J.P.PI.1 - DATE REFERITOARE LA NUMĂRUL DE CAUZE 38

3.1.3 FORMULAR J.P.PI.2 - DATE REFERITOARE LA NUMĂRUL DE INCULPAŢI ŞI CONDAMNAŢI DEFINITIV 43

3.1.4 FORMULAR J.P.PI.3 - DATE REFERITOARE LA NUMĂRUL DE VICTIME 51

3.1.5 FORMULAR J.P.R.1 - DATE REFERITOARE LA NUMĂRUL DE CAUZE 58

3.1.6 FORMULAR J.CENTRALIZATOR.1 - DATE CENTRALIZATE REFERITOARE LA NUMĂRUL DE CAUZE 63

3.2 FORMULARE TRIBUNALE 67

3.2.1 FORMULAR T.C.PI.1 – DATE REFERITOARE LA NUMĂRUL DE CAUZE 67

COLECTARE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI ROMÂNESC DE STATISTICĂ

CSM Consiliul Superior al Magistraturii

ICCJ Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie

SNG Şcoala Naţională de Grefieri

COLECTARE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI ROMÂNESC DE STATISTICĂ

Realizarea procesului statisticii judiciare presupune parcurgerea unor etape standard cu

Facem precizarea că la nivelul parchetelor şi instanţelor nu se colectează date statistice, ci

COLECTARE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI ROMÂNESC DE STATISTICĂ

Fiecare etapă a procesului şi implicarea fiecărei structuri responsabile în cadrul procesului

COLECTARE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI ROMÂNESC DE STATISTICĂ

1 Manual privind utilizarea cadrului metodologic al  Pentru utilizarea de către

2 Ghid pentru realizarea unui Dicţionar de Date  În vederea stabilirii unei

3 Model pentru realizarea raportării statistice  Pentru a fi utilizat de către MJ,

4 Nomenclator actualizat pentru cauzele non-  Pentru a fi utilizat de către

5 Nomenclator unic pentru cauzele penale  Pentru a fi utilizat de către

6 Proiect al unui Protocol de cooperare inter-  În vederea încheierii unui

7 Set de indicatori pentru statistica judiciară  În vederea realizării raportării

8 Manual pentru colectarea şi centralizarea  Pentru a fi utilizat de către

9 Procedura de management al schimbării pentru  Pentru a fi utilizat de către MJ,

COLECTARE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI ROMÂNESC DE STATISTICĂ

 Setul de indicatori (7) – cuprinde fişele detaliate ale indicatorilor utilizaţi în

 Nomenclatoarele statistice – pentru cauzele penale (5) şi pentru cauzele non-

 Manualul pentru colectarea şi centralizarea datelor pentru statistica

Documentul de faţă reprezintă acest din urmă document, parte a cadrului

COLECTARE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI ROMÂNESC DE STATISTICĂ

 secţiune care acoperă aspectele generale ce ţin de colectarea, verificarea şi

 secţiune ce include explicaţii detaliate privind modalitatea de completare a

Adiţional acestora, Manualul are ataşat o anexă:

 Anexa 1 ce include modelele de formulare statistice centralizatoare ce sunt

2.2 Tipul Datelor Colectate

Astfel, completarea formularelor statistice ce sunt explicate în cea de a doua secţiune a

 Tribunale (inclusiv tribunalele militare, tribunalele comerciale şi tribunalul pentru

 Curţi de Apel (inclusiv Curtea de Apel Militară);

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

2.3 Utilizatorii Manualului

COLECTARE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI ROMÂNESC DE STATISTICĂ

2.4 Indicatorii Statisticii Judiciare

Aceştia reprezintă indicatori primari în baza cărora, pe de o parte se poate evalua

II. Indicatori de volum