Capitolul II Planurile (1-46)

Capitolul II
1. Plan de îngrijire a pacienților cu insuficiență respiratorie acută

2. Plan de îngrijire a pacienților cu astm bronșic
3. Plan de îngrijire a pacienților cu pneumonie bacteriană acută
4. Plan de îngrijire a pacienților cu bronșiectazie
5. Plan de îngrijire a pacienților cu pleurezie
6. Plan de îngrijire a pacienților cu tromboflebită
7. Plan de îngrijire a pacienților cu IMA
8. Plan de îngrijire a pacienților cu HTA
9. Plan de îngrijire a pacienților cu vărsături
10. Plan de îngrijire a pacienților cu diaree
11. Plan de îngrijire a pacienților cu HDS
12. Plan de îngrijire a pacienților cu colecistită acută
13. Plan de îngrijire a pacienților cu abdomen acut chirurgical netraumatic
14. Plan de îngrijire a pacienților cu insuficiență renală acută
15. Plan de îngrijire a pacienților cu IRC
16. Plan de îngrijire a pacienților cu litiaza renală
17. Plan de îngrijire a pacienților cu glomerulonefrită acută difuză poststreptococică
18. Plan de îngrijire a pacientelor cu cistită
19. Plan de îngrijire a pacienților cu pielonefrită acută
20. Plan de îngrijire a pacienților cu traumatism renal
21. Plan de îngrijire a pacienților cu anemii
22. Plan de îngrijire a pacienților cu poliglobulii
23. Plan de îngrijire a pacienților cu leucemie acută
24. Plan de îngrijire a pacienților cu leucemie cronică
25. Plan de îngrijire a pacienților cu cataractă
26. Plan de îngrijire a pacienților cu glaucom acut
27. Plan de îngrijire a pacientelor cu prolaps genital
28. Plan de îngrijire a pacientelor cu afecțiuni tumorale ale aparatului genital
29. Plan de îngrijire a lăuzei în primele două ore
30. Plan de îngrijire a pacientelor în lăuzia patologică ( infecția puerperală )
31. Plan de îngrijire a unui pacient imobilizat la pat în aparat gipsat
32. Plan de îngrijire a pacienților cu amputație
33. Plan de îngrijire a pacienților cu extensie, tracțiune
34. Plan de îngrijire a pacienţilor cu HIC
35. Plan de îngrijire a pacienţolor cu AVC1
36. Plan de îngrijire a pacienţilor cu tumori cerebrale operate(pre-şi postoperator)
37. Plan de îngrijire a pacenţilor cu epilepsie
38. Plan de îngrijire a pacienţilor cu boala Parkinson
1.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENŢĂ RESPIRATORIE
-se caracterizează.prin imposibilitatea plămânilor de a asigura oxigenarea sângelui și
eliminarea de CO2(în condiții de repaus și de effort)
-cauzele insuf. resp. acute pot fi de origine brohopulmonare și extrapulmonare
-în orice formă de insuf. resp. acuta gravă fără etiopatogeneză cunoscută ,se aplică de
regulă,în urgențe,unele măsuri terapeutice generale
Circumstanțe de apariție:-obstrucția căiilor respiratorii superioare
-alterarea funcției centrului respirator
Simptome:-dispnee
-cianoză
-tahicardie
-durere toracică
-transpirații abundente
-anxietate
-confuz,delir
Probleme:-alterarea respirației
-diminuarea scimburilor gazoase
-diminuarea perfuziei tisulare
-potențial de complicații
Diagnostic de Obiective Interventiile asistentei Evaluare

nursing
1.Alterarea permeabilizarea -pt dezobsturarea căilor respiratorii După
respirației din căilor supraglotice aşez pacientul în desobsturarea
cauza obstrucţiei respiratorii decubit dorsal,cu capul în căilor
căilor respiratorii -favorizarea hiperextensie cu subluxarea respiratorii
manifestat prin expansiunii mandibulei pt evitarea alunecarii ,pacientul
dispnee,durere pulmonare şi a limbii respiră spontan
toracică ventilaţiei -după care cu introducerea indexului fără dificultate
pulmonare înfăşurat în tifon,îndepărtez corpii
străini din faringe
-după dezobsturarea buco-faringelui
mă asigur că pacientul are respiraţie
spontană şi aşez pacientul în pozitie
şezând pt a facilita expansiunea
pulmonară
2.Diminuarea -combaterea -dacă pacientul nu necesită respirație -pacientul nu
shimburilor hipoxiei artificială administrez O prin mască prezintă semne
gazoase şi a -favorizarea sau prin
2 sondă nazală de hipoxie,
perfuziei tisulare schimburilor -liniştesc pacientul
din cauza gazoase -asigur un microclimat
hipoxiei corespunzător
manifestate prin -administrez medicatia prescrisă de
cianoză medic
,confuzie,delir -corticoizi,bronhodilatatoare
antibiotice
3.Potențial de -prevenirea -petru prevenireaSCR,urmăresc în -pacientul nu

complicaţii din complicațiilor permanenţă pacientul prin prezintă semne
cauza obstrucţiei monitorizare continuă a funcţiilor de complicaţii
prelungite vitale,respiraţia, pulsul ,TA,diureza
manifestat prin pe care le notez în FO
stop cardio -ajut pacientul în satisfacerea
respirator celorlalte nevoi fundamentale
-liniştesc pacientul şi explic
necesitatea oxigenului şi poziţiei în
care este aşezat
2. ÎNGRIJIREA PAC. CU ASTM BRONŞIC
-se caracterizează prin dispnee paroxistică expiratorie,provocate de obstrucţia bronhiilor prin

bronhospasm(bradipnee cu expir prelungit,bolnavul este găsit in poz şezând,în ortopnee,cu
capul inclinat pe spate,bolnavul este chinuit de setea de aer)
-în primul rând trebuie diferenţiat AB de astmul cardiac sau edem pulmonar acut ,prin
caracterul dispneei
Circumstante de aparitie:-contact cu alergeni
-infectii
Factori fav:expunere la frig,ceaţă,umezeală,trecerea bruscă de la aer cald la aer rece,emoţii
Semne si simptome:-uneori stare prodromală:rinoree,strănut,tuse uscată
-dispnee cu caracter expirator
-bradicardie
-transpiratii
-tuse cu expectoratie
Problemele pacientului:-alterarea resp

-anxietate
-disconfort
-alterarea somnului
nursing 3
1.Alterarea -combaterea -aplic masurile de urganta pt combaterea crizei -pacientul
respiratiei din crizei de astm -asez pacientul in pozitie sezand care sa nu mai este
cauza bronsic faciliteze respiratia in criză de
bronhospasmu -identific si inlatur factorii care au putut astm
lui manifestat declansa criza bronşic
prin dispnee -linistesc pacientul
cu caracter
expirator
2.Disconfort -combaterea -ajut pacientul in satisfacerea celorlalte nevoi -pacientul
din cauza setei anxietatii fundamentale nu mai are
de aer şi a -amelioraea -administrez medicatia prescrisa de sete de aer
poziţiei de reactiei medic:bronhodilatatoare,corticoizi,antihistami şi nu este
ortopnee inflamatorii nice, aşa de
manifestat bronsice antibiotice anxios
prin -asigur o hidratare corespunzatoare pentru
anxietate fluidificarea secretiilor
,stare de -masor functiile vitale si le notez in FO
nelinişte,altera -asigur un microclimat corespunzator si
rea somnului linistesc pacientul
3.Potential de -prevenirea -pt prevenirea comlpicatiilor urmaresc atent -pac nu

complicatii complicatiilor functiile vitale ale pacientului prezinta
din cauza -educarea -educ pacientul cum sa-si administreze complicatii
needucarii pacientului medicamentele acasa,mai ales pompele sau in
pacientului cazul minorilor educ parintii acestora
legat de -recomand regim alimentar hiposodat in
tratamentul cu timpul tratamentului cu cortizon
cortizon -explic importanta consumului de lichide
manifestat -necesitatea curelor balneo climaterice
prin edeme -recomand gimnastica respiratorie si toaleta
cavităţii bucale dupa expectoratie
-ajut pacientul sa invete masurile de prevenire
a crizelor de AB
-recomand regim de viata echilibrata
3.INGRIJIREA PAC CU PNEUMONIE BACTERIANA ACUTA
-este un proces inflamator,de natura infectioasa,la nivelul parenchimului pulmonar

-germenii:-pneumococ
-streptococ
-stafilococ
Circumstante de aparitie:-contaminare hematogena cu punct de plecare infectii in
organism 4
-septicemii
-secundare unor int . chirurgicale
-infectii nozocomiale
Factori:-varstnici,copii
-frig,umezeala
-afectiuni care scad imunitatea,rezistenta la infectii:DZ<IRA>SIDA<alcoolism,ins
hepatica
Simptome:-a)pneumonia pneumococica
-debut brusc,cu frison,febra in platou,polipnee,junghi to-racic,tuse,la
inceput uscata,apoi cu expectoratie(galben ruginie,vascoasa),tahi-caerdie,frecvent herpes
labial
-b)pneumonia streptococica
-debut insidios,frisoane,febra,dispnee cu cianoza,stare gen. alterata
-c)pneumonia stafilococica
-debut insidios cu febra remitenta,stare gen. alterata,dispnee cu
cianoza
Probleme:-alterarea resp
-obstructia cailor resp
-potential de deshidratare
-disconfort
-potential de complicatii

nursing
1.Alterarea starii -combaterea -in perioadele febrile asigur -pacientul nu
generale din cauza infectiei repaus la pat este febril si nu
infecţiei la nivelul -prevenirea -administrez medicatia prescrisa prezinta semen
parenchimului deshidratarii de de deshidratare
pulmonar medic,antiinflamatoare,antibiotic
manifestat prin -asigur o alimentative lichida si
febră în platou semilichida pentru prevenirea
,frisoane deshidratarii si favorizarea
,tahicardie şi mobilizarii secretiilor
junghi toracic -asigur o igiena rigiroasa a
tegumentelor si a mucoaselor
-recoltez produse patologice si
biologice pt examene de
laborator
2.Alterarea -imbunatatirea -asez pacientul in pozitie -pacientul
respiratiei din respiratiei sezand,si explic necesitatea respira normal
cauza expectoraţiei -dezobsturarea pozitiei nu este cyanotic
văscoase,tusei căilor respiratorii -asigur un microclimat
manifestat prin corespunzator,administrez
dispnee cu oxigenoterapie
5
cianoza -masor functiile vitale pe care le
,polipnee,junghi notez in FO
toracic,obstrucţia -ajut pac in efectuarea
căilor respiratorii exertitiilor respiratorii
-ajut pac in satisfacerea
celorlaltel nevoi fundamentale
3.Potential de -prevenirea -urmaresc atent pacientul pt -pac nu prezinta
complicatii din complicatiilor observarea a eventualelor complicatii
cauza febrei şi a -prvenirea complicatii cum ar fi , cresterea
transpiraţiei deshidratării temperaturii dupa adm de
abundente antibiotic,intensificarea durerii
manifestat prin toracice,modificari ale sputei
deshidratare -incurajez pacientul sa adopte
pozitii care faciliteaza
expectoratia
-educ pacientul
-necesitatea lichidelor
-alterarea perioadelor de
activitate cu perioade de repaus
-toaleta cav buc dupa
expectoratie
-administrez lichide suficiente
pentru prevenirea deshidratării şi
pentru fluidificarea secreţiilor
4. INGRIJIREA PAC CU BRONSIECTAZIE
-se caracterizeaza prin dilatarea si deformarea bronhiilor,manifestata clinic prin hemoptizii si

Factori:-frig,umezeala
tuse ce expectoratie purulenta
 Circumstante-infectii pulmonare repetate
-obstructii bronsice
-congenitala
-expunere la pulberi si subst. iritante
Simptome:-tuse la inceput uscata,apoi cu expectoratie,dimineata
-hemoptizie
-dispnee
-dureri toracice
-febra moderata
-anexie in cazurile in care pac inghit sputa purulenta
Probleme:-obstructia cailor respiratorii
-diminuarea schimburilor gazoase
-potential de alterarea a nutritiei
Diagnostic de nursing Obiective 6 Interventiile asistentei Evaluare
1.Alterarea respiratiei -dezobsturaea cailor -asigur repaus la pat in -pacientul are
din cauza obstrucţiei respiratorii perioada de acuitizare caile respiratorii
căilor respiratorii -combaterea -aplic masurile de dezobsturate
manifestat prin hemoptiziei combatere a
expectoraţie,tuse,disp hemoptiziei,administrarea
nee,dureri de
toracice,hemoptizie adrenostazin,bronhodilatato
are,antibiotice
-adm oxigenoterapie
-administrez lichide pt
fluidificarea secretiilor
-mobilizez secretiile prin
taponament si drenaj
postural
2.Alterarea starii -favorizarea -administrez tratamentul -pacientul este
generaledin cauza schimburilor prescris de medic stabil
diminuării gazoase -asigur microclimat
schimburilor gazoase -combaterea corespunzător
manifestat prin infecţiei -asanarea focarelor de
dispnee,dureri infectie din organism
toracice ,febra
moderată
3.Potential de -prevenirea -educ pacientul -pac nu prezinta
complicatii din cauza complicatiilor pacacientul sa evite factorii complicatii
alterării nutriţiei fav orizanti
manifestat prin -educ pacientul sa
anorexie expectoreze in scuipator si
dupa expectoratie sa-si
efectueze toaleta cav
bucale şi asanarea focarelor
de infectie din organism
-asigur o alimentaţie
corespunzătoare necesităţii
pacientului
5.INGRIJIREA PAC CU PLEUREZIE

7
-se caracterizeaza prin existenta lichidului intrapleural, cu caracter exudat,secundare unui
proces inflamator la nivelul foitelor pleurale
Circumstante:-pneumopati bacteriene sau virotice cancer pulmonar,TBC,RAA
-posttraumatice
-secundare unor abcese de vecinatate
Simptome:a)pleurezia serofibrinoasa TBC: - frison ,febra
, -transpiratii(noaptea),
-inapetenta,slabiciune
-durere toracica
-scadere ponderala
-dispnee:apare numai cand exu-
datul este masiv si comprima plamanul
-tuse
-bombarea toracelui si limitarea
miscarilor in timpul respiratiei la nivelul hehitoracelui afectat
b)pleurezii pulurente:-frisoane repetate
-febra remitenta
-durere toracica
-tahicardie
-paloare,HTA
-alterarea starii genarele
Probleme:-disconfort
-alterarea respiratiei
-potential de alterarea nutritiei
-intoleranta la effort
Diagnostic de nursing Obiective Interventiile asistentei Evaluare

1.Alterarea respiratiei -imbunatatirea -repaus la pat in pozitie -pacientul nu
din cauza exudatului respiratiei care faciliteaza are dureri
care comprimă -favorizarea expansiunea pulmonara
plămănul manifestat expansiunii toracice -pozitie care diminueaza
prin durere -imbunatatirea durerea si facilteaza
toracica,dispnee,tuse shimburilor gazoase ventilatia maxima
-administrez medicatia
prescrisa de medic
-simptomatic de combatere
a transpiratiilor,a tusei
,durerii
-etiologic
tuberculostatice,antibiotice
,corticoizi
2.Alterarea starii -combaterea -asigur repaus la pat in -pacientul este
generale din cauza infectiei perioadele febrile stabil,are
inflamaţiei foiţei -diminuarea 8 -ajut pacientul in tegumentele si
pleurale manifestate manifestarilor satisfacerea celorlalte mucoasele intr-
prin clinice nevoi fundamentale,avand o igiena
febră,frison,transpiraţii mare grija la igiena permanenta
tegumentelor si a
mucoaselor
-efectuez IDR la PPD
-recoltez produse
patologice si biologice
pentru examene de
laborator
-masor atent functiile vitale
si cele vegetative,le notez
in FO
-pregatesc pac pt examinari
paraclinice
3.Potential de -prevenirea -observ atent pacientul pt a -pacientul nu

complicatii din cauza complicatiilor observa semnele si prezinta semene
inapetenţei manifestat -asigurarea unei simptomele eventualelor de complicatii
prin scădere alimentaţii complicatii
ponderală,slăbiciune echilibrate --asigur o alimentatie usor
digerabila bogata in
vitamine si un aport
crescut de lichide
-invat pacientul sa
efectueze gimnastica
respiratory si necesitatea
acestora si la domiciliu
-invati pacientul cum sa-si
continue tratamentul la
domiciliu si importanta
expectorarii sputei si
toaleta cav bucale dupa
expectoratie
6.INGRIJIREA PC CU TROMBOFLEBITA
-este obstructia lumenului venos cu trombus,insotita

9 de inflamarea peretelui venos
Circumstante:-cardiopatii,obezitate,varice
-imobilizari prelungite
-traumatisme,ultimele luni de sarcina,infectii
-afectiuni carefavorizeaza tromboza
-afectiuni in care se productulburari de
coagulare (anemii,leucemii,poliglobulii)
Simptomatologie:-e diferentiata in fct de vasele afectate si stadiul subfebrilitate
-tahicardie
-local:durere pe traiectul venei: poate fi spontană sau provocată de palpare digitală, mişcări,
mers; se intensifică în stadiul edematos
-impotenţă funcţională proporţională cu evoluţia boli,edeme
-examinări paradinice
-flebografie
-echografie Doppler
Problemele pacientului:
-diminuarea mobilităţii fizice
-impotenţă funcţională
-alterarea perfuziei tisulare
-imflamarea pereţilor venoşi
-disconfort,durere
-potenţial de complicaţii prin migrarea trombusului
Diagnostic du Obiective Intervenţii Evaluare

nursing
1.Disconfort din -combaterea durerii -- repaus la pat în -pac.nu prezintă
cauza diminuării -corectarea perioadele febrile şi dureri
mobilităţii fizice tulburărilor biologice dureroase
manifestat prin favorizante -poziţionare care să
impotenţă favorizeze întoarcerea
funcţională venoasă (cu membrul
,durere inferior ridicat)
-administrarea
tratamentului
medicamentos prescris
- ajutarea pacientului să-
şi satisfacă nevoile
fundamentale în perioada
imobilizării şi aplicarea
măsurilor de combatere a
efectelor imobilizării la
pat
-pregătesc pacient pentru
flebografie şi ecografie
10
Dopler
2.Alterarea -combaterea stazei -administrez tratamentul -pac este stabil,se
perfuziei tisulare venoase prescris de începe lent
periferice din medic,heparină i.v timp mobilizarea
cauza obsrucţiei şi de 10
imflamrea zile,antiinflamatoare şi
pereţilor venoşi tratament
manifestat prin simptomatologic
stază venosă -monitorizez funcţiile
,drere şi edeme vitale şi le notez în FO
-după redcerea
inflamaţiei şi dacă pulsul
şi temperatura sunt în
limite normale se poate
începe mobilizarea
progresivă
3.Potenţial de -prevenirea - observarea semnelor şi -pac nu prezintă

complicaţii din complicaţiilor simptomelor de semen de
cauza migrării complicaţii: complicaţii
trombusului -semne renale: hematuria
manifestat prin -semne de embolie
hematrie,embolie pulmonară
pulmonară -educaţia pacientului:
purtarea de ciorapi
elastici
masajul membrelor
mers pe jos zilnic

evitarea ortostatismului
prelungit
alternarea perioadelor de
activitate cu perioade de
repaus
. 7.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT
Infarctul miocardic este o zonă de necroză ischemică la nivelul miocardului produsă prin
obliter.area unei ramuri coronariene. 11
Etiologia: m 90-95% din cazuri, ateroscleroza coronariană.
Factorii care favorizează apariţia infarctului, cunoscuţi sub numele de factori de risc, sunt:
vârsta, sexul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea, fumatul, stresurile,
sedentarismul etc.
Factorii declanşatori: efort, mese copioase, stres etc.
Semne clinice esenţiale care trebuie să atragă atenţia asupra unui infarct miocardic acut
(I.M.A.) sunt:
-durerea precordială sau retrosternală care poate fi însoţită de transpiraţii reci,
agitaţie,anxietate, uneori greţuri şi vărsături;
-hipotensiunea arterială;
-febra apare la 12-24 ore de la debut;
-uneori starea de şoc (şoc cardiogen) manifestată prin paloare, tegumente reci şi umede, puls
rapid filiform, alterarea stării generale şi oligurie gravă.
I.M.A. este una din afecţiunile unde evoluţia poate conduce la moarte, iar îngrijirea acestor
bolnavi constituie o urgenţă medicală.
Asistenta medicală trebuie să ştie să acorde primul ajutor oricând şi oriunde va fi solicitată.
Deoarece mortalitatea cea mai mare (2/3 din cazuri) are loc în această fază, asistenta trebuie
să ştie principalele probleme de rezolvat în această perioadă
Probleme:
-durere
-senzatia de moarte iminenta
-scaderea debitului cardiac
-deficit de autoingrijire(intoleranta la efort)
Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
nursing
Alterarea starii - prevenirea -pacientul este
generale din cauza morţii subite -aşez pacientul în poziţie cât stabil
scăderii debitului -combaterea mai comodă în pat (este bine hemodinamic si
cardiac manifestat durerii ca paturile să fie cu somiere respirator
prin durere reglabile, pentru a se evita
precordială,hTA poziţiile forţate)
şiagitaţie
-la indicaţia medicului:
-sedez durea cu: derivaţii de
opiacee (morfină, mialgin),
fortral sau amestecuri litice
(romergan+largactil+mialgin)şi
pentru combaterea anxietăţii:
sedaţive (fenobarbital,
diazepam); pe cât posibil se
evită administrarea sedativelor
concomitent cu a opiaceelor;
-adm
12 oxigenoterapie.
-monitorizez atent cu
supravegherea permanentă în
primele zile a E.C.G., T.A. şi a
ritmului cardiac.
- recoltez sânge pentru probele
de laborator indicate de medic
- pregătesc medicamente
pentru eventuale complicaţii.
-pregătesc pacientl pt
cateterism cardiac sau
angiografie
2.Potenţial de - prevenirea - pentru evitarea eventualelor -pacientul un
complicaţii din complicatiilor complicaţii.urmaresc atent prezinta
cauza extenderii -limitarea pacientul complicatii
necrozei extinderii -asigur o alimentaţie pasivă la
manifestat prin necrozei pat, în primele zile în decubit
reapariţia dorsal.,treptat voi trece la
infarcutlui sau alimentaţie activă la pat
exitus -se interzice total fumatul
-se va ajuta bolnavul să
folosească urinarul şi
bazinetul, fără a fi ridicat în
poziţie şezând.
-constipaţia trebuie combătută
cu clisme uleioase sau laxative
uşoare.
-baia generală sau parţială se
face la pat fără a obosi
bolnavul (în primele zile fără a
fi ridicat).
-mobilizarea se face progresiv

(şederea pe marginea patului,
şederea în fotoliu, ridicarea din
pat), sub controlul pulsului şi
tensiunii
-se vor evita discuţiile cu voce
tare, chemările la telefon.
-nu se permite vizitarea în
grup.
-se evită vizitele lungi.
-nu se comunică veşti
neplăcute
13
3. Anxietate din -combaterea :- sedaţive (fenobarbital, -pacientul este
caza senzaţiei de anxietatii diazepam); pe cât posibil se destul de linistit
moarte iminentă -edcarea evită administrarea sedativelor un mai este
manifestat prin pacientului concomitent cu a opiaceelor- anxios
frică,nelinişte şi se instruieşte bolnavul asupra
agitaţie modului de viaţă la externare:
modul cum se iau
medicamentele; semnele
supradozării digitale;
prezentarea la control periodic.
-se va încerca să se
restabilească la aceşti bolnavi
încrederea în sine, readucerea
la capacitatea lor de muncă
anterioară îmbolnăvirii şi
dezvoltarea funcţiilor lor fizice
şi psihice.
-prin aceasta urmărim
instruirea bolnavului asupra
modului de viaţă la externare:-
modul cum trebuie luate
medicamentele
-semnele
supradozării digitalice
-prezentarea la control periodic

Atenţie! O bună educaţie a
bolnavului reduce şansele unei
decompensări sau agravări
8.INGRIJIREA PACIENTULUI CA HTA
Hipertensiunea arterială se caracterizează prin creşterea presiunii arteriale (sistolice şau

diastolice) peste valorile normale (139/89 mmHg).
Culegerea datelor:circumstanţe de apariţie
fără cauze directe (H.T.A. esenţială)
secundară unei afecţiuni renale, endocrine, cardiovasculare, neurologice (H.T.A. secundară)
60
• factori de risc
- stres psihic 14
- fumat
- obezitate
- sedentarism
- ingestie excesivă de sodiu
• persoane cu risc
- cei cu responsabilităţi sociale crescute
- cei cu regim de viaţă dezechilibrat
- cei cu comportament agresiv, hipercompetitiv
• manifestări de dependenţă (semne şi simptome)
Semnele şi simptomele sunt diferenţiate în funcţie de stadiul
H.T.A.
- creşterea moderată a valorilor T.A. tranzitorie
- creşterea permanentă a valorilor T.A.
- cefalee occipitală, frecvent dimineaţa, cu caracter pulsatil
- ameţeli
- astenie, oboseală
- tulburări de vedere
- tulburări de memorie şi concentrare
- parestezii
- palpitaţii
- dureri precordiale
- dispnee la efort
- hemoragii (epistaxis, metroragii) -
Problemele
- scăderea debitului cardiac
pacientului
scăderea forţei de contracţie a ventriculului stâng (insuficienţă ventriculară stângă)
- alterarea perfuziei tisulare
scăderea debitului cardiac
-potenţial de accident
-tulburări de vedere
-diminuarea toleranţei la efort
-slăbiciune, oboseală
-potenţial de complicaţii
Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1.Alterarea starii -scaderea valorilor - asigurarea
generale din cauza T A in limite repausului fizic şi
scăderii debitului cardiac acceptabile psihic
şi alterarea perfuziei -combaterea
tisulare manifestat prin factorilor de risc
insuficienţă ventriculară - măsurarea T.A.,
stg. puls, respiraţie
- administrarea
15 tratamentului
medicamentos
prescris
- efectuarea
bilanţului hidric
(intrări-ieşiri) pentru
prevenirea depleţiei
de potasiu, care
provoacă aritmii
- asigurarea unei
alimentaţii echilibrate
ţinând cont şi de
afecţiunile
existente:hipocaloric
- în obezitate sau
hipolipidic - în
ateroscleroză şi
reducerea aportului
de sodiu
- lichidele
administrate
fracţionat pentru a
evita creşterea bruscă
a T.A.
2.Potential de accidente -prevenirea -asigirarea repausului -pacientul este

din cauza intolerantei la accidentelor la pat stabil
efort şi a tulburării de -regim de viata
vedere manifestat prin echilibrat
oboseala ,slabiciune şi -alterarea perioadelor
ameţeli de repaus cu
perioade de activitate
-evitarea stresului
psihic
3.Potential de -prevenirea - efectuarea bilanţului -pacientul nu
complicatii din cauza complicatiilor hidric (intrări-ieşiri) prezinta semne de
hemoragiei manifestat pentru prevenirea complicatii
prin depleţiei de potasiu,
epistaxis,menometroragii care provoacă aritmii
-suprimarea
fumatului
-combaterea
obezităţii
- exerciţii fizice,
16 plimbări
- alimentaţie
echilibrată
- control periodic
la dispensar
9.INGRIJIREA PAC CU VARSATURI
Vărsăturile survin în numeroase şi variate afecţiuni; pot apărea în îmbolnăviri ale aparatului
digestiv, precum şi în îmbolnăviri extradigestive.
Bolile în care pot apărea vărsăturile şi care constituie urgenţe chirurgicale sau medicale sunt:
- abdomenul acut (apendicită acută, colecistită acută, pancreatită acută, ocluzie intestinală,
ulcer perforat, peritonită);
-edemul cerebral şi hipertensiunea intracraniană cauzate de: encefalopatia hipertensivă,
hemoragii şi tromboze cerebrale, abces cerebral, tumori cerebrale, encefalite, meningite. (în
aceste cazuri apar vărsături de origine centrală = nu sunt precedate de greaţă şi se produc fără
eforturi);
- infarctul miocardic;
- intoxicaţiile acute;
-infecţiile acute.
Bolile cronice care pot produce vărsături sunt:
- bolile cronice gastrointestinale, hepatobiliare, pancreatite;
- insuficienţa renală şi numeroase alte boli.
Uneori, vărsăturile domină tabloul clinic şi reprezintă prin sine o stare de urgenţă datorită
efectului lor asupra organismului: deshidratare şi demineralizare cu perturbarea echilibrului
hidroelectric şi acido-bazic.
Manifestări de dependenţă( simptome şi semen):
-stare generală alterată, tegumente şi mucoase uscate, tahicardie, tulburări de ritm,

hipotensiune arterială, dispnee cu polipnee, oligurie, tulburări nervoase (somnolenţă,
convulsii, comă).
-potenţial de deshidratare
-alterarea stării generale
-anxietate
17
Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare

1.Potenţial de -prevenirea -dacă conţinutul -pac un mai are
deshidratare şi deshidratarii si stomacului a pătruns în vărsături,un prezintă
demineralizarea a altor căile respiratorii, se face semne de
organismli din cauza complicatii imediat aspiraţia acestuia deshidratare
perturbării echilibruli şi aşezarea bolnavul în
hidroelectrolitic şi poziţie de drenaj
acidobazic manifestat postural.
prin tegumente -dacă vărsăturile sunt
uscate,oligurie,tulburări cauzate de ingestia unor
nervoase substanţe toxice sau din
cauza unei stenoze
pilorice, se face spălătură
gastrică.
- la indicaţia medicului,
va aplica măsurile
adresate bolii de bază şi
va institui o perfuzie cu
ser fiziologic.pentru
hidratarea şi
mineralizarea
organismuli
-se protejează lenjeria cu
o muşama şi traversă. în
funcţie
-pentru a atenua greaţa,
asistenta va sfătui
bolnavul să inspire
profund
- se va administra
medicamente pentru
combaterea simptomatică
a vărsăturilor, de
preferinţă injectate sau
supozitoare.
2.Disconfort din cauza -alterarea - Bolnavii cu greţuri şi -pac prezintă o stare

vărsăturilor manifestat disconfortului vărsături vor fi amplasaţi generală relativ bună
prin greţă.dispnee, în camere bine aerisite şi,
tahicardie,stare de dacă este posibil, vor fi
agitaţie izolaţi
18 cu un paravan de
restul salonului.
Poziţia bolnavului (dacă-
i permite starea) va fi
semişezând sau şezând.
Dacă bolnavul nu poate
fi ridicat în pat, va fi
aşezat în poziţie de
decubit dorsal, cu capul
într-o parte, aproape de
marginea patului.
Potential de complicatii -prevenirea -pt prevenirea -pac nu

din cauza aspirării complicatiilor complicaţiilor as.nu prezintă,complicaţii
conţinutului stomacal părăseşte pac
în căile respiratorii -ajută pacientul în timpul
manifestat prin vărsăturilor ,asigurându-
bronhopnemonie se că pac. nu a aspirat
voma în căile respiratorii
10.INGRIJIREA PAC CU DIAREE
Diareea poate apărea singură sau însoţeşte vărsăturile.
Diareile acute constituie urgenţe datorită tulburărilor hidroelectrolitice şi ale echilibrului

acido-bazic, mai ales dacă sunt asociate şi cu vărsături.
Manifestări de dependenţă:
-tegumente şi mucoase uscate
-tahicardie
-dispnee
-tulburări nervoase
-disconfort
-potenţial de deshidratare
-anxietate
Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare

nursing
1.Alterarea stării -reechilibrarea -pentru rehidratare as -pac nu este
generale din cauza tulburărilor 19 montează o deshidratat
nr mare de scaune hidroeloctrolitice perfuzie,dar se poate
diareice manifestat -reducerea numărul rehidrata şi po dacă
prin deshidratare şi scaunelor pac un prezintă şi
tulbrări vărsături
hidroelectrolitice -asigură
confort,intimitate
-notează nr şi
consistenţa scaunelor
-recoltez produce de
sânge pentru
examene biologice şi
bacteriologice.
2. Alterarea -combaterea -se administrează -pac nu mai are aşa
tegumentelor şi disconfortului medicaţia prescrisă nr mare de scaune
mucoaselor la -reducerea nr de medic ,tegumentele şi
nivelul anusului din scaunelor -se serveşte pacientul mucoasele sunt
cauza incontinenţei -pac să aibă cu plosca ori de câte integer
de materia fecale tegumentele şi ori este nevoie
manifestat prin mucoasele integre -se face toaleta
disconfort anusului după fiecare
defecaţie
-se asigură repaus
total,şi reîncălzirea
pacientului
3.Alterarea nutriţiei -pac să aibă o -se asigură o toaletă -pac are o igienă şi o
din cauza deficitului alimentaţie riguroasă alimentaţie
de aport manifestat corespunzătoare -se asigură o corespunzătoare
prin stare generală alimentaţie hidrică în
alterată,somnolenţă prímele 24 h,după
care treptat se
introduc cantităţi
mici de carne slabă
fiartă,ou fierte
moi,brănză de vaci
11. INGRIJIREA BOLNAVILOR CU HDS
Hemoragiile digestive superioare (H.D.S.) pot fi secundare unei afecţiuni digestive sau
reprezintă manifestarea unei boli generale.
Cauzele HDS pot fi: Ulcerul cronic gastric şi duodenal reprezintă cauza principală şi cea mai
frecventă (80% din cazuri) a hemoragiilor digestive superioare.
Alte cauze: tumori benigne şi maligne ale tubului
20 digestiv (esofag, stomac, intestin), gastrite
hemoragice acute (corosive şi medicamentoase), varice esofagiene, enterite, hipertensiune
portală de diverse cauze (ciroză hepatică, tromboză a venei porte etc.).
Cauze generale: boli ale vaselor, boli de sânge (sindroame hemoragice etc.)
Simptome şi semne(manifestări de dependenţă)
- de anemie pot precede sau însoţit de hematemeza şi melena.
- în hemoragiile mici, stare de slăbiciune, ameţeli, paloare, transpiraţii, tahicardie.
- în hemoragiile mari, bolnavul prezintă anxietate, sete accentuată, transpiraţii reci,
extremităţi reci, puls mic şi rapid, lipotimie, tensiune arterială scăzută până la colaps.
Problemele pacientului
-disconfort
-anxietate
REGULĂ GENERALĂ: în orice hemoragie digestivă internarea în spital este obligatorie, de

obicei într-un serviciu chirurgical.
Diagnostic de nursing Obiective Intervenii Evaluare

1.Alterarea stării -combaterea anemiei -asigur repaus la -pacientul este stabil
generale din cauza -tratarea pat,aplic pungă cu din punct de vedere
pierderii de sânge manifestărilor clinice gheaţă în regiunea hemodinamic
manifestat prin şi a afecţiunii de epigastrică
anemie,ameţeli, bază -recoltez sănge pentru
paloare,transpiraţii determinarea
reci gurplui ,Rh-
ului,hemoglobinei şi
hematocritului
-supraveghez
funcţiile vitale
-administrez
medicaţia prescrisă
de medic
-pregătesc pacientul
în vederea transfuziei
de sânge
2.Disconfort din -combaterea -ajut pacienta în -starea pacientei este
cauza pierderii disconfortului satisfacerea nevoilor satisfăcătoare
sângelui pe tubul fundamentale
digestiv manifestat -asigur o igienă
prin slăbiciune,sete corespunzătoare
accentuată, -urmăresc atent
hematemeză,melenă funcţiile vitale
21 -la indicaţia
medicului efectuez
spălături gastrice c
adrenostazin la
temperaturi foarte
scăzte pt a favoriza
vasoconstricţia
3.Anxietate din cauza -combaterea -liniştesc pacienta că -pacientul un mai
melenei şi a anxietăţii după administrarea este anxios
hematemezei medicamentelor,şi
manifestat prin oprirea HSU-lui îşi
frică ,starea de va recăpăta forţa de
agitaţie,nelinişte dinaintea
-educ pacienta că la
orice mişcare bruscă
sângerarea poate
reapărea,deacea
trebuie să respecte
indicaţiile medicului
12.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU COLECISTITĂ ACUTĂ
Colecistitele sunt inflamaţii ale vezicii biliare acute sau cronice.

Culegerea datelor:circumstanţe de apariţie
- incidenţa maximă la femeie între 30-50 ani, care prezintă
malformaţii congenitale, litiază biliară
- paciente cu tulburări neuroendocrine
Simptome şi semne
- în colecistitele acute - frison, febră 39-40°C, stare generală
alterată, durere intensă în hipocondrul drept, cu iradiere în umărul
drept sau în spate, vărsături biliare, icter
-alterarea confortului
-hipertermie
-risc de deshidratare
-anxietate
Diagnostic de obiective Intrvenţii Evaluare
nursing
22
1.Stare generala -ameliorarea -asigur repaus la pat -pacientul
alterată din durerii -administrez medicaţia nu mai
cauza durerii şi a -combaterea prescrisă de medic prezintă
febrei manifestat disconfortului ,antialgice,antispastice,ant dureri
prin disconfort, iemetice şi antiinfecţioase
pentru examinări clinice
şiparaclinice
2.Deshidratare -reechilibrare -administrez medicaţia -pacientul
din cauza hidroelectrolitic prescrisă de medic este
vărsăturilor şi a ă -montez line venoasă echilibrat
febrei manifestat -combaterea periferică pentru
prin hipertermiei administrarea lichidelor şi
dezechilibrul alimentaţie parenterală
hidroelectrolitic
3.Anxietate -combaterea -liniştesc pacientul ,mai -pacientul
manifestat prin anxietăţii ales în timpul vărsăturilor nu mai
frică din cauza -prevenirea -pregătesc pacientul,psihic este
necunoaşterii şi complicaţiilor şi fizic în vederea actului anxios
a eventualelor chirurgical,atunci când
complicaţii medicul decide această
conduită terapeutică
-instruiesc pacientul
privind regimul de viaţă
după externarea din spital
şi să evite excesele
alimentare
13.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL

NETRAUMATIC
Abdomenul acut chirurgical netraumatic este reprezentat de totalitatea durerilor abdominale

intense şi de durată cu debut brusc însoţite de tulburări locale şi generale care necesită
intervenţie chirurgicală de urgenţă (apendicita acută, ulcer gastric şi duodenal perforat,
ocluzie intestinală, colecistită acută, pancreatită acută, litiază veziculară, peritonită acută,
sarcină ectopică).
Circumstanţe de apariţie:
datelor
23
- alimentaţie bogată în grăsimi, mese copioase (pancreatită
acută, colecistită acută
- eforturi fizice mari
- persoane cu antecedente personale de boală ulceroasă,
litiază biliară, dureri abdominale, femei cu amenoree
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome)
- dureri - continue progresive - în inflamaţii (apendicită, co
lecistită, pancreatită, peritonită)
- dureri colicative cu intervale nedureroase între ele (colică
litiazică, ileus mecanici)
- dureri supraacute cu ameliorare de câteva ore, apoi se
asociază cu semne de peritonită în infarctul mezenteric
- iradierea durerii poate fi în umărul drept, în colecistită sau în
spate în pancreatită
contractură abdominală (apărare musculară)

vărsături alimentare sau biliare • frison
meteorism abdominal • stare de şoc • colaps
oprirea tranzitului intestinal pentru materii de fecale şi gaze (ileus)
Probleme
durere abdominală
anxietate
imobilitate
risc de complicaţii: - deshidratare
-alterarea gravă a respiraţiei şi circulaţiei (şoc, colaps)
Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii Evaluare
1.Disconfort din -diminuarea durerii -asigur repaus la pat -pac este stabil ,un
cauza durerii -pregătesc pacientul prezintă dureri
manifestat prin pentru examinări
contractură clinice şi paraclinice
musuculară,meteorism -administrez
abdominal medicaţia prescrisă
de medic
-montez linie
venoasă periferică
pentru adm
medicaţiei şi pt
alimentaţie
parenterală
pt intervenţia
chirurgicală
2.Risc de complicaţii -prevenirea -rehidratez pacientul -pac un prezintă
din cauza deshidratării complicaţiilor 24 pe cale parenterală semne de complicaţii
şi a opririi tranzitului -reechilibrare -ajut pacientul în
intestinal manifestat hidroelectrolitică timpul vărsăturilor
prin vărsături ,stare de -adm medicaţia
şoc prescrisă de medic
pentru combaterea
vărsăturilor
-urmăresc bilanţul
hidric
3.Anxietate din cauza -pacientul să -liniştesc pacientul -pacientul este
intervenţiei înţeleagă necesitatea că în timpul operaţiei liniştit
chirurgicale intervenţiei,ţi să aibă totul va decurge
manifestat prin încredere în echipa normal
frică,agitaţie,nelinişte de îngrijire -după operaţie se va
simţii mai bine
-că taotă echipa este
pentu ca el să fie mai
bine
14.INGRIJIREA PACIENTULUI CU IRA
I.R.A. - constă în suprimarea bruscă a funcţiei renale dar reversibilă care determină
acumularea de produşi metabolici în sânge
Suprimarea funcţiei renale survine ca urmare a:
- reducerii filtratului glomerular
- reducerii permeabilităţii glomerulare
-obstrucţiei lumenului tubular
-creşterii reabsorbţiei tubulare
şi are consecinţă finală oligo-anuria, alterarea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-
bazic.
Circumstanţe de apariţie
-deshidratări,hemoragii,GNA,intoxicaţii,litiază urinară
Simptomatologie. Semnul esenţial al I.R.A. este oliguria, până la anurie.
-oboseală,stare de rău general,dispnee,tahicardie,somnolenţă,agitaţie,convlsii,stări
confuze,comă,tulbrări hidro-electrolitice,acidoză renală
. Problemele
- alterarea volumului lichidlan
-alterarea perfuziei tislare
-alterarea stării geerale
Tlb hidroelectrolitice
-potenţial de complicaţii prin hiperhidratare celulară
Diagnostic de nursing Obiective 25 Intervenţii Evaluare
1.Alterarea perfuziei -evaluarea funcţiei -repaus la pat,cu -pac este stabil,un
tisulare din cauza renale urmărirea atentă a prezintă semne de
scăderii volumului -înlăturarea cauzei diurezei deshidratare
lichidian manifestat declanşatoare -pregătesc pacientul
prin oligrie până la -corectarea pentru examinări
anurie,tulbrări dezechilibrului clinice şi paraclinice
hidroelectrolitice hidro-electrolitic -montez linie
venoasă periferică pt
adm trat prescris de
medic
-urmăresc funcţiile
vitale şi vegetative
2.Alterarea stării -combaterea -asigur o alimentaţie -pac are o alimentaţie
generale in cauza hiponatremiei şi parenterală,în timpul corespunzătoare
tulburarilor corectarea stărilor de confuzie diagnosticului
hidroeectrolitice şi denutriţiei -ajt pacientul în
acidotice manifestat satisfacerea nevoilor
prin stare de fundamentale
confuzie,oboseală, -după revenirea stării
somnolenţă generale asigur o
nutriţie adecvată
recomandat de medic
3.Potenţial de .prevenirea -pentru prevenirea -pac un prezintă
complicaţii prin complicaţiilor complicaţiilor semne de complicaţii
hiperhidratarea -suport emoţional al urmăresc atent
celulară din cauza pacientului bilanţul de intrări şi
forţării diurezei de ieşiri
manifestat prin edem -evit forţarea
pulmonar acut,edem diurezei prin
cerebral administrarea
exagerată de lichide
-asigur o igienă
corespunzătoare
-am mare grijă la
asepsie şi antisepsie
-liniştesc pacientul
-explic necesitatea
tratamentului,şi
importanţa
indicaţiilor medicale
ATENŢIE! Evidenţa exactă a diurezei este baza de pornire a tratamentului şi criteriul de

orientare al medicului. 26
15.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENŢĂ RENALĂ CRONICĂ

Insuficienţa renală cronică (I.R.C.) survine ca urmare a alterării ireversibile a funcţiei renale
în urma distrugerii unui număr mare de nefroni (prin ischemie, necroză, scleroză, inflamaţii
în cursul unor afecţiuni renale) rinichiul nu mai poate răspunde necesităţilor funcţionale.
Apar astfel incapacitatea de a excreta produşi de metabolism şi de a reacţiona la excesul sau
deficitul de lichide şi săruri.
I.R.C. este o scădere progresivă a capacităţii funcţionale renale, cu retenţia în organism a
substanţelor toxice rezultate din metabolism şi cu evoluţie spre uremie terminală. Evoluţia
poate fi lungă (de ani sau decenii). Fiind vorba de o îmbolnăvire de lungă durată, bolnavul va
trebui să respecte un anumit regim de viaţă. Boala prezintă un stadiu compensat (cu stare
generală bună) şi un stadiu decompensat (când apar pusee acute). îngrijirea acestor bolnavi
este în funcţie de stadiul bolii.
- afecţiuni care distrug parenchimul renal, scad capacitatea
funcţională a rinichiului: glomerulonefrita cronică, pielonefrita
cronică, nefropatie diabetică, rinichi polichistic.
• factori de acutizare a manifestărilor clinice
- efort fizic intens
-dietă inadecvată: restricţie de apă şi sodiu nejustificate; aport de
proteine necorespunzător valorilor creatininei, ureei
- medicaţie nefrotoxică
- reducerea volemiei (vărsături, diaree, diuretice în exces)
- accidente cardiovasculare
- H.T.A.
- insuficienţă cardiacă
- tulburări neurologice de tip centrai şi periferic:schimbări de comportament,alterarea
nivelului de conştienţă, astenie, cefalee, crampe şi contracturi musculare,parestezii
,convulsii,comă
-tulburări cardiovasculare:H.T.A., insuficienţă cardiacă,pericardite,aritmii,edeme
-tulburări osoase:dureri osoase şi articulare,calcifieri osoase,deformări,fracturi
-tulburări digestive:anorexie,greaţă,vărsături,H.D.S.,gastrite,stomatite,diaree sau constipaţie
-tulburări respiratorii:respiraţie Cheyne-Stockes sau Kussmaul
-tulburări metabolice:hiperlipidemie,hiperlipoproteinemie,scăderea toleranţei la glucide
-tulburări cutanate:prurit, în special noaptea,leziuni de grataj,descuamări
zone de hiperpigmentare
-tulburări hematologice:anemie
-tulburări generale:scăderea ponderală, slăbiciune, oboseală,tulburări hidro-
electrolitice,hiperhidratare celulară consecutivă hiponatriemiei
-tulburări acido-bazice:acidoză metabolică 27
Simptomatologia este diferenţiată în funcţie de stadiul I.R.C.
-alterarea echilibrului hidro-electrolitic
-alterarea echilibrului acido-bazic
-degradarea funcţiei tubulare
-alterare senzorială (potenţial)
-tulburări hidro-electrolitice
-alterarea integrităţii pielii
-alterarea proceselor cognitive (potenţial)
-reducerea mobilităţii fizice
-anxietate

nursing
1.Alterarea stării -minimalizarea -asigur repaus la pat -pacientul este cu
generale din cauza deteriorării -administrez tratamentul risc de
deteriorării fncţiei funcţiei renale medicamentos pt corectarea deteriorare
renale manifestat -corectarea dezechilibrelor hidro- minimă
prin dezechilibru tulburărilor electrolitice şi acido-bazice
hidro-electrolitic şi prezente -pt corectarea tulburărilor
acido bazic hematologice,cardio-
respiratorii,gastrointestinale
-asigur o alimentaţie
corespunzătoare
-cântăresc zilnic pacientul
-măsor funcţiile vitale şi cele
vegetative
-recoltez produce biologice pt
examene de laborator
2.Potenţial de -prevenirea -administrez diuretice la -pacientul nu
complicaţii din complicaţiilor indicaţia medicului prezintă semne
cauza excesului de -urmăresc atent aportul de de complicaţii
sodiu manifestat sodiu ,pe care voi majore
prin supraîncărcare individualiza în funcţie de
a sectorului manifestări clinice
extracelular
3.Anxietate -combaterea -liniştesc pacientul că dializa -pac un mai este
manifestat prin anxietăţii un doare,şi şedinţele se fac aşa de anxios
frică legat de -educarea ciclic deci un necesită
dializă şi de pacientului internare permanentă
eventalele -explic necesitatea repausului
complicaţii la pat
-necesitatea
28 restricţiilor
alimentare
-evitarea frigului,umezelii,a
efortului fizic intens
-importanţa igienei riguroase
a tegumentelor
16.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZĂ RENALĂ
Litiaza renală este o afecţiune caracterizată prin prezenţa calculilor în bazinet şi căile urinare.
Poate evolua sub formă latentă sau colicativă.
- stază urinară (prin diferite obstrucţii)
- infecţii urinare repetate
- deshidratări masive care duc la creşterea concentraţiei urinare
Factori favorizanţi
- climă caldă şi uscată
- imobilizare prelungită la pat
- aport excesiv de săruri minerale:
- apă bogată în săruri de calciu
- alimente bogate în oxalaţi şi acid uric: spanac, ciocolată,
cacao, viscere
- durere lombară permanentă sau provocată de efort
- durere colicativă
- poziţie antalgică
- anxietate, nelinişte, agitaţie
- tenesme vezicale
-disurie, polakiurie
- greţuri, vărsături
- paloare, transpiraţii, extremităţi reci
- alterarea confortului
- potenţial de deficit de volum lichidian
-potenţial de alterare a nutriţiei, prin deficit
1Alterarea confortlui -combaterea durerii -asigur repaus la pat -pacientul un
din cauza durerii vii -asigurerea -administrez prezintă dureri
manifestat prin confortului medicaţia prescrisă
disurie,polakiurie de medic pentru
29 calmarea durerii,şi
tratamentul
specific,în funcţie de
natura calculului
-recoltez sânge şi
urină pentru examene
de laborator
pentru investigaţii
radiologice
şi îngrijiri ulterioare
în cazul efectuării
unor tennici de
ablaţie sau de
distrugere a calculilor
2.Potenţial de déficit -corectarea -urmăresc atent -pacientul un
de volum lichidian dezechilibrelor hidro- bilanţul hidric prezintă semne de
din cauza vărsăturii şi electrolitice -administrez complicaţii
a transpiraţiior -prevenirea medicaţia prescrisă
abundente manifestat complicaţiilor de medic
prin deshidratare -observ semnele şi
simptomele unor
complicaţii
3.Alterarea nutriţiei -asigurarea dietei -asigur o alimentaţie -pacientul un
manifestat prin déficit corespunzătoare corespunzătoare prezintă semne de
din cauza greţurilor şi -administrez malnutriţie
a vărsăturilor medicaţie
antiemetică,şi la
nevoie alimentaţie
parenterală
-servesc pacientul cu
cantităţi mici de mai
multe
17. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU GLOMERULONEFRITĂ ACUTĂ DIFUZĂ

POSTSTREPTOCOCICĂ
Glomerulonefrita acută (G.N.A.) difuză poststreptococică este o infecţie a glomerulilor

apărută după o infecţie streptococică din organism.
Apare după 7-21 zile de la infecţia streptococică şi este mai frecventă la copii.
- infecţie streptococică; angină, scarlatină, infecţii
30 ale pielii,
infecţii respiratorii
-frig,umezeală,surmenaj
- edeme la nivelul pleoapelor, periorbitale la început, iar apoi
în regiunile declive
- astenie, anorexie, subfebrilităţi
- oligoanurie
-hematurie macro sau microscopică
-H.T.A.
-jenă lombară
-examene de laborator
-A.S.L.O. crescut
-densitate urinară normală sau crescută -în sedimentul urinar: hematii şi cilindrii
-complement seric scăzut
-alterarea perfuziei tisulare la nivel renal
-atingerea glomerulilor
-potenţial de exces de volum lichidian
-aport inadecvat de lichide şi sodiu
-deficit de autoîngrijire
-imobilizare la pat
-potenţial de complicaţii (I.R.A., edem cerebral)
-scăderea capacităţii funcţionale a rinichiului
-creşterea tensiunii arteriale

nursing
1.Alterarea perfuziei -minimalizarea -asigur repaus la pat -manifestările clinice
tisulare la nivel renal manifestărilor clinice -administrez sunt minime,adică
manifestat prin -combaterea infecţiei medicaţia prescrisă pac un mai este
edeme la nivelul de medic edemaţiat
pleopelor din cauza -măsor funcţiile
atingerii glomerulilor vitale
-reduc aportul de sare
şi de lichide în
funcţie de gravitatea
HTA,oliguriei şi a
edemelor
pentru examinări
clinice şi paraclinice
2.Deficit de -prevenirea -ajut pacientul în -pacientul un ami
autoîngrijire din complicaţiilor 31 satisfacerea nevoilor prezintă disconfort,şi
cauza edemelor -asigurarea fundamentale ,mai nici semne de
manifestat prin confortului ales în perioada complicaţii
imobilizare la pat -asigurarea unei repaosului la pat
,disconfort alimentaţii -explic necesitatea
corespunzătoare respectării regimului
igieno-dietetic
-învăţ pacientul să
evite efortul fizic
intens care
predispune la apariţia
complicaţiilor
3.Anxietate -combaterea -liniştesc pacientul -pacientul un este
manifestat prin frică anxietăţii -explic pacientului anxios
din cauza -reintegrare ,importanţa
necunoaşterii profesională tratamentului şi a
controlului medical
periodic,şi reluarea
progresivă a
activităţii
18.INGRIJIREA PACIENTEI CU CISTITA

Cistita este o inflamare a mucoasei vezicii urinare.
-contaminarea ascendentă, punctul de plecare fiind infecţii la nivelul vaginului, perineului sau
în urma manevrelor instrumentale nesterile (sondaj)
-contaminare descendentă din rinichi şi bazinet
-disurie
-polakiurie
-tenesme vezicale
-durere suprapubiană
-examene de laborator
-urină: piurie, hematurie, bacteriurie
Problemele pacientei
-alterarea eliminării urinare
-inflamaţia vezicii
-disconfort
-durere, disurie
-riscul extinderii infecţiei spre interstiţiu! Renal
Diagnostic de Obiective 32Intervenţii Evaluare

nursing
1.Alterarea stării -combaterea -repaus la pat -pacienta un prezintă
generale din cauza manifestărilor -administrez tratamentul dureri,un mai are
drerii ,infiecţiei clinice acute prescris de medic déficit la eliminare
manifestat prin -combaterea -administrez lichide în
eliminare ineficientă infecţiei cantitate mare
-recoltez urină pentru
examene de laborator
2.Potenţial de -prevenirea -asigur tratarea -pacienta un prezintă
complicaţii din recidivelor afecţiunilor semne de complicaţii
cauza igienei -asigurarea unei ginecologice -are o igienă
necorespunzătoare igiene -asigur o igienă corespunzătoare
manifestat prin corespunzătoare riguroasă mai ales ale
reinfectare organelor genitale
-ofer lenjerie curată ori
de căte ori este
nevoie
-pregătesc băi calde de
şezut
3Anxietate -combaterea -ofer o educaţie sanitară -pacienta un mai este
manifestat prin frică anxietăţii corespunzătoare privind anxioasă
legat de -educarea pacientei igiena organelor
necunoaştere genitale şi necesitatea
lenjeriei curate
-explic necesitatea
hidratării
corespunzătoare
19. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU PIELONEFRITĂ ACUTĂ
Pielonefrita acută este o infecţie a bazinetului şl a interstiţiului renal. Germenii incriminaţi

sunt: coli, proteus, stafilococul, klebsiella
-contaminare ascendentă, cu punct de plecare:
-infecţii vaginale, ale uretrei
-manevre instrumentale nesterile (sondaj, cistoscopie)
-obstrucţia căilor excretoare
-contaminare hematogenă sau limfatică cu germenii unei infecţii O.R.L., dentare,
tegumentare, a prostatei
-sarcina
-diabetul zaharat neechilibrat
-stare nutriţională deficitară 33
-anorexie
-frison, febră
-dureri lombare
-disurie, polakiurie, nicturie
-alterarea perfuziei tisulare
-atingerea interstiţiului renal
-disconfort
-durere, disurie
nursing
1.Alterarea stării -identificarea -asigur repaus la pat -pacientul un mai
generale germenului cauzal -administrez medicaţia are dureri
manifestat prin şi combaterea prescrisă de medic
febră,frison infecţiei -pregătesc pacientul pentru
,durere din cauza -combaterea examene clinice şi paraclinice
atingerii durerii -aplic căldură pe regiunea
interstiţiului renal lombară
-asigur o hidratare
corespunzătoare
2.Alterarea stării -combaterea -exclud din alimentaţia -pacienta are o
de nutriţie din anorexiei pacientei alimentaţie
cauza alimentaţiei -asigurarea unei alcoolul,cafeaua,condiméntele corespunzătoare
inadecvate alimentaţii -ofer lichide în cantitate
manifestat prin echilibrate suficientă
anorexie
3.Potenţial de -prevenirea -asigur o educaţie sanitară -pacienta un
complicaţii complicaţiilor corespunzătoare prezintă semne de
manifestat prin -educaţie sanitară -explic pacientei necesitatea complicaţii
extinderea igienei organelor genitale şi a
infecţiei legat de regiunii perianale
needucarea -educ pacientul să-şi golească
pacientului complet vezica urinară pentru
a evita distensia vezicii
20. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU TRAUMATISME RENALE
Traumatismele renale pot fi:

-închise (rupturi intrarenale, lezarea capsulei 34
renale, lezarea calicelor şi bazinetului)
-deschise (distrugerea ţesuturilor care adăpostesc rinichii şi lezarea rinichilor)
- accidente rutiere, la locul de muncă sau sportive, arme de
foc, arme albe
- durere lombară :variază ca intensitate, nu întotdeauna proporţional cu
gravitatea leziunii şi poate uneori să fie secundară unor leziuni musculare sau
osoase
- hematuria :prezentă întotdeauna în leziunile renale,poate fi micro sau macroscopică
- hemoragie intraperitoneală
- hematom perineal dureros la palpare
- evacuare de urină prin plagă şi în cavitatea peritoneală, în
special în traumatisme deschise
- disconfort
- potenţial de complicaţii
- scăderea funcţiei renale
- deficit de autoîngrijire
- imobilizare la pat
1.Alterarea stării -combaterea -acord primul ajutor în funcţie de -pacientul un are
generale manifestat prin durerii gravitatea traumatismului dureri
disconfort din caza -asigurarea -asigur repaus la pat
durerii confortului -administrez medicaţia prescrisă de
medic
-pregătesc pacientul pentru explorări
funcţionale ale rinichiului
-recoltez produce biologice pentru
laborator
-pregătesc pacientul pentru
îngrijirile pre-şi postoperatorii,dacă
este nevoie
2.Potenţial de -prevenirea -urmăresc atent funcţiile vitale ale -pacientul un

complicaţiidin cauza complicaţiilor pacientului prezintă semne de
traumei manifestate prin -la orice modificare anunţ medicul complicaţii
scăderea funcţiei renale -administrez tratamentul
medicamentos
-urmares atent pansamentul de pe
plagă
3.Anxietate din cauza -combaterea -ajut pacientul în satifacerea -pacientul un mai
déficituli de autoîngrijire anxietăţii nevoilor fundamentale este anxios
manifestat prin stare de -liniştesc pacientul că din orice
nelinişte agitaţie traumatism35 este recuperare dacă
pacientul are răbdare şi urmăreşte
instrucţiunile personalului medical
21. INGRIJIREA PAC CU ANEMII
Anemia reprezintă scăderea numărului de hematii şi/sau a hemoglobinei sub valorile normale.
-prin pierdere de hematii
-posthemoragice
-hemolitice (anemia hemolitică a nou-născutului şi prin incompatibilitatea de sânge în
sistemul AOB)
-prin insuficienţă de producerea hematiilor şi hemoglobinei
-anemia feriprivă
-anemia Birmer
I.Anemiile acute
- traumatisme
- medicaţia antiinfiamatoare administrată fără protecţie gas
trică (determină hemoragii digestive)
- hemoragii în antecedentele personale ale femeilor
Semne şi simptome:ameţeli,paloarea tegumentelor instalată brusc,tahicardie,puls
filiform,hipotensiune arterială,dispnee,lipotimie,tulburări degestive (greaţă! meteorism,
tulburări de tranzit)
II.Anemia cronică
- persoane care lucrează în mediul toxic
- persoane care au alimentaţie cu carenţă de fier
- persoane consumatoare de alcool, tutun
- persoane cu antecedente personale ca: gastrectomie, lam-
bliază, reacţie Adler pozitivă în scaun
Semne şi simptome:ameţeli,cefalee,astenie,palpitaţii,dureri precordiale,dispnee,paloarea
buzelor,a palmelor,plantelor,mucoasa bucală atrofiată,unghii şi păr friabile,febră 39°
C,amenoree
Probleme
I.Anemia acută
- alterarea respiraţiei şi circulaţiei
- risc de pierdere a conştienţei
- risc de şoc hemoragic
II.Anemia cronică
- intoleranţă la activitatea fizică
- alterarea respiraţiei şi circulaţiei
- tulburări de memorie 36
Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

nursing
1.Alterarea stării -combaterea -aplic măsurile de urgenţă -pacientul este stabil
generale anemiei -asigur repaus la pat în poziţie din punct de vedere
manifestat prin trendelenburg hemodinamic
lipotimie,dispnee -urmăresc atent funcţiile vitale
din cauza -recoltez sânge pt hemoleucogramă
sindromului -în funcţie de rezultat la indicaţia
hemoragic medicului pregătesc materialele
necesare pt transfuzia de sânge
-administrez lichide pt
reechilibrarea hidroelectrolitică
2.Potenţial de -prevenirea -administrez medicaţia prescrisă de -pac. Nu prezintă
complicaţii din complicaţiilor medic semen de complicaţii
cauza şocului -urmăresc atent funcţiile vitale ale
hemoragic pacientului,TA,puls,respiraţie
manifestat prin -urmăresc hemoglobina şi
risc de pierdere a hematocritul
cunoştinţei -urmăresc coloraţia tegumentelor
3.Anxietate -combaterea -liniştesc pacientul -pac este liniştit
manifestat prin anxietăţii -explic necesitatea poziţiei
frică legat de trendeledburg şi a transfuziei de
traumatism sânge
22.INGRIJIREA PAC CU POLIGLOBULIE
Poliglobuliile sunt boli caracterizate prin creşterea nr.hematiilor şi a hemoglobinei în sângele

periferic.
- persoane cu afecţiuni cardiace congenitale
- persoane cu insuficienţă cardiacă şi pulmonară
- intoxicaţii cu anilină
Semne şi simptome:cefalee,ameţeli,astenie,acufene,greţuri,vărsături,tegumente roşii,
cianotice şi pruriginoase,hipertensiune arterială şi dispnee
-alterarea respiraţiei şi circulaţiei
-intoleranţă la activitate fizică
-tulburări de vedere, auz
-alterarea integrităţii mucoaselor şi tegumentelor
37
-risc de hemoragie - epistaxis, hemoptizie, HDS
nursing
1.Alterarea stării -pacientul să aibă o -asigur repaus la pat -pacientul preintă o
generale stare de bine fizică -recoltez produce biologice pt stare relativ bună
manifestat prin şi psihică examene de laborator
disconfort -administrez tratamentul prescris de
,dispnee,cianoză medic:citostatice
din cauza -ajut pacientul în satisfacerea
respiraţiei şi celorlalte nevoi fundamentale
circulaţiei
inadecvate
2.Alterarea -pacientul să -asigur o igienă riguroasă -pacientul are
integrităţii prezinte mucoasele -urmăresc atent coloraţia mucoasele şi
mucoaselor şi şi tegumentele tegumentelor tegumentele integre
tegumentelor intacte -asigur o hidratare corespunătoare
manifestat prin -asigur un microclimat
tegumente corespunător
roşii,cianotice şi -în caz de greţuri şi vărsături
puriginoase din administre antiemetice
cauza circulaţie
inadecvate
3.Potenţal de -prevenirea şi -urmăresc atent funcţiile vitale ale -pacientul un
complicaţii înlăturarea pacientului prezintă semne de
manifestate prin complicaţiilor -urmăresc coloraţia tegumentelor complicaţii
epistaxis,HDS din -anunţ medicul la orice schimbare
cauza bolii la pacient
-administrez corect tratamentul
prescris de medic
23.INGRIJIREA PAC CU LEUCEMIE ACUTA
Leucemia acută este o boală neoplazică,caracterizat prin pierderea capacităţi de dif. Şi

maturaţie a celulelor hematopoetice şi infiltraţia măduvei şi a altor organe cu celule imature.
Prin metaplazie ţesutul leucozic ia locul seriei roşii şi numai are cine forma hematii; apar şi
tulburări de coagulare.
Manifestări de dependenţă
-durere şi senzaţie de greutate în hipocondrul stâng (spleno- megalia)
38
-scădere ponderală,paloare,dispnee,astenie,anorexie,prurit tegumentar,tulb de coagulare
-adenopatie generalizată şi simetrică (în leucemia limfoidă cronică); manifestările apar în
pusee acute, cu o evoluţie spre exitus în 10 ani.
-hipertermia
-intoleranţa la efort fizic
-deficitul de volum lichidian
-alterarea integrităţii mucoasei bucale
-incapacitatea de hidratare alimentară
-risc de alterare a stării generale, exitus prin complicaţii hemoragice şi septicemice.
Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenţii Evaluare
1.Alterarea stării -pacientul să -asigur repaus la pat -pacientul prezintă o
generale din cauza prezinte -la indicaţia medicului recoltez sânge pt stare relativ bună
sindromului anemic perioade de examene de laborator
manifestat prin remisie cât mai -în fucţie de rezultat pregătesc pacientul pt
paloare,astenie, lungi transfuzia de sânge
dispnee -administrez medicaţia prescrisă de
medic:coricoterapie,antibiotice,citostatice
-asigur o igienă corespunzătoare
-asigur satisfacerea celorlalte nevoi
fundamentare
2.Alterare nutriţiei din -pacientul să -asigur igiena cavităţii bucale -pacientul are o
cauza hemoragiilor aibă o -asigur alimentaţia în funcţie de stare a alimentaţie
gingivale,splenomegal alimentaţie pacientului corespunzătoare
iei manifestat prin adecvată -la indicaţia medicului asigur şi
anorexie alimentaţie parenterală
3.Anxietate -pacientul să fie -facilitez relaţia cu familia şi anturajul -pacientul un mai este
manifestat prin susţinut de pacientului aşa de anxios
frică ,nelinişte legat familia -ajut pacientul să-şi exprime sentimentele
de diagnostic -să beneficieze şi temerile
de o moarte -explic pacientului că un va fi lăsat singur
demnă şi
liniştită
24.INGRIJIREA PAC CU LEUCEMIE CRONICA
Leucemii/e sau leucozele sunt hemopatii maligne caracterizate prin hiperplazia ţesuturilor
hematopoietice (mieloid şi limfoid) şi metaplazia lor.
Prin metaplazie ţesutul leucozic ia locul seriei roşii şi numai are cine forma hematii; apar
şi tulburări de coagulare.
-durere şi senzaţie de greutate în hipocondrul39stâng (spleno- megalia)
-scădere ponderală
-prurit tegumentar
-adenopatie generalizată şi simetrică (în leucemia limfoidă cronică); manifestările apar în
pusee acute, cu o evoluţie spre exitus în 10 ani
-dureri osoase şi în hipocondrul stâng
Poblemele pacientului
-intoleranţă la activitatea fizică
-disconfort abdominal
-pierderea imaginii de sine
-modificarea schemei corporale (în leucemia limfoidă cronică), prin prezenţa adenopatiilor.

îngrijire
1.Alterarea stării -pacientul să -asigur repaus la pat -pacientul
generale manifestat prezinte perioade -la indicaţia medicului recoltez sânge pt prezintă o
prin de remisie cât mai examene de laborator stare relativ
paloare,astenie,disp lungi -în fucţie de rezultat pregătesc pacientul pt bună
nee din cauza transfuzia de sânge
sdr.anemic -administrez medicaţia prescrisă de
medic:coricoterapie,antibiotice,citostatice
-asigur o igienă corespunzătoare
-asigur satisfacerea celorlalte nevoi
fundamentare
2.Alterare nutriţiei -pacientul să aibă -asigur igiena cavităţii bucale -pacientul

manifestat prin o alimentaţie -asigur alimentaţia în funcţie de stare a are o
anorexie legat de adecvată pacientului alimentaţie
hemoragiile -la indicaţia medicului asigur şi corespunzăt
gingivale,splenome alimentaţie parenterală oare
galia
3.Anxietate -pacientul să fie -facilitez relaţia cu familia şi anturajul -pacientul
manifestat prin susţinut de familia pacientului un mai este
frică ,nelinişte legat -să beneficieze de -ajut pacientul să-şi exprime sentimentele aşa de
de diagnostic o moarte demnă şi şi temerile anxios
liniştită -explic pacientului că nu va fi lăsat singur
25.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CATARACTĂ

40
Cataracta este boala ocular caracterizată prin opaficierea progresivă a cristalinului.
Culegerea datelor:
-circumstanţe de apariţie:
-persoane vârstnice(cataracta senilă)
-traumetisme(c taumatică)
-boli metabolice-DZ,avitaminoze(c secundară)
-boli infecţioase ale mamei în timpul sarcinii(c congenital)
-scăderea acuităţii viuale care poate fi insidioasă(senilă)sau rapidă(traumatic)
-localizarea cataractei unilateral şi apoi la celălalt ochi(senilă)şi bilateral(în c congenital)
-în cataracta senilă în faza de imaturizare pupila are culoare alb cenuşie sau alb mat,iar în
faza hipermatură este alb lăptos
-comunicare ineficientă la nivel sensorial visual
-anxietate
-risc de accidente
-reducerea autonomiei în autoîngrijire
Diagnostic Obievtive Intervenţii Evaluare
1.Disconfort -pacientul să-şi -îndrum pacientul la -pacientul
manifestat prin recapete vederea specialist pt a aprecia beneficiează de
comunicare necesitatea actului tratament adecvet
ineficientă la nivel chirurgical
sensorial visual din -pregătesc pacientul
cauza pierderii pentru intervenţie
vederii -administrez
tratamentul prescris
de medic
2.Potenţial de -reducerea riscurilor -ajut pacientul să se -pacientul nu preintă
complicaţii din cauza de accidentare orinteze în timp şi în semne de risc
defecitară a vederii spaţiu
manifestate prin risc -ajut pacientul în
de accidente satisfacerea celorlalte
nevoi fundamentale
3.Anxietate -combaterea -liniţtesc pacientul că -pacientul nu mai
manifestat prin frică anxietăţii în timpul intervenţiei este aşa de anxios
legat de intervenţia riscurile sunt minime
chirurgicală şi de -explic necesitatea
pirderea totală a intervenţiei
vederii -asigur pacientul că
după intervenţie îşi
va recăpăta
autonomia în
autoîngrijire
41
26.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU GLAUCOM
Este o afecţiune extreme de gravă caracterizată prin creşterea tensiunii intraoculare şi

scăderea acuităţii vizuale cu modificări ale cămpului vizual prin atrofia nervului optic.
Forme clinice:
-glaucom infantil şi glaucomul adultului cu manifestare acută sau cronică.
-tulburări congenital de drenaj a umorii apoase (glaucoma infantile)
-persoane cu system nervos labil ,emotive
-schimbări bruşte de temperatură
 glaucom acut
-dureri ocular şi perioculare foarte vii cu iradiere temporal,occipital şi însoţite de lăcrimare
-scăderea acuităţii vizuale
-grţuri vărsături
-anxietate
-alterare stării generale
 glaucomul cronic
-dureri periorbitale permanente

-scăderea insidioasă a vederii-cetitate în 10-15 ani
-dureri ocular şi perioculare
-intoleranţă digestivă
-comunicare ineficientă la nivel sensorial-vizual
-anxietate
Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare
1.Alterarea stării -pacientul să -asigur repaus la pat în -pacientul prezintă o
generale manifestat prin aibă o stare de cameră semiobscură stare relative bună
comunicare ineficientă bine fizic şi -pregătesc materialele
la nivel senzorial – psihic necesare pt măsurarea
vizual legat de scăderea tensiunii intraoculare
acuităţii vizuale -administrez tratamentul
prescris de medic
preoperator şi îngrijesc
pacientul postoperator
2.Disconfort manifestat -diminuarea -administrez tratamentul -pacientul resimte

prin dureri disconfortului medicamentos reducerea
oculare,greţuri,vărsături recomandat de medic pt disconfortului
legat de creşterea reducerea tensiunii
presiunii intraoculare intraoculare
42-asigur alimentaţie
hiposodată şi cu un
aport redus de lichide
3.Anxietate manifesta -combaterea -educ pacientul să -pacientul nu mai
prin frică ,nelinişte legat anxietăţii urmeze correct este aşa de anxios
de evoluţia bolii tratamentul local şi
general
-recomand regim de
viaţă ordonată,cu
respectarea orelor de
somn
-educ pacientul să poarte
ochelari fumurii pe
timpul zilei,să evite
trecerile bruşte de la
temperature scăzute la
căldură
-încurajez pacientul
privind evoluţia
favorabilă a bolii dacă
respectă recomandările
medicale
27.ÎNGRIJIREA PAC CU PROLAPS GENITAL
Prolapsul genital reprezintă coborârea organelor genitale ca urmare a slăbirii mijloacelor

de susţinere (planşeul pelviperineal) şi de suspensie (ligamentele uterine).
Coborârea este mai mult sau mai puţin accentuată realizând diferite grade de prolaps.
- gradul I: uterul coboară în interiorul vaginului, colul nu se evidenţiază la vulvă;
coboară peretele anterior al vaginului, antrenând vezica (cistocel) şi peretele posterior,
antrenând rectul (rectocel)
43
- gradul II: uterul este coborât, colul apare la vulvă între cistocel şi rectocel
- gradul III: uterul iese în afara vulvei, ca o tumoră acoperită de mucoasa vaginală
violacee, congestionată.
Culegerea datelor
Cauze:-ruptură de perineu în urma naşterilor
-senzaţie de greutate şi tracţiune dureroasă în hipogastru,iradiată în plicile inghinale
-tulburări urinare:-incontinenţă la la efort,disurie,polakiurie
-tulburări intestinale:-constipaţie,incontinenţa gazelor sau a materialelor fecale în situaţie în
care este interesat sfincterul anal
-leucoree când se asociază leziuni ale colului(infecţii cronice,edem,eroziuni
Probleme:
-alterarea imaginii corporale din causa coborârii uterului
-alterarea stimei de sine din causa incontinenţei urinare ,a tulburării actului sexual;posibilă
alterare a relaţiilor familiale
-alterarea confortului din causa durerii,incontinenţei,leucoreei
-deficit de cunoştinţe în legătură cu operaţia
Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare
1.Alterarea confortului -să accepte -asigur repaus şi condiţii de -pacienta a
din cauza operaţia,să crească odihnă acceptat
durerii,incontinenţei,le stima de sine -asigur pacienta că după intervenţia
ucoreei manifestat prin intervenţia chirurgicală se chirurgicală
disconfort va simţii mult mai bine
-asigur o pregătire
preoperatorie adecvată
-montez linie
venoasă,administrez
antialgice şi
antibiotice,recoltez
produce biologice şi
patologice
-asigur o toaletă riguroasă
mai ales a zonei genitale
-conduc pacienta în sala de
operaţie
2.Potenţial de -prevenirea -asigur o îngrijire -pacienta un
complicaţii din cauza complicaţiilor postoperatorie adecvată prezintă semne
infecţiei manifestat prin -ajut pacienta la efectuarea de complicaţii
igienă deficitară toaletei regiunii genitale
-administrez tratamentul
antiinfecţios indicat de
medic şi antialgice la
nevoie
44
3.Anxietate manifestat -combaterea -ajut pacienta să-şi explice -pacienta un
prin nelinişte din cauza anxietăţii temerile mai este
déficituli de cunoştinţe -instruiesc pacienta în anxioasă
legătură cu îngrijirile
postoperatorii
-să evite ortostatismul
prelungit
-să evite efortul fizic
-să evite relaţiile sexuale
timp de 6-8 săptămăni
-să-şi menţină o bună
igienă locală
28.ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU AFECŢIUNI TUMORALE ALE APARATULUI

GENITAL
Tumorile genitale reprezintă formaţiuni chistice sau solide, benigne sau maligne,
localizate la nivelul aparatului genital feminin.
Se dezvoltă lent, la început, fără simptome apoi, pe măsură ce cresc, apar tulburări
menstruale, leucoree, durere.
Cele mai frecvente sunt: fibromul uterin, chistul ovarian, leziunile precanceroase,
cancerul de col.
Culegerea datelor:
-apar de obicei după 30 de ani, cu excepţia chistului dermoid care apare şi în copilărie
- cancerele ovariene se întâlnesc şi în perioada prepubertară şi climacteriu (50% din
tumorile ovariene)
-pentru cancerul de col factorii de risc stabiliţi prin studii epidemiologice sunt: parteneri
sexuali multipli, debutul vieţii sexuale înainte de 17 ani, tabagismul, nivel socio-economic
scăzut, carenţe de vitamine
-în fibrom:menoragie prelungită,cu cheaguri ,metroragii,anemie
-în cancerul de col uterin:sângerări reduse cantitativ,intermitente la contact sexual sau la
spălături vaginale
-în chistul de ovar.-apar mai rar menometroragie,mai frecvent apărând
amenorea,hipomenoreea,dismenoreea
-durere ca o jenă,tensiune în abdomenul inferior şi este însoţită de febră,greţuri,vărsături în
torsiunea de chist,în cancer apare în formele avansate ,putând fi continuă sau intermitentă
-leucoreea-este prezentă în cancer,apare înaintea sângerării şi este de obicei neglijată
-alte manifestări în neoplasme
-tulburări urinare:disurie,polakiurie,nicturie în cancerul uterin şi ovarian
-tulburări digestive:constipaţie,colici intestinale,tenesme
45 rectale
-scădere în greutate
Probleme:
-deficit de cunoştinţe
-anxietate în legătură cu investigaţiile şi diagnostic
-teamă în legătură cu intervenţia
-posibilă alterare a relaţiilor sexuale din cauza tratamentului,scăderii libidoului după
operaţie,dispareunie determinată de scăderea estrogenilor
-posibilă alterării imaginii de sine din cauza operaţiei(histerectomie,anexectomie)
Diagnostic Obieczive Intervenţii Evaluare

1.Alterarea stării -combaterea -calmarea durerii cu -în urma
generale din cauza durerii antialgice la indicația intervențiilor
durerii și -creşterea medicului aplicate
disconfortului confortului -supraveghera funcțiilor pacienta
manifestat vitale.puls,resp,TA prezintă o
prin:dispnee,agitație -educarea pacientei în stare de bine și
efectuarea de tehnici de ameliorare a
relaxare și de respirație durerilor
-asigurarea unei poziții
corespunzătoare:antialgi
că
-asigurarea unui
microclimat
corespunzător
2.Alterarea nutriției -pacientul să -asigurarea unui regim -pacienta este
și hidratării datorită fie echilibrat alimentar echilibrată
imobilizării la pat din pctdv corespunzător:supe hidroelectroliti
manifestate nutrițional și strecurate,supe c și nutrițional
prin:inapetență,scăde hidroelectroliti creme,zeamă de -prezintă
re ponderală,grețuri c fructe,lapte,pireuri de diminuarea
vărsături -diminuarea legume și fructe,carne grețurilor
grețurilor și fiartă
vărsăturilor -în caz de deshidratre se
administrează
glucoză,Ringer și ser
fiziologic la indicația
medicului
-se oferă pac.ceai cu
lămâie pentru
diminuarea grețurilor
3.Deficit de adaptare -combaterea -asigurăm suport psihic -pac.își
la modificarea anxietății- pac.și familiei recapătă
corporală din cauza ajutatea -încurajarea încrederea în
intervenției pacientei să se 46comportamentului sine și prezintă
chirurgicale adapteze la pozitiv al bolnavei- o adaptare la
manifestată noua situație informăm pac.cu privire noua situație
prin:perturbarea la procurarea unei
imaginii de eventuale proteze
sine,anxieate,depresi pt.mascarea
e infirmităților apărute
-comunicăm cu pac.pe
un ton calm,liniștitor și
cald
-încurajăm pac.să-și
exprime temerile
29.LĂUZA ÎN PRIMELE DOUĂ ORE
Lăuzia cuprinde primele 6 săptămăni după naştere,în timpul lăuziei pot apărea hemoragii
cauzate de resturi placentare.
Culegerea datelor
Manifestări:
-oboseală ,tendinţă la somn uneori frisoane
-puls rar, bradicardic
-uter dur contractat,glob de siguranţă la nivelul ombilicului
-sângerare moderată
Probleme:
-posibilă alterare a ritmului şi frecvenţei cardiac în legătură cu hemoragia post-partum
-disconfort în legătură cu leziunile perineale,cu distensia ţesuturilor
-posibilă infecţie
Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare
nursing
1.Alterarea stării -lăuza să colaboreze -suprevegherea -în urma
generale din cauza -reducerea lăuzei ,urmărire intervențiilor lăuza
diconfortului și disconfortului 47 faciesului și este stabil și prezintă
durerii manifestat -educarea lăuzei comportamentul diminuarea
prin epuizare,deficit lăuzei disconfortului
de -antrenarea de
cunoștințe,tendință la discuții pentru a nu
somn adormi lăuza
-liniștirea lăuzei că
nașterea a decurs în
condiții normale
-efectuarea
masajuluinuterin
transabdominal
pentru favorizarea
refracției și formării
globului de siguranță
2.Potențial de -prevenirea și tratarea -as.controlează -pac.nu prezintă
complicații din cauza complicațiilor sângerarea,anunță semne de complicații
relaxării musculaturii medicul la orice
uterine manifetată manifestare
prin hemoragie și șoc -controlează funcțiile
hipovolemic vitale,depistează
semnele șocului
hipovolemic
-nu lasă lăuza singură
și povestește cu ea să
nu adoarmă,deorece
somnul produce
relaxarea
musculaturii
uterine,fapt ce
favorizează
sângerarea
-administrează cei cu
lămâie,limonadă
3.Posibilă alterare a -prevenirea -administrarea de -pacienta nu prezintă
ritmului și frecvenței sângerării post- lichide semne de hemoragie
cardiace din cauza partum -controlarea și este stabil
hemoragiei post- sângerării hemodinamic și
partum manifestat -supravegherea respirator
prin sângerare,puls atentă a lăuzei și a
rar și bradicardic funcților vitale
30.ÎNGRIJIREA PACIENTEI ÎN 48 LĂUZIA PATOLOGICĂ(INFECŢIA

PUERPERALĂ)
Definiţie:infecţia puerperală reprezintă infecţia tractului genital femenin,care apare ca o

complicaţie a naşterii
Infecţia puerperală este prevenită astăzi prin protecţie cu antibiotice la gravidele şi lăuzele cu
risc (ruptura prematură a membranelor, infecţii vaginale sau alte focare infecţioase).
Manifestări, semne: febră, tahicardie, subinvoluţie uterină, modificarea aspectului şi
mirosului lohiilor, dureri.
Infecţiile glandei mamare apar, mai ales, la primipare datorită conformaţiei anormale a
mamelonului, lipsei de igienă.
La început apar fisuri mamelonare sau ragade care sunt porţi de intrare pentru microbi, apoi,
dacă nu se iau măsuri, pot apărea limfangita, galactoforita, abcesul sânului.
Problemele pacientei(lăuzei)
-disconfort
-risc de complicaţii
-anxietate
Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei Evaluare
nursing
1.Alterarea stării -combaterea infecţiei -administrez medicaţia prescrisă de -pacienta este
generale din -prevenirea medic ,antibiotice,medicaţie stabi l
cauza infecţiei deshidratării uterotonă,antiinflamatoare,antialgice hemodinamic
manifestat prin -rehidratez organismul pacientei
febră şi frisoane prin administrare de lichideşi la
indicaţia medicului cu soluţii
izotone pe cale i.v
-asigur un microclimat
corespunzător,şi o toaletă
minuţioasă a tegumentelor şi a
mucoaselor
+moniterizez funcţiile vitale şi
vegetative
-pregătesc pacienta pt însămânţare
din canal cervical
-recoltez sănge pt
biochimie,coagulogramă şi
hemoleucogramă
2.Disconfort din -comdaterea durerii şi -la indicaţia medicului administrez -pac nu are
cauza a disconfortului antialgice dureri
subinvoluţiei -pregătesc pacienta pt examinări
uterine paraclinice şi de laborator
manifestat prin -ajut pacienta în satisfacerea
durere celorlalte nevoi fundementale
3.Anxietate -combaterea anxietăţii -liniştesc pacienta că sub -pacienta este
manifestată prin tratament ,această infecţie are destul de
frica de a pierde evoluţie favorabilă liniştită
49
lactaţia -ajut pacienta să-şi golească sânii
corespunzator ,ca să prevenim
mastita şi după terminarea
tratamentului sugarul să fi alimentat
natural
4.Potenţial de -prevenirea -respect asepsia şi antisepsia î -pacienta nu
complicaţii complicaţilor timpul manevrelor efectuate prezintă
manifestat prin -educ pacienta ,în privinţa complicaţii
lipsă de educaţie necesităţii toaletei riguroase
-ajut pacientea în efectuarea toaletei
-observ eventualele complicaţii,cum
ar fii creşterea febrei după
antibiotice
31.PACIENŢI IMOBILIZAŢI ÎN APARAT GIPSAT
Imobilizarea în aparat gipsat este o măsră terapeticăşi esenţială vindecării

fracturilor,entorselor şi lxaţiilor
Culegerae datelor:
-accidente rutiere, casnice, la locul de muncă au consecinţe;fracturi;luxaţii;entorse;rupturi de
tendoane, muşchi, ligamente
-durere;impotență funcțională;tahicardie
-disconfort
-diminuarea mobilității fizice;deficit de autoîngrijire
-potențial de accidentare
-perturbarea imaginii de sine
-potențial de complicații
-anxietate
Diagnostic Obiective Intervenții Evaluare

1.Deficit de -combaterea 50-ajut pacientul în -după
autoîngrijire din disconfortului satisfacerea nevoilor efectuarea
cauza diminuării fundamentele intervențiilor
mobilizării fizice -aplic măsurile de prevenire pacientul
manifestat prin a escarelor de decubit prin resimte
disconfort,agitație igienă riguroasă și prin diminuarea
mobilizarea pacientului disconfortului
-așez obiectele personale la
îndemăna pacientului
2.Potențial de -prevenirea -urmăresc atent mișcarea și -pacientul nu

complicații prin complicațiilor colorația degetelor de la prezintă semne
alterarea circulației segmentele distale de complicații
din cauza -în cazul în care pacientul
imobilizării în acuză
aparat gipsat furnicături,amorțeli,presiune
manifestat prin la nivelul membrului afectat
cianoză,furnicături,a sau colorația tegumentului
morțeli,presiune la devenind cianotice anunț
nivelul afectat medicul
-observ mirosul emanat de
la nivelel aparatului gipsat și
schimbarea culorii
aparatului gipsat la nivelul
plăgii
3.Anxietate din -combaterea -ajut pacientul să folosească -pacientul nu
cauza imobilității şi anxietății mijloacele auxiliare pt mai este așa de
a perturbării -educația schimbările de poziție agitat
imaginii de sine pacientului -liniștesc pacientul că
manifestat prin stare imobilitatea lui este
de neliniște,agitație provizorie și cu trecerea
timpului își va recăpăta
independența
-explic pacientului că pentru
menținerea tonusului
muscular,trebuie să-și
mobilizeze treptat mușchii
32.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU AMPUTAŢIE

Amputaţia este îndepărtarea unui segment anatomic .
Circmstanţe de apariţie
-traumatisme,DZ,necroză
Manifestări de dependenţă 51
-durere
-impotenta functionala
-tahicardie
-disconfort
-diminuarea mobilitatii fizice
-deficit de autoingrijire
-potential de accidentare
-anxietate

1.Diminuării -ajutarea -asigur repaus la -după efectuarea
mobilității fizice din pacientului în pat,microclimat intervențiilor
cauza infirmităţii satisfacerea corespunzător pacientul resimnte
manifestat prin deficit nevoilor -administrez med.prescrisă diminuarea
de autoîngrijire fundamentale de medic disconfortului
,anxietate,nelinişte -diminuarea -ajut pacientul în
disconfortului satisfacerea nevoilor,
-aplic măs--aplic măsurile de prevenire a
escarelor de decubit prin
igienă riguroasă și prin
mobilizarea pacientului
-așez obie—așez obiectele personale la
-liniștesc pacientul că
deacea suntem să-l ajutăm
2.Potențial de -prevenirea - când pansez bontul am -pacientul nu
complicații din cauza complicațiilor foarte mare grijă la asepsie prezintă semne de
imobilizarii şi și antisepsie pentru evitarea complicații
infecțiiei bontului suprainfecției bontului
manifestat prin -supraveghez funcțiile
escare,durere,febră vitale și vegetative
frisoane -la orice modificare anunț
medicul
3.Perturbarea imagini -combaterea -încurajez pacientul să-și -pacientul nu mai
de sine din cauza anxietății privească bontul ,explic este așa de anxios
infirmității manifestat pacientului existența
prin agitație,anxietate, posibilitățiide protezare
psihomotorie,neliniște -asigur suport psihic atăt
pacientului cât și familiei
-educ pacientul în privința
tehnicilor
52 de mobilizare
prin mijloace auxiliare
33.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU EXTENSIE,TRACŢIUNE

Definiţie:este o măsură terapeutică,esenţială în tratamentele ortopedice
Culegerae datelor:
- accidente rutiere, casnice, la locul de muncă au consecinţe;-fracturi ,-luxaţil, entorse.
rupturi de tendoane, muşchi, ligamente
-durere
-impotenta functionala
-tahicardie
-disconfort
-diminuarea mobilitatii fizice
-deficit de autoingrijire
-potential de accidentare
-anxietate
1.Deficit de -combaterea -ajut pacientul în -după
autoîngrijire din disconfortului satisfacerea nevoilor efectuarea
cauza diminuării fundamentele intervențiilor
mobilităţii fizice -aplic măsurile de prevenire pacientul
manifestat prin a escarelor de decubit prin resimte
disconfort,impotenţă igienă riguroasă și prin diminuarea
fncţională mobilizarea pacientului disconfortului
-așez obiectele personale la
-liniștesc pacientul că
deacea suntem să-l ajutăm
-așez sub membrul lezat
pături sau perne pentru a
împiedica alunecarea
2.Potențial de -prevenirea -urmăresc atent mișcarea și -pacientul nu
complicații prin complicațiilor colorația degetelor de la prezintă semne
alterarea circulației segmentele distale de complicații
din cauza -verific în permanență
imobilizării în dispozitivul de tracțiune
aparat gipsat -în cazul în care pacientul
manifestat prin acuză
cianoză,furnicături,a furnicături,amorțeli,presiune
morțeli,presiune la 53la nivelul membrului afectat
nivelul afectat sau colorația tegumentului
devenind cianotice anunț
medicul
-observ mirosul emanat de
la nivelel aparatului gipsat și
schimbarea culorii
aparatului gipsat la nivelul
plăgii
3.Anxietate din -combaterea -ajut pacientul să folosească -pacientul nu
cauza imobilității anxietății mijloacele auxiliare pt mai este așa de
manifestat prin stare -educația schimbările de poziție agitat
de neliniște,agitație pacientului -liniștesc pacientul că
imobilitatea lui este
provizorie și cu trecerea
timpului își va recăpăta
independența
-explic pacientului că pentru
menținerea tonusului
muscular,trebuie să-și
mobilizeze treptat mușchii
34.PLAN DE ÎNGRIJIRE A PACIENTULUI CU HTIC
Definiţie:orice mărire a volumului conţinutului cutiei craniene produce creşterea presiunii

intracraniene,deoarece cutia craniană este închisă,rigidă,inextensibilă.
HTIC poate apărea ca:edem cerebral,hidrocefalie şi de cauză vasculară
-blocarea drenajului sistemului ventricular,absorţia scăzută a conţinutului cranian
-edem cerebral:în tulburări de vaso-motricitate cerebrală,infecţii,alergii,intoxicaţii
-hidrocefalia:după meningite,traumatisme cranio cerebrale,tumori cerebrale
Manifestări de dependenţă(semne şi simptome)
-cefalee,vertij,vărsături,tulburări vizuale,edem
papilar,midriază,apatie,somnolenţă,dezorientare,confuzie,bradicardie,bradipnee,crize
epileptice
-disconfort
-alterarea respiraţiei şi a circulaţiei
-tulburări de vedere
-tulburări de conştienţă
Diagnostic de nursng Obiective Intervenţii Evaluare
1.Disconfort din cauza -diminuarea durerii54 -aşez pacientul în -în urma
tensiuni exercitată de cap poziţie intervenţiilor
asupra vaselor -reducerea presiunii semişezândă,asigur efectuate pacientul
sanguine intracraniene intracraniene repaus total pentru nu mai are aşa PIC
manifestat prin -combaterea evitarea măririi PIC
durere,cefalee,vărsături vărsăturilor -administrez laxative
uşoare pentru a
reduce efortul în
timpul defecaţiei
-monitorizez atent
bilanţul de ieşiri şi
de intrări
-laindicaţia
medicului adm.
Furosemid , Manitol
şi antialgice
-pregătes pacientul
pentru montarea
unui cateter venos
central ,în vederea
urmăririi corecte a
presiunii venoase
centrale
2.Alterarea respiraţiei -menţinerea -administrez -pacientul este stabil
şi circulaţiei din cauza funcţiilor vitale în oxigenoterapie la hemodinamic şi
PIC manifestat prin limite normale indicaşia medicului respirator
bradicardie,bradipnee -menţinerea -urmărescatent
permeabilităţii funcţiile vitale
căilor respiratorii -liniştesc
pacientul,menţin un
mediu bine luminat
3.Potenţial de -prevenirea -urmăresc atent -pacientul nu
complicaţii din cauza complicaţiilor presiunea prezintă semne de
hipoxiei cerebrale venoasă,prin complicaţii majore
manifestat prin monitorizarea
modificarea integrităţii continuă a PVC-ului
fizice Administrez oxogen
prin mască sau în
caz de semne de
insuficienţă
respiratorie severă
,pregătesc pentru
intubaţie orotraheală
şi ventilaţie
55 mecanică pentru
prevenire hipoxiei şi
consecinţele acestuia
35.Plan de îngrijire a pac. cu AVC
AVC-urile(accidente vasculare cerebrale) sunt suferinţe grave ale sistemului nervos
central,determinate de modificări circulatorii cerebrale şi se caracterizează prin pierderea
motilităţii unei părţi din corp,asociată sau nu cu tulburări de echilibru,senzitiv-senzoriale şi
de limbaj.
Cauze:
-ateroscleroză
-HTA
-cardiopatii emboligene
-traumatisme craniene
-malformaţii vasculare
Semne şi simptome
-tulburări de deglutiţie
-incontinenţă urinară
-hemiplegie
-stare de nelinişte,agitaţie,anxietate
-afazie
-alterarea mobilităţii fizice
-incontinenţă urinară
-comunicare ineficientă
-risc de complicaţii
1.Alterarea mobilităţii +să efectueze -asigur o poziţie -pacientul
fizice din cauza mişcări active cu adecvată a efectuează
deficitului motor şi membrele afectate membrelor,mobilizez mişcări uşoare
senzorial manifestat prin -să se deplaseze cu pacientul la 2-2 ore active
hemiplegie şi diminuarea ajutor şi să atingă un pentru prevenirea -nu prezintă
forţei musculare grad de anatomie escarelor de decubit semne de escare
maximă cît mai -efectuez masaj şi de decubit
repede mişcări pasive ale
membrelor prin
exerciţii de
recuperare
-învăţ pacientul să-şi
mobilizeze măna
afectată cu ajutorul
56 măinii sănătoase
2.Risc de alterarea -pacientul să -pregătesc pacientul -pacientul are
tegumentelor din cauza prezinte tegumente pentru sondaj vezical tegumentele şi
incontinenţei urinare şi a integre pe perioada şi efectuez sondajul mucoasele integre
imobilităţii la pat imobilităţii în perfectă asepsie
manifestat prin escare de -asigur o toaletă
decubit ,iritaţie locală riguroasă şi masez
bine zonele expuse
escarelor de decubit
-explic pacientului
necesitatea
consumului de
lichide pentru a
prevenii
deshidratarea
3.Alterarea imaginii de -pacientulsă-şi -ajut pacientul în -pacientul este
sine din cauza acceptemodificarea timpul exerciţiilor mai liniştit,şi
hemiplegiei,afaziei imaginii corporale -liniştesc pacientul participă la
manifestată prin -combaterea că cu trecerea programul de
agitaţie,nelinişte,anxietate anxietăţii timpului aceste recuperare
exerciţii devin din ce
în ce uşoare
-ajutpacientul să
comunice mai uşor şi
implic
familiaacestuia în
proceedeele de
recuperare
36.PLAN DE ÎNGRIJIRE A PAC CU TUMORI CEREBRALE OPERATE(PRE- ŞI

POSTOPERATOR)
Tumorile pot fi benigne sau maligne,tumorile cerebrale sunt numite după numele ţesuturilor
în care apar:
-gliomul-în ţesutul conjunctiv
-meningiomul:în înveluşurile meningelui
-neuromul:tumoare de nervi cranieni
-angiomul –tumoare ale vaselor de sănge
-cele primare apar din celulele ţesuturilor cerebrale
-cele secundare sau metastazice provin cel mai fracvent de la un cancer pulmonar,genital,al
tubului digestiv,osos,cutanat sau alte organe
-uneori în zonele vitale pot apărea şi tumori benigne dar au consecinţe letale ca şi cele
maligne 57
Semne şi simptome
-creşterea presiunii intracraniene în orice tip de tumoare
cerebrală,cefalee,vărsături,vertij,tulburări vizualr,edem papilar,tulburări
psihice,bradicardie,bradipnee,crize epileptice,hernii cerebrale
-alterarea percepţiei senzoriale:vizuală,auditivă,kinestezică,gustativă,tactilă,olfactivă
-alterarea procesului de gîndire
-disconfort
-anxietate
-modificarea perfuziei ţesutului cerebral
1.Modificarea perfuziei -reducerea -la internare înregistrez -pacientul
ţesutului cerebral din presiunii pacientul,administrez medicaţie este
cauza presiunii intracranie antialgică pregătit
intracraniene manifestat ne -montez o linie venoasă periferică şi corespunză
prin -pregătire recoltez sănge pentru examene de tor pentru
cefalee,vărsături,tulburăr preoperator laborator şi pentru grup şi Rh intervenţia
i senzoriale şi vegetative ie adecvată -explic pacientului necesitatea chirurgicală
intervenţiei chirurgicale şi liniştesc
pacientul şi familia acestuia
-monitorizez atent funcţiile vitale şi
cele vegetative
-conduc pacientul în sala de operaţie
2.Alterarea respiraţiei şi - -anunţ medicul la orice manifestare -pacientul
circulaţiei din cauza menţinerea patologică este stabil
intervenţiei chirurgicale funcţiei -aşez pacientul în poziţia indicată de hemodinam
manifestat prin respiratorie medic ic şi
dispnee,tahicardie,hTA în limite -asigur oxigenoterapie şi pregătesc respirator
normale materialele necesare pentru
-corectarea ventilaţie mecanică dacă este nevoie
hTA -asigur monitorizare continuă a
funcţiilor vitale
-pentru corectarea hTA adminstrez
sănge izogrup
3.Potenţial de complicaţii -prevenirea -pregătesc şi administrez medicaţia -pacientul
din cauza creşterii complicaţii prescrisă de medic,glucoză nu prezintă
presiunii intracraniene şi lor hipertonică,manitol,furosemid,medic semne de
a hipertermiei de origine postoperato amente complicaţii
centrală manifestat prin rii antialgice,sedative,neuroleptice majore
cefalee,febră,creşterea -în caz de hipertermie se fac
TA,bradicardie,tahipnee, înpachetări reci sau antermice
vomă explozivă -în caz de agitaţie severă pregătesc
materialel pentru intubare şi sedarea
pacientului
58
37.PLAN DE ÎNGRIJIRE A PACIENŢIOLR CU EPILEPSIE

Epilepsia este o manifestare convulsivă paroxistică,cu dubut şi sfărşit brusc,caracterizat de
priederea conştienţei,însoţită de convulsii tonico-clonice.
-în epilesia boală-tulburările genetice
-în epilepsia secundară:-tumori cerebrale,AVC,infecţii,traumatisme cranio-cerebrale,boli
metabolice,IRA,hipontremie,hipocalcemie,hipoglcemie,anoxie cerebrală
Tipuri de epilepsie
1.Criza majoră:crize convulsive cu pierdera conştienţei şi are următoarele faze:
-faza prodromală cu căteva ore sau zile înaintea crizei
Manifestări:migrenă,nevralgii,parestezii,stare de rău nedefinit,tulburări de comportament
-criza proriu-zisă:a)aura epileptică care avertizează pacientul cu căteva secunde înaintea
crizei,dar nu apare întotdeauna,debutul în general este brusc
-paloare bruscă,pierderea conştienţei şi prăbuşirea pacentului urmată de convulsie
tonică,oprirea respiraţiei,această fază durează 15-20 secunde după care apar
convulsileclonice,mişcări violente anarhice ale membrelor,capului,muşcarea limbii,spumă
abundentă,incontinenţădeurină şi materii fecale
2.Criză minoră pierderea stării de conştienţă căteva secunde
3.Stare de rău epleptic:manifestări ca şi la criza majoră,dar crizele tonico-clonice reapar iar
pacientul rămâne inconştient
-alterarea respiraţiei
-potenţial de traumatizare
-deficit de cunoaştere
nursing
1.Alterarea -asigurarea -se aşeză pacientul în poziţie -în urma
respiraţiei din permeabilităţii orizontală şi între dinţi se intervenţiilor
cauza căilor introduce pe partea laterală un pacientul are căile
contracţiei respiratorii obiect moale,dar fărăr să se forţeze respiratorii libere
tonico-clonice -prevenirea maxilarul
şi a convulsiilor muşcării limbii -se desface cravata pacientului
manifestat prin dacă este cazul,gulerul ,centura
oprirea -întorc capul pacientului pe o parte
respiraţiei şi se aspiră secreţiile din gură
sufocare -la indicaţia medicului se
pregătesc medicaţia
anticonvulsivantă,tranchilizante,hi
pnotice,antispastice,narcotice.deco
ntracturante şi curalizante
-se monitorizează atent şi
permanent
59 funcţiile vitale şi cele
vegetative
2.Risc de -prevenirea -se îndepărtează obiectele -pacientul nu
traumatisme traumatismelor tari,mobile din jur în care eventual prezintă risc de
din din cauza pacientul se poate accidenta sau se traumatizare
convulsiilor imobilizează pacientul pentru a se
manifestate evita lovirea
prin
leziuni,muşcare
a limbii
3.Anxietate din -să fie vapabil -se educeă pacientul să trăiască cît -pacientul este
cauza să recunoască mai posibil normal educat
deficitului de semnele -să evite activităţile
cunoaştere prodromale periculoase,alcoolul,să ia
manifestat prin medicamentele cu reguralitate şi
a să se odihnească adecvat
needucare,frică, -educarea familiei în legătură cu
stare de tratamentul şi necesitatea
nelinişte respectuării tratamentului între
crize
38.PLAN DE ÎNGRIJIRE A PACIENŢILOR CU BOALA PARKINSON

Este o afecţiune neurologică care atinge centrii cerebrali responsabili de controlul şi
coordonarea mişcărilor.Se caracterizează printr-o bradikinezie,printr-un tremor de repaus,o
hipertonie musculară,faţă cu aspect de mască(încremenită) şi un mers încet cu paşi mici.
-cauză necunoscută
-şocul emoţional,traumatismele,unele intoxicaţii,infecţii virale,unele
medicamente(antidepresive,neuroleptice)
Semne şi simptome:tremurul,bradikinezie,hipertonie musculară
Problemele paccientului
-diminuarea mobilităţii fizice
-necoordonarea mişcărilor
-postură inadecvată
-alterarea comunicării
1.Diminuarea mobilităţii fizice -ameliorarea -asigur un program -pacientul î-şi
din cauza rigidităţii manifestat mobilităţii fizice zilnic de exerciţii efectuează
prin hipertonie -pacientul să-şi fizice,exerciţii de exerciţiile
musculară,bradikinezie,dizartrie controleze extensie şi de flexie
parţial a
coordonarea60
membrelor,exerciţii
mişcărilor de relaxare
generală
-ajut pacientul în
satisfacerea
nevoilor
fundamentale
-asigur un mediu
ambiant pentru
evitarea
accidentării
pacientului şi a
deplasării mai
sigure
2.Deficit de autoîngrijire din -asigurarea unei -ajut pacientul să se -pacientul are o
cauza temorului şi a hipertoniei alimentaţii deplaseze în sala de alimentaţie
musculare manifestat prin corespunzătoare mese corespunzătoare
alimentaţie şi hidratare -asigur tacămuri şi şi nu prezintă
inadecvată,deshidratare eficientă cană specială cu semne de
cioc deshidratare
-în caz de nevoie
asigur alimentaţie
parenterală
3.Perturbarea imaginii de sine -să nu prezinte -asigur un program -pacientul nu
din cauza nocoordonării depresie,să-şi de activităţi zilnice prezintă semne
mişcărilor manifestat prin stare exprime -discut cu membrii de depresie
de nelinişte,anxietate,depresie interesul pentru familiei pentru a
activităţile găsii metodele care
zilnice să-i asigure
pacientului o viaţă
normală şi sprijin
psihologic
61

Capitolul II Planurile (1-46)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul II Planurile (1-46)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul II

1. Plan de îngrijire a pacienților cu insuficiență respiratorie acută

Diagnostic de Obiective Interventiile asistentei Evaluare

3.Potențial de -prevenirea -petru prevenireaSCR,urmăresc în -pacientul nu

2. ÎNGRIJIREA PAC. CU ASTM BRONŞIC

-se caracterizează prin dispnee paroxistică expiratorie,provocate de obstrucţia bronhiilor prin

Problemele pacientului:-alterarea resp

3.Potential de -prevenirea -pt prevenirea comlpicatiilor urmaresc atent -pac nu

3.INGRIJIREA PAC CU PNEUMONIE BACTERIANA ACUTA

-este un proces inflamator,de natura infectioasa,la nivelul parenchimului pulmonar

Diagnostic de Obiective Interventiile asistentei Evaluare

4. INGRIJIREA PAC CU BRONSIECTAZIE

-se caracterizeaza prin dilatarea si deformarea bronhiilor,manifestata clinic prin hemoptizii si

5.INGRIJIREA PAC CU PLEUREZIE

Diagnostic de nursing Obiective Interventiile asistentei Evaluare

3.Potential de -prevenirea -observ atent pacientul pt a -pacientul nu

-este obstructia lumenului venos cu trombus,insotita

Diagnostic du Obiective Intervenţii Evaluare

3.Potenţial de -prevenirea - observarea semnelor şi -pac nu prezintă

mers pe jos zilnic

. 7.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

-mobilizarea se face progresiv

-prezentarea la control periodic

8.INGRIJIREA PACIENTULUI CA HTA

Hipertensiunea arterială se caracterizează prin creşterea presiunii arteriale (sistolice şau

2.Potential de accidente -prevenirea -asigirarea repausului -pacientul este

-stare generală alterată, tegumente şi mucoase uscate, tahicardie, tulburări de ritm,

Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare

2.Disconfort din cauza -alterarea - Bolnavii cu greţuri şi -pac prezintă o stare

Potential de complicatii -prevenirea -pt prevenirea -pac nu

10.INGRIJIREA PAC CU DIAREE

Diareea poate apărea singură sau însoţeşte vărsăturile.

Diareile acute constituie urgenţe datorită tulburărilor hidroelectrolitice şi ale echilibrului

Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare

11. INGRIJIREA BOLNAVILOR CU HDS

REGULĂ GENERALĂ: în orice hemoragie digestivă internarea în spital este obligatorie, de

Diagnostic de nursing Obiective Intervenii Evaluare

12.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU COLECISTITĂ ACUTĂ

Colecistitele sunt inflamaţii ale vezicii biliare acute sau cronice.

13.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL

Abdomenul acut chirurgical netraumatic este reprezentat de totalitatea durerilor abdominale

contractură abdominală (apărare musculară)

14.INGRIJIREA PACIENTULUI CU IRA

ATENŢIE! Evidenţa exactă a diurezei este baza de pornire a tratamentului şi criteriul de

15.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENŢĂ RENALĂ CRONICĂ

Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare

17. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU GLOMERULONEFRITĂ ACUTĂ DIFUZĂ

Glomerulonefrita acută (G.N.A.) difuză poststreptococică este o infecţie a glomerulilor

Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare

18.INGRIJIREA PACIENTEI CU CISTITA

Diagnostic de Obiective 32Intervenţii Evaluare

19. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU PIELONEFRITĂ ACUTĂ

Pielonefrita acută este o infecţie a bazinetului şl a interstiţiului renal. Germenii incriminaţi

20. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU TRAUMATISME RENALE

Traumatismele renale pot fi:

2.Potenţial de -prevenirea -urmăresc atent funcţiile vitale ale -pacientul un

Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

22.INGRIJIREA PAC CU POLIGLOBULIE

Poliglobuliile sunt boli caracterizate prin creşterea nr.hematiilor şi a hemoglobinei în sângele

23.INGRIJIREA PAC CU LEUCEMIE ACUTA

Leucemia acută este o boală neoplazică,caracterizat prin pierderea capacităţi de dif. Şi

24.INGRIJIREA PAC CU LEUCEMIE CRONICA

Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare