Intrebari - Teste-Modulul D

Motoare cu ardere internă / Instalaţii de forţă cu abur şi gaze
MODULUL D: Sistemele auxiliare ale MAI (SA)
I. Sistemul de alimentare cu combustibil
1. Precizaţi conexiunile unui separator centrifugal ce realizează prima etapă a

separării combustibilului greu din cadrul instalaţiei de combustibil a unui motor
naval lent de propulsie, conform figurii SA 1:
a) 1 - de la tk consum; 2 - la tk decantare; 3 - de la tk scurgeri combustibil; 4 -
de la tk comandă separatoare; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk preaplin;
b) 1 - de la tk consum; 2 - la tk preaplin; 3 - de la tk apă comandă separatoare;
4 - de la tk preaplin; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri
combustibil;
c) 1 - de la tk preaplin; 2 - la următorul separator; 3 - de la tk apă comandă
separatoare; 4 - de la tk hidrofor; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk
scurgeri combustibil;
d) 1 - de la tk decantare; 2 - la următorul separator; 3 - de la tanc apă comandă
separator; 4 – apă spălare de la hidrofor; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk
scurgeri combustibil.
2. Combustibilul este admis în cilindrul motorului diesel prin:

a) Supapele de admisie;
b) Carburator;
c) Ferestrele de evacuare;
d) Injector.
3. Injectorul prezentat în figura SA 2 se deschide datorită presiunii

combustibilului ce acţionează asupra:
a) Acului injectorului;
b) Reperului poz. 7;
c) Reperului poz. 4;
d) Pistonaşul pompei de injecţie.
4. Utilizarea unui filtru dublu de combustibil din sistemul de alimentare continuă

a unui motor principal se recomandă, deoarece:
a) Se poate efectua curăţarea elementelor filtrante fără întreruperea funcţionării
motorului;
b) Gradul de filtrare se dublează;
c) Gradul de îmbâcsire se reduce la jumătate;
d) Căderea de presiune pe echipamentul de filtrare se reduce la jumătate.
5. Referitor la funcţionarea injectorului din figura SA 2, reperul 3 acţionează

asupra resortului 4, permiţând:
a) Pătrunderea agentului de răcire a injectorului;
b) Pătrunderea combustibilului refulat de pompa de injecţie;
c) Reglarea presiunii de injecţie;
d) Realizarea unui amestec carburant corespunzător sarcinii motorului.
1
Teste de evaluare. Ofiţer mecanic maritim-nivel operaţional
6. Pompa de injecţie din figura SA 3 corespunde uneia dintre tipurile următoare:

a) Pompă injector;
b) Pompă cu piston sertar cu cursă variabilă, acesta controlând cantitatea
refulată de combustibil;
c) Pompă cu supape (atât de aspiraţie, cât şi de refulare);
d) Pompă cu piston sertar (rotitor), acesta controlând orificiile de aspiraţie a
combustibilului, sistemul de acţionare fiind alcătuit din pârghii şi cremalieră.
7. Referitor la sistemul din figura SA 3, care dintre următoarele afirmaţii este

corectă:
a) Pistonaşul pompei de inejcţie este antrenat de regulatorul motorului;
b) Pistonaşul pompei este antrenat de o camă corespunzătoare a arborelui de
distribuţie;
c) Comanda reglării este generată de regulatorul de turaţie al motorului;
d) Variantele b) şi c) simultan.
8. Figura SA 4 prezintă instalaţia de separare a unui motor în doi timpi

funcţionând cu combustibil greu. Care dintre următoarele afirmaţii sunt
adevărate:
a) Sistemul are două separatoare cu sistem ALCAP în subsistemul de
separare, unul funcţionează, iar celălalt este de rezervă;
b) Separatoarele funcţionează în paralel, primul fiind purificator, al doilea
clarificator;
c) Separatoarele funcţionează în serie, primul fiind clarificator, al doilea
purificator;
d) Separatoarele funcţionează în paralel, primul fiind clarificator, al doilea
purificator.
9. Precizaţi destinaţia tancului TK1 din figura SA 4, din care se alimentează

separatorul:
a) Tanc consum;
b) Tanc decantare;
c) Tanc buncheraj;
d) Tanc de preaplin.
10. Separatoarele de combustibil sunt agregate care realizează separarea

amestecurilor de hidrocarburi, apă şi impurităţi pe baza:
a) Principiului separării centrifugale, eliminând apa ce a mai rămas după
separarea gravitaţională şi impurităţile;
b) Principiului separării gravitaţionale, în tancul de decantare;
c) Principiului separării gravitaţionale, în tancul de stocaj;
d) Principiului separării gravitaţionale, în tancul de consum.
11. Subsistemul de combustibil înaltă presiune (de injecţie) realizează:

a) Pregătirea combustibilului înainte de pompa de injecţie;
b) Alimentarea separatoarelor de combustibil;
c) Alimentarea tancurilor de serviciu;
2
d) Introducerea combustibilului în cilindri la momentul şi cu parametrii necesari

bunei funcţionări a motorului.
12. Funcţionarea separatoarelor de combustibil se realizează după un program

ciclic temporizat, realizat de o instalaţie de automatizare, care comandă:
a) Operaţiunile de ambarcare şi transfer al combustibilului;
b) Operaţiunile de alimentare cu combustibil a motorului principal;
c) Operaţiunile de separare, descărcare, spălare şi supraveghere a instalaţiei;
d) Operaţiunile de încălzire a combustibilului înaintea pompelor de injecţie.
13. Figura SA 5 prezintă un separator purificator şi transformarea necesară

pentru a deveni clarificator. Diferenţa dintre cele două constă în:
a) Separatorul purificator dispune de un disc gravitaţional care joacă rolul unei
diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul clarificator este
înlocuit cu un disc de stopaj, apa separată fiind eliminată odată cu
impurităţile;
b) Separatorul clarificator dispune de un disc gravitaţional care joacă rolul unei
diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul purificator este
înlocuit cu un disc de stopaj, apa separată fiind eliminată odată cu
impurităţile;
c) Separatorul purificator dispune de un disc gravitaţional care joacă rolul unei
înlocuit cu un disc de stopaj, apa separată fiind eliminată continuu;
d) Separatorul purificator dispune de un disc gravitaţional care joacă rolul unei
înlocuit cu un disc de stopaj, realizând astfel separarea integrală a apei şi
grosieră a impurităţilor.
14. Prin electrovalvula VCE2 din figura SA 6 se realizează:

a) Umplerea cu apă a separatorului, în scopul reducerii pierderilor de
combustibil în faza de descărcare;
b) Întreruperea alimentării cu combustibil a separatorului;
c) Coborârea tamburului inferior al separatorului şi deschiderea orificiilor de
evacuare a apei şi impurităţilor;
d) Eliminarea apei separate spre tancul de ape uzate.
15. Prin electrovalvula VCE3 din figura SA 6 se realizează:

a) Umplerea cu apă a separatorului, în scopul reducerii pierderilor de
combustibil în faza de descărcare;
b) Întreruperea alimentării cu combustibil a separatorului;
c) Coborârea tamburului inferior al separatorului şi deschiderea orificiilor de
evacuare a apei şi impurităţilor;
d) Eliminarea apei separate spre tancul de ape uzate.
16. Figura SA 7 indică modul în care se poate face dozarea cantităţii de

combustibil în funcţie de turaţie şi sarcină:
a) Sfârşitul injecţiei (b), începutul injecţiei (c) şi atât începutul cât şi sfârşitul (a);
3
b) Sfârşitul injecţiei (a), începutul injecţiei (c) şi atât începutul cât şi sfârşitul (b);
c) Sfârşitul injecţiei (b), începutul injecţiei (a) şi atât începutul cât şi sfârşitul (c);
d) Sfârşitul injecţiei (a), începutul injecţiei (b) şi atât începutul cât şi sfârşitul (c).
17. Rolul vâscozimetrului din sistemul de alimentare cu combustibil greu a

motorului principal lent este următorul:
a) Asigură menţinerea temperaturii combustibilului, prin izolarea cu tubulatură
însoţitoare de abur a tubulaturii de combustibil, prin aceasta valoarea
vâscozităţii menţinându-se în limitele admisibile;
b) Asigură menţinerea vâscozităţii combustibilului, prin intermediul unui
emiţător diferenţial de presiune şi a unui sistem de comandă pneumatic,
care, prin intermediul valvulei comandate, reglează debitul de abur care
parcurge încălzitoarele finale şi modifică temperatura combustibilului;
c) Asigură menţinerea debitului de abur care parcurge încălzitoarele finale;
d) Asigură menţinerea presiunii de injecţie.
18. Calculul de alegere a încălzitoarelor finale de combustibil se face cu relaţia

globală următoare, în care  
Q p m 3 / h -debit de pompei combustibil,
c Kg / m  -densitatea combustibilului, C

3  kJ / kg K  -căldura specifică
a combustibilului, T1 -temperatura absolută de intrare a combustibilului în
încălzitor, T2 -se determină din diagrama vâscozitate–temperatură, în acest fel
se asigurându-se o vâscozitate redusă a combustibilului înaintea pompei de
injecţie, Tm diferenţa de temperatură medie logaritmică, K coeficientul
global de schimb de căldură, C1 coeficientul de majorare a suprafeţei de
schimb de căldură:
a) S  C1
Q p   c  C  (T2  T1 )
K  Tm
m  ;
2
b) S  C1
Q p   c  C  (T2  T1 )
K  Tm
m  ; 2
c) S  C1
K  Tm
Q p  c  C  (T2 T )
m  ;2
1
d) S  C1
K  Tm
Q p   c  C  (T2  T1 )
 
m2 .
19. Vâscozimetrul din figura SA 8 este de tipul:

a) Cu regulator de presiune;
b) Hidrodinamic;
c) Ultrasonic;
4
d) Cu pompă cu roţi dinţate.
II. Sistemul de ungere
20. Care dintre următoarele metode este utilizată frecvent pentru ungerea
lagărelor motorului diesel semirapid de putere redusă:
a) Barbotaj;
b) Ungere sub presiune;
c) Picurare;
d) Ungători mecanici.
21. Cele două condiţii importante pentru realizarea unei ungeri corespunzătoare
a motorului diesel sunt: livrarea unei cantităţi suficiente de lubrifiant şi:
a) Cifra cetanică;
b) Punctul de curegere;
c) Vâscozitatea la temperatura corespunzătoare;
d) Calitatea uleiului.
22. Schimbătoarele de căldură se află instalate cel mai frecvent pentru

sistemele auxiliare ale unui motor diesel auxiliar în:
a) Sistemul de alimentare cu combustibil;
b) Sistemul de lansare cu aer comprimat;
c) Sistemul de ungere;
d) Sistemul de comandă şi protecţie a motorului.
23. Motoarele de propulsie au, uzual, subsisteme separate de ungere a

motorului şi mecanismelor de distribuţie, deoarece:
a) Pentru a doua categorie nu sunt necesare răcitoare de ulei;
b) Impurităţile şi particulele rezultate din ungerea motorului pot provoca
deteriorări ale mecanismului de distibuţie;
c) În ambele subsisteme se utilizează uleiuri neaditivate;
d) Cele două subsiteme reclamă tipuri şi metode diferite de separare a uleiului.
24. Separatorul de ulei este montat:

a) După răcitorul de ulei;
b) Înainte de răcitorul de ulei;
c) În circuit separat;
d) După pompa de circulaţie ulei.
25. Pompele separatoarelor centrifugale din figura SA 9:

a) Aspiră din tancul de alimentare ulei motor auxiliar MA şi refulează în tancul
de circulaţie ulei motor principal MP;
b) Aspiră uleiul din tancul de circulaţie ulei de sub motorul principal MP şi îl
refulează tot în acesta;
c) Aspiră uleiul din tancul de ulei lucrat din dublul fund şi îl refulează în tancul
de circulaţie ulei MP;
5
d) Realizează funcţia de la punctul b), sau, prin comutarea corespunzătoare a

flanşelor “trece-nu trece” de pe aspiraţia/refularea acestora se pot dubla,
realizând şi separarea uleiului din baia de ulei a motorului auxiliar MA.
26. Figura SA 10 prezintă subsistemul de ungere al:
a) Lagărelor palier;
b) Lagărelor de sprijin de pe linia axială;
c) Cilindrilor;
d) Turbosuflantelor.
27. Poziţionarea ungătorilor şi a orificiilor de ungere pe suprafaţa cămăşii

cilindrului se poate face:
a) Uni-level (pe un singur rând), şi anume high-level, la partea superioară a
cămăşii, ungere utilizată la motoarele mai vechi;
b) Uni-level (pe un singur rând), şi anume low-level, la distanţă mai mare de
partea superioară decât modelul consacrat high-level;
c) Multi-level (pe mai multe nivele): ungere utilizată la motoarele moderne şi
care conferă flexibilitatea necesară prevenirii uzurii corozive în partea
superioară a cămăşii şi a celei adezive în partea inferioară,
d) Toate variantele anterioare se află încă în exploatare.
28. Canalele de ungere practicate în braţele arborelui cotit al unui motor în patru
timpi sunt destinate furnizării de ulei către:
a) Lagărele palier;
b) Lagărelor maneton;
c) Bucşei bolţului pistonului;
d) Tuturor elementelor de mai sus.
29. Debitul pompei de circulaţie ulei este:

a) Proporţional cu cantitatea de caldură degajată prin arderea combustibilului şi
preluată de uleiul de ungere;
b) Invers proporţional cu cantitatea de caldură degajată prin ardere şi preluată
de ulei;
c) Invers proporţional cu volumul tamcului circulaţie ulei;
d) Invers proporţional cu cantitatea de caldură degajată prin ardere şi preluată
de ulei şi proporţional cu diferenţa de temperatură între intrarea şi ieşirea
uleiului din motor.
30. Subsistemul de ungere al motoarelor auxiliare prezintă următoarele

particularităţi:
a) Este de tipul cu carter umed, locul tancului de circulaţie fiind preluat de baia
de ulei;
b) Este de tipul cu carter uscat, având un tanc circulaţie ulei sub motor;
c) Este de tipul cu carter umed, având un tanc circulaţie ulei sub motor;
d) Este de tipul cu carter uscat, locul tancului de circulaţie fiind preluat de baia
de ulei.
6
31. Figura SA 9 prezintă schema sistemului de ungere a unui motor auxiliar.

Precizaţi destinaţia pompelor de ungere:
a) PUA-pompa de circulaţie ulei, articulată pe motor; PPU-electropompă de
preungere; PM-pompă manuală, care dublează PPU, utilizată şi pentru
manipularea uleiului;
b) PUA-pompa de preungere; PPU-pompa de circulaţie ulei; PM-pompă
manuală pentru cazuri de avarie;
c) PPU-pompa de avarie; PUA-pompa de circulaţie; PM-pompă de circulaţie de
rezervă;
d) PUA-pompa de circulatie, uzual cu acţionare individuală (electropompă);
PPU-pompa de preungere, articulată pe motor şi utilizată la pornirea
acestuia; PM-pompă manuală ce dublează PPU.
32. Răcitoarele ulei RU din figura SA 12 sunt alimentate cu:

a) Apă de mare, pentru răcirea uleiului;
b) Apă tehnică pentru răcirea uleiului şi tricloretilenă pentru curăţarea
răcitoarelor;
c) Apă de mare pentru răcirea uleiului şi tricloretilenă pentru spălarea
răcitoarelor;
d) Tricloretilenă pentru răcirea uleiului şi apă tehnică pentru curăţarea
răcitoarelor.
33. Figura SA 11 indică modul de realizare a ungerii unui motor în patru timpi.
Acesta se bazează pe principiul:
a) Ungerii prin stropire;
b) Ungerii gravitaţionale;
c) Ungerii mixte sub presiune prin barbotare şi stropire;
d) Ungere de înaltă presiune.
34. Ungerea arborelui de distribuţie din figura SA 11 se realizează:

a) Prin stropire;
b) Prin barbotare;
c) Prin canalele 4;
d) Prin canalele 8.
35. Figura SA 13 prezintă schema subsistemului de ungere a agregatului de

turbosupraalimentare a unui motor naval principal MP lent. Poziţia 6 este:
a) Tancul de circulaţie ulei MP, situat sub motor;
b) Tanc ulei lucrat situat sub cel de la punctul a);
c) Tanc alimentare ulei motoare auxiliare MA;
d) Rezervor tampon pentru evitarea şocurilor hidraulice şi alimentarea de
avarie a agregatului.
36. În figura SA 13, poziţia 9 este dispozitivul de protecţie a motorului principal.

Valvula 8 este poziţionată pe tubulatura 10 de la apa de răcire pistoane a
dispozitivului de protecţie, astfel încât:
7
a) Dacă presiunea în subsistemul de răcire menţionat scade, se întrerupe

alimentarea cu combustibil a motorului;
b) Dacă presiunea în subsistemul de răcire menţionat scade, se întrerupe
manevra de lansare a motorului;
c) Dacă presiunea în subsistemul de răcire menţionat scade, se întrerupe
manevra de inversare a motorului;
d) Dacă presiunea în subsistemul de răcire menţionat creşte, se întrerupe
alimentarea cu combustibil a motorului.
37. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă referitor la sistemul de ungere al
mecanismului motor:
a) Are tanc de compensă;
b) Are tanc de circulaţie;
c) Are valvulă termoregulatoare în circuit;
d) Are răcitoare în circuit.
38. Pompa PPU din figura SA 9, care prezintă sistemul de ungere a motoarelor
auxiliare şi sistemul de separare ulei, este destinată:
a) Ungerii în funcţiionarea normală a DG-ului respectiv;
b) Ungerii de avarie;
c) Preungerii DG-ului înainte de pornirea acestuia;
d) Dublării pompei de ulei articulate pe motor.
39. Pompele separatoarelor de ulei din figura SA 9:

a) Aspiră uleiul din tancul de decantare şi îl refulează în tancul de consum ulei;
b) Aspiră ulei din tancul de ulei lucrat şi îl refulează în tancul de circulaţie ulei
de sub motorul principal;
c) Aspiră ulei din tancul de ulei circulaţie şi îl refulează în tancul de ulei lucrat
de sub motorul principal;
d) Aspiră ulei din tancul de ulei circulaţie şi îl refulează tot în acesta.
40. Numărul rezervoarelor de ulei pentru ungerea cilindrilor motorului principal

lent poate fi de două, deoarece:
a) Unul poate fi de rezervă;
b) Fiecare poate conţine câte un sort special de ulei, destinat ungerii motorului
la funcţionarea pe combustibil greu, respectiv uşor;
c) Debitul pompelor de ungere este prea mare;
d) Presiunea uleiului refulat de pompele de ungere este mare.
41. Uleiul de ungere cilindri:

a) Este distribuit de ungători şi parţial dispersat într-o peliculă foarte fină de
către segmenţi pe oglinda cămăşii, iar cealaltă parte este consumat
inevitabil în procesul de ardere;
b) Este trimis apoi capului de cruce, pentru ungerea lagărelor acestuia;
c) Este utilizat complet în procesul de lubrificare a cămăşii cilindrului, fiind apoi
scurs în carter;
d) Este complet consumat in procesul de ardere.
8
42. Pentru reţinerea impurităţilor din lubrifiant, se utilizează filtre fine, montate:
a) Înainte de răcitoarele de ulei;
b) După răcitoarele de ulei, datorită debitelor mari ce trebuie vehiculate, pentru
a nu mări exagerat dimensiunile;
c) Indiferent, înainte de intrarea în motor;
d) Înaintea pompelor de circulaţie ulei.
43. Volumul tancului de circulaţie ulei este dependent de:

a) Debitul pompei de ulei ungere; numărul de recirculări ale uleiului într-o oră;
b) Gradul de reducerea volumului util, prin depunertea de impurităţi pe pereţii
tancului, ca şi datorită apariţiei zonei de spumare la suprafaţa liberă a
tancului, datorită sedimentării impurităţilor din ulei; debitul pompei de ulei
ungere; numărul de recirculări ale uleiului într-o oră;
c) Puterea şi sarcina motorului;
d) Autonomia navei.
44. Figura SA 14 prezintă:

a) Un răcitor dublu cu plăci;
b) Un răcitor dublu cu ţevi;
c) Un filtru magnetic;
d) Curăţirea unei baterii de filtre, realizată prin inversareacurgerii în elementul
ce urmează a fi inversat.
45. Figura SA 15 prezintă sistemul de ungere controlat electronic al cilindrilor

motorului lent modern. Acesta:
a) Permite controlul ratei de ungere a cilindrilor, ca şi al momentului şi duratei
adecvate pe ciclul motor ale ungerii cilindrului;
b) Este astfel conceput încât să permită ungerea forţată a fiecărui nivel de
orificii de ungere;
c) Funcţionarea se realizează fără defecţiuni pentru un număr mare de cicluri
de încărcare;
d) Toate răspunsuri anterioare.
46. În figura SA 16 este prezentată:

a) Pompă de ungere cilindri, pentru care mişcarea de rotaţie a
camelor, obţinută de la un mecanism cu clichet acţionat prin intermediul
unui braţ reglabil în funcţie de sarcină de la arborele de antrenare;
a) Pompa de circulaţie ulei, antrenată de motorul auxiliar;
b) Pompa de circulaţie ulei cu acţionare individuală, pentru motorul în doi timpi;
c) Pompa individuală de ungere turbosuflanta.
47. Figura SA 11 indică modul de realizare a ungerii unui motor în patru timpi.
Poziţia 13 unsă cu lubrifiant este:
a) Tija supapei;
b) Tachetul;
c) Orificiile lagărelor culbutorului;
9
d) Cama.
III. Sistemul de răcire
48. Apa de mare aspirată de peste bord în scopul răcirii motorului naval lent de
propulsie este utilizată în răcirea următoarelor:
a) Aerul de supraalimentare, răcitoarele de ulei şi apă tehnică, generatorul de
apă tehnică, lagărele liniei axiale, electrocompresoarele şi apoi este
deversată peste bord;
b) Cele de la punctul a), dar este introdusă apoi în motor;
c) Doar părţile calde ale motorului: cilindrii, chiulasa, turbosuflanta, pistoane şi
injectoare;
d) Doar a agenţilor de lucru în răcitoarele specifice.
49. Apa tehnică utilizată la răcirea cilindrilor motorului de propulsie este utilizată
în procesul de generare a apei tehnice:
a) Ca agent de răcire a distilatului;
b) Ca agent de răcire a apei de mare;
c) Ca agent de încălzire a apei de alimentare a generatorului de apă tehnică;
d) Agent principal de obţinere a vacuumului în distilator.
50. Cămaşa cilindrului din figura SA 17 prezintă inele de etanşare la partea

inferioară (O-ring). Acestea servesc la:
a) Etanşarea la apă între cămasă şi blocul cilindrilor;
b) Uşoara centrare a cămăşii;
c) Împiedicarea pătrunderii uleiului de ungere în carter;
d) Asigurarea unei distribuţii corespunzătoare a temperaturii dintre cămaşă şi
blocul cilindrilor.
51. Tancul de expansiune aferent sistemului de răcire al unui motor principal

este destinat menţinerii constante a presiunii în sistem şi:
a) Reducerii temperaturii apei;
b) Reducerii turbulenţei apei de răcire;
c) Evitării şocurilor hidraulice;
d) Creşterii volumului de apă pe măsura intensificării regimului termic al
motorului.
52. Presiunea maximă în oricare din subsistemele în circuit închis cu apă

tehnică ale motorului este atinsă:
a) La ieşirea din subsistemul răcire cilindri;
b) La intrarea în tancul de compensă;
c) La intrarea în răcitorul aferent;
d) La refularea pompei de circulaţie apă răcire.
53. Tancul de compensă al unuia dintre subsistemele de răcire în circuit închis

cu apă tehnică este localizat:
10
a) În poziţia cea mai înaltă din subsistem;

b) În poziţia cea mai de jos;
c) La nivelul paiolului din compartimentul de maşini;
d) Indiferent în ce poziţie.
54. Valvula termoregulatoare cu trei căi din subsistemele de răcire în circuit

închis ale motorului reglează temperatura apei de răcire prin by-passarea unei
cantităţi de apă:
a) În raport cu motorul;
b) În raport cu răcitorul;
c) În raport cu tancul de compensă;
d) Şi deversarea acesteia peste bord.
55. În figura SA 18 se prezintă amplasarea şi poziţionarea prizelor de fund şi a

magistralei de apă de mare. Poziţiile 1 şi 2 reprezintă, respectiv:
a) Chesoanele Kingston şi purjele acestora;
b) Chesoanele şi filtrele Kingston;
c) Filtrele de nămol şi tubulaturile de curăţire şi suflare cu aer;
d) Filtrele de nămol şi tubulaturile de curăţire şi suflare cu abur.
56. Volumul tancului de compensă din unul dintre subsistemele de răcire în

circuit închis se determină în funcţie de:
a) Zona de navigaţie;
b) Temperatura gazelor de evacuare din motor;
c) Numărul de recirculări ale apei;
d) Temperatura apei la ieşirea din motor.
57. Figura SA 19 indică modul de realizare a răcirii capului pistonului unui motor
naval lent modern. Precizaţi valabilitatea uneia dintre afirmaţiile următoare,
referitoare la soluţia în discuţie:
a) Răcirea pistonului se face cu ulei, circulat prin tije telescopice;
b) Răcirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului;
c) Răcirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin acţiunea
predominantă a jetului de ulei în orificiile din capul pistonului;
d) Răcirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin acţiunea
predominantă a jetului de ulei în orificiile din capul pistonului, urmată de
efectul agitator al agentului de răcire.
58. Răcirea injectoarelor se poate face:

a) Cu apă tehnică;
b) Cu combustibil;
c) Variantele a) şi b);
d) Doar varianta a).
59. Temperatura de vaporizare a apei de mare în generatorul de apă tehnică

este mai mică decât apa de răcire cilindri şi se modifică funcţie de vacuumul din
generatorul de apă tehnică:
11
a) Da;
b) Da, în funcţie de temperatura apei de mare şi nu se modifică cu vacuumul
generator;
c) Nu;
d) Nu, deoarece agentul de răcire îşi modifică temperatura.
60. Figura SA 20 prezintă sistemul de răcire cu apă de mare aferent unei

instalaţii de propulsie ce motor în doi timp. Rolul valvulei termoregulatoare VTR-
MP comandate pneumatic de o instalaţie de automatizare este:
a) De a permite trecerea apei refulate de pompele principale de apă de mate
PR spre generatorul de apă tehnică, dacă apa nu mai dispune de capacitate
de răcire;
b) De a refula agentul de răcire peste bord, dacă acesta nu mai dispune de
capacitate de răcire;
c) De a reintroduce agentul de răcire pe aspiraţia pompelor PR, dacă acesta
mai dispune de capacitate de răcire;
d) De a refula agentul de răcire peste bord, dacă acesta nu mai dispune de
capacitate de răcire şi de a reintroduce agentul de răcire pe aspiraţia
pompelor PR, în caz contrar.
61. Figura SA 20 prezintă sistemul de răcire cu apă de mare aferent unei

instalaţii de propulsie ce motor în doi timp. Valvula termoregulatoare VTR-MP
este comandată de:
a) Pneumatic de instalatia de automatizare;
b) Hidraulic de uleiul din sistemul de protecţie a motorului;
c) De apa tehnică ;
d) De apa de mare.
62. Ordinea în care este realizată în răcitoare răcirea agenţilor de lucru ce

asigură funcţionarea motorului de propulsie este:
a) Răcitoarele cilindri, răcitoarele injectoare, răcitoarele pistoane, răcitoarele de
ulei;
b) Răcitoaterele de ulei, răcitoarele cilindri, răcitoarele injectoare, răcitoarele
pistoane;
c) Răcitoaterele de ulei apoi răcitoarele cilindri, ordinea pentru restul
răcitoarelor nu se poate preciza;
d) Răcitoaterele de ulei, cele ale apei de răcire pistoane, răcitoarele cilindri.
63. Conform schemei sistemului de răcire cu apă de mare din figura SA 20, se
constată intercepţia dintre acest sistem şi instalaţia de balast, explicaţia acesteia
fiind următoarea:
a) Pentru cazuri deosebite, de regulă la navigaţia în zone foarte reci, în ape cu
gheaţă spartă care poate înfunda prizele de fund, există posibilitatea folosirii
unui tanc de balast ca tanc de circulaţie;
b) Aspiraţia din magistrala Kingston şi refularea peste bord sunt cuplate la
tancul de balast, sistemul deschis transformându-se într-unul închis;
12
c) Sunt valabile ambele formulări de la punctele anterioare;

d) Situaţia se justifică atunci când pompele de balast sunt avariate.
64. În schema din figura SA 20, este indicată şi răcirea motoarelor auxiliare. Prin
subsistemul respectiv se realizează:
a) Răcirea lagărelor motorului auxiliar;
b) Răcirea aerului de supraalimentare al motorului auxiliar;
c) Răcirea injectoarelor motorului auxiliar;
d) Alimentarea pe ramificaţii independente a răcitoarelor aerului de
supraalimentare, răcitoarele de ulei RU şi răcitoarele de ulei cilindri RC,
acestea fiind înseriate.
65. Motoarele auxiliare sunt alimentate cu apa de mare, conform schemei din
figura SA 20, de către:
a) Pompele de serviciu port PS, în staţionare la cheu, iar in marş, prin
ramificaţia de legătură prevăzută cu o valvulă de reţinere VUL, din
subsistemul de răcire al motorului principal;
b) Pompele principale de apă de mare PR, în staţionare la cheu şi de către
pompele de serviciu PS în marş;
c) Pompele PG în staţionare şi PS în marş;
d) Pompele PS în stationare la cheu şi PG în marş.
66. Pompele PG din schema sistemului de răcire în circuit închis din figura SA
20 sunt destinate:
a) Alimentării răcitoarelor motorului principal;
b) Alimentării răcitoarelor motoarelor auxiliare;
c) Alimentării generatorului de apă tehnică;
d) Răcirii electrocompresoarelor şi lagărelor intermediare LI şi a lagărului
etambou.
67. Figura SA 22 indică schema globală de răcire controlată de sarcina

motorului naval lent modern. Caracteristicile de bază sunt următoarele:
a) Fluxul agentului de răcire este divizat într-un circuit primar, care ocoleşte
cămaşa în scopul răcirii chiulasei şi un circuit secundar dedicat răcirii
cilindrului;
b) Debitul agentului de răcire este controlat prin sarcina motorului, în scopul
evitării coroziunii la orice regim de funcţionare;
c) Noul sistem este presurizat, pentru evitarea fornării vaporilor datorită
atingerii unor temperaturi mai ridicate ale cămăşii decât în sistemul
conenţional;
d) Sunt valabile toate afirmaţiile anterioare.
68. Sistemul din figura SA 23 este cel aferent:

a) Răcirii cilindrilor motorului semirapid;
b) Răcirii pistoanelor motorului semirapid;
c) Răcirii pistoanelor motorului lent;
d) Răcirii injectoarelor motorului lent.
13
69. Răcirea pistoanelor motorului lent de propusie sugerată în figura SA 23 se

realizează:
a) Cu apă de mare;
b) Cu apă tehnică circulată prin tije telescopice;
c) Cu ulei vehiculat prin tija pistonului;
d) Cu ulei vehiculat prin tije telescopice solidare cu pistonul.
IV. Sistemul de distribuţie a gazelor
70. Sistemul de evacuare a motorului în doi timpi trebuie să asigure:

a) Furnizarea de energie turbinei de supraalimentare;
b) Reducerea nivelului de zgomot în compartimentul de maşini;
c) Eliminarea gazelor de ardre din cilindrul motor;
d) Toate cele anterioare.
71. Durata procesului de evacuare la un motor în patru timpi este:

a) Mai mare de 90o RAD;
b) Mai mare de 180oRAC;
c) Ambele răspunsuri de la a) şi b);
d) Mai mică decât 90o RAD şi decât 180oRAC.
72. Pentru motoarele în doi timpi cu înălţimea ferestrelor de evacuare mai mare
decât a celor de baleiaj:
a) Nu se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze
b) Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, dacă se
instalează clapeţi pe traseul de evacuare;
c) Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, dacă se
instalează clapeţi pe traseul de admisie;
d) Răspunsurile b) şi c).
73. Practicarea unor ferestre de baleiaj cu un anumit unghi de incidenţă pe

cămaşa cilindrului are drept scop:
a) Reducerea turbulenţei încărcăturii proaspete;
b) Inducerea mişcării de swirl;
c) Uşurarea evacuării gazelor de ardere;
d) Opunerea faţă de mişcarea de squish.
74. Creşterea jocului dintre tija supapei şi braţul culbutorului are drept
consecinţă:
a) Mărirea întârzierii la închiderea supapei;
b) Mărirea avansului la deschiderea supapei;
c) Reducerea duratei de deschidere a supapei;
d) Mărirea duratei de deschidere a supapei.
14
75. Sistemul de acţionare al arborelui cu came este destinat menţinerii raportului

corespunzător între acesta şi arborele cotit, scop în care arborele cu came este
antrenat:
a) Jumătate din turaţia arborelui cotit, pentru motorul în doi timpi;
b) Cu turaţia arborelui cotit, pentru motorul în doi timpi;
c) Cu turaţie dublă faţă de cea a arborelui cotit, pentru motorul în patru timpi;
d) Cu un sfert din turaţia arborelui cotit, pentru motorul în patru timpi.
76. Reperul A din figura SA 24 reprezintă:

a) Tija împingătoare din sistemul de acţionare a supapelor;
b) Axul culbutorului;
c) Şurubul de reglaj al jocului termic;
d) Tija supapei.
77. Reperul notat cu E din figura SA 25 este:

a) Ţeavă de dirijare a apei de răcire a pistonului;
b) Tija împingătoare din sistemul de distribuţie;
c) Conductă de înaltă presiune;
d) Conductă de ungere a culbutorului.
78. Figura SA 26 prezintă chiulasa armată a motorului în patru timpi Wartsila 26;
specificitatea sistemului de acţionare a supapelor constă în:
a) Culbutorul acţionează simultan asupra câte unei supape de admisie şi a
uneia de evacuare;
b) Culbutorul este unic pentru ambele tipuri de supape şi acţionează separat
asupra supapelor de admisie şi de evacuare, situate pe două rânduri diferite,
dar simultan asupra celor două supape de acelaşi fel, prin intermediul unui
taler;
c) Culbutorul acţionează consecutiv asupra celor două supape de admisie,
apoi tot consecutiv asupra celor de evacuare, prin intermediul unui taler;
d) Existenţa a câte unui sistem de acţionare pentru fiecare tip de supape,
culbutorii corespunzători acţionând simultan asupra celor două supape de
acelaşi fel, prin intermediul unui taler.
79. În figura SA 27 se prezintă:

a) Sistemul mecanic de acţionare a supapei de admisie a unui motor în patru
timpi;
b) Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacuare a unui motor în
patru timpi;
c) Sistemul pneumatic de închidere a supapei de evacuare a unui motor în doi
timpi cu baleiaj în echicurent;
d) Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacuare a unui motor în doi
timpi cu baleiaj în echicurent şi de închidere mecanică a acesteia.
80. Rolul sistemului de distribuţie este următorul:

a) Asigurarea distribuţiei optime a peliculei de lubrifiant pe oglinda cămăşii
cilindrului în regim hidrodinamic;
15
b) Asiguararea distibuţiei uniforme a dozei de combustibil injectate între cilindrii

motorului;
c) Asigurarea introducerrii încărcăturii proaspete şi evacuarea gazelor la viteze
şi momente convenabil alese;
d) Asigurarea introducerii încărcăturii proaspete şi evacuarea gazelor la viteze
şi momente convenabil alese şi înlesnirea producerii la timp a injecţiei de
combustibil în cilindrii motorului, ca şi a pornirii motorului cu aer comprimat
şi, eventual, a inversării sensului de marş.
81. După tipul organului care controlează orificiile sau luminile de admisie şi
evacuare se disting:
a) Distribuţie prin supape la motoarele în doi timpi şi ferestre la motoarele în
patru timpi;
b) Distribuţie prin supape la motoarele în patru timpi şi ferestre la motoarele în
doi timpi;
c) Distribuţie prin supape la motoarele în patru timpi; cu ferestre la motoarele în
doi timpi cu sistem clasic de distribuţie şi cu ferestre de baleiaj plus supapă
de evacuare la motoarele în doi timpi cu baleiaj în echicurent;
d) Distribuţie prin supape la motoarele în doi timpi; cu ferestre la motoarele în
patru timpi cu sistem clasic de distribuţie şi cu ferestre de baleiaj plus
supapă de evacuare la motoarele în patru timpi cu baleiaj în echicurent.
82. La motoarele în patru timpi se aplică, în mod predominant, distribuţia cu

supape, datorită:
a) Construcţiei sale simple şi bunei etanşări a cilindrului, care se restabileşte
rapid după schimbarea gazelor;
b) Posibilităţilor sporite de asimetrizare a fazelor;
c) Imposibilităţii executării de ferestre datorită gabaritelor mai reduse;
d) Măririi perioadei de evacuare forţată a gazelor.
83. Mecanismul de distribuţie la motoarele în patru timpi este format din:

a) Supape, arbore de distribuţie (arbore cu came), organe de transmitere a
mişcării şi arcurile supapelor;
b) Supape, arbore cotit, organe de transmitere a mişcării şi arcurile supapelor;
c) Supape, arbore de distribuţie (arbore cu came), culbutori şi şi arcurile
supapelor;
d) Arbore de distribuţie (arbore cu came), culbutori şi arcurile supapelor.
84. Principiul de funcţionare a sistemului de distribuţie a gazelor la motoarele în

patru timpi este următorul:
a) Supapa are două părţi: talerul, prin care se sprijină, în timpul repausului, pe
un locaş numit scaunul supapei, menţinând închis orificiul de distribuţie; tija,
ce recepţionează comanda: în timpul mişcării supapei, tija ei culisează, de
obicei, într-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de distribuţie este
închis;
b) Supapa are două părţi: talerul, prin care se sprijină, în timpul repausului, pe
16

închis; camele arborelui de distribuţie comandă ridicarea supapelor prin
intermediul organelor de transmitere a mişcării; arcul supapei o menţine pe
scaun pe durata repausului, asigurând contactul permanent cu organele de
transmitere a mişcării pe parcursul ridicării şi comandă coborârea supapei;
c) Supapa are două părţi: tija, prin care se sprijină, în timpul repausului, pe un
locaş numit scaunul supapei, menţinând închis orificiul de distribuţie; talerul,
închis; camele arborelui de distribuţie comandă ridicarea supapelor prin
intermediul organelor de transmitere a mişcării; arcul supapei o menţine pe
scaun pe durata repausului, asigurând contactul permanent cu organele de
transmitere a mişcării pe parcursul ridicării şi comandă coborârea supapei;
d) Supapa are două părţi: talerul, prin care se sprijină, în timpul repausului, pe
închis; culbutorul comandă ridicarea supapelor prin intermediul organelor de
transmitere a mişcării; arcul supapei o menţine pe scaun pe durata
repausului, asigurând contactul permanent cu organele de transmitere a
mişcării pe parcursul ridicării şi comandă coborârea supapei.
85. În figura SA 28 sunt indicate câteva sisteme de distribuţie a gazelor la

motoarele în patru timpi. Soluţia SA 28,a este specifică:
a) Mecanism de distribuţie cu supape suspendate (montate în chiulasă), al
cărui arbore de distribuţie este plasat lateral;
b) Mecanism de distribuţie cu supape cu traversă, cu arbore de distribuţie este
plasat lateral;
c) Mecanism cu supape laterale;
d) Mecanism fără supape.
86. Montajul supapelor în chiulasă permite:

a) Folosirea doar a câte unei supape de admisie şi evacuare la un cilindru, în
special la motoarele de putere mare;
b) Folosirea mai multor supape de admisie şi evacuare la un cilindru, în special
la motoarele de putere mică;
c) Folosirea mai multor supape de admisie şi evacuare la un cilindru, în special
la motoarele de putere mare;
d) Folosirea doar a câte unei supape de admisie şi evacuare la un cilindru, în
special la motoarele de putere mică.
87. Notând  av A [ o RAC ] -avansul la deschiderea supapei de admisie SA;

 int A [ o RAC ] -întârzierea la închiderea supapei de admisie SA;
o o
 av E [ RAC ] ,  int E [ RAC ] -duratele unghiulare cu aceeaşi
17
semnificaţie, aferente însă supapei de evacuare SE, se constată că durata

totală a procesului de admisie, respectiv de evacuare este:
a)    av  180º   înt [ o RAC ] ;
b)    av  90º   înt [ o RAC ] ;
 av  înt o
c)    90º  [ RAC ] ;
2 2
d)    av  180º   înt [ o RAC ] .
88. În figura SA 29 este prezentat:

a) Talerul supapei unui motor în patru timpi, având suprafaţa de reazem
executată dintr-un inel de material refractar;
b) Dispozitiv de rotire al supapei;
c) Tija cu elasticitate spotită a supapei;
d) Soluţia de răcire a tijei supapei.
89. Dispozitivul de rotire a supapelor (rotocap) prezentat în figura SA 29 se

bazează pe:
a) Când supapa 8 se ridică de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite
arcului-disc 5, care obligă bilele 4 să se deplaseze până în zona mediană a
locaşurilor, unde se inversează înclinarea suprafeţei pe care se sprijină
bilele, comprimând arcurile de echilibrare (poz. a); din momentul respectiv,
începe rotirea corpului 1 împreuna cu supapa, care este antrenată prin
siguranţele 2; la aşezarea suprafeţei pe scaun, arcurile-disc sunt descărcate
şi bilele revin în poziţia iniţială, sub acţiunea arcurilor de echilibrare 3 (poz.
b); viteza de rotaţie imprimată supapei creşte cu turaţia motorului şi cu
elasticitatea arcului-disc;
b) Când supapa 8 se ridică de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite
bilele, comprimând arcurile de echilibrare (poz. b); din momentul respectiv,
a); viteza de rotaţie imprimată supapei creşte cu turaţia motorului şi cu
c) Când supapa 8 se ridică de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite
bilele, comprimând arcurile de echilibrare (poz. b); din momentul respectiv,
a); viteza de rotaţie imprimată supapei scade cu turaţia motorului şi cu
18
d) Când supapa 8 se ridică de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite

bilele, comprimând arcurile de echilibrare (poz. a); din momentul respectiv,
b); viteza de rotaţie imprimată supapei scade cu turaţia motorului şi cu
elasticitatea arcului-disc.
V. Sistemul de supraalimentare
90. Figura SA 30 indică sistemul de distribuţie a gazelor pentru un motor în doi

timpi. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt valabile:
a) Baleiaj este simetric în buclă deschisă;
b) Baleiaj în echicurent;
c) Baleiajul este asimetric, pistonul cu fustă lungă obturând ferestrele de
evacuare;
d) Baleiajul este simetric în buclă închisă.
91. În figura SA 30 se utilizează un sistem de supraalimentare mixt, caracterizat

prin:
a) Existenţa unei suflante antrenate mecanic, necesare supraalimentării la
regimuri parţiale;
b) Existenţa unei turbine de presiune (sistem turbocompound), care, la regimuri
mici, antrenează motorul, pentru reducerea consunului de combustibil;
c) Existenţa unei electrosuflante pentru supraalimentarea la regimuri parţiale;
d) Existenţa uni pompe de baleiaj.
92. Schema de baleiaj din figura SA 31 pentru un motor în doi timpi prezintă
soluţia:
a) Asimetrizarea evacuării, datorită clapeţilor rotitori prin care se elimină
postevacuarea;
b) Asimetrizarea admisiei, datorită clapeţilor rotitori;
c) Asimetrizarea evacuării, datorită pistonului cu fustă scurtă;
d) Asimetrizarea admisiei, datorită pistonului cu fustă scurtă.
93. Dacă în răcitorul de aer de supraalimentare temperatura aerului scade sub

temperatura mediului ambiant, apare condensarea apei din aer?
a) Da;
b) Nu;
c) Numai în zone temperate;
d) Numai în zone tropicale.
19
VI. Sistemele de lansare, inversare, protecţie şi control
94. Manevra de lansare cu aer comprimat a motoarelor lente de propulsie

navală este iniţiată:
a) Prin acţionarea manetei de lansare, fiind posibilă doar atunci când virorul
este decuplat;
b) Prin acţionarea manetei de lansare, fiind posibilă doar atunci când virorul
este cuplat;
c) Prin acţionarea distribuitorului de aer, după ce aerul din partea inferioară a
valvulei principale de lansare a fost drenat;
d) Prin acţionarea manetei de lansare, după ce aerul din partea inferioară a
valvulei principale de lansare a fost drenat.
95. Aerul de lansare produce deplasarea pistonului:

a) În cursa de admisie;
b) În cursa de comprimare;
c) În cursa de destindere;
d) În cursa de evacuare.
96. Un motor diesel în doi timpi necesită o cantitate de aer de lansare mai
redusă decât cel pentru un motor în patru timpi cu aceeaşi cilindree, deoarece
motorul în doi timpi:
a) Prezintă frecări interne mai reduse;
b) Are un raport de comprimare efectiv mai redus;
c) Funcţionează cu aer de baleiaj având presiune pozitivă;
d) Funcţionează fără consum de energie pentru realizrea admisiei şi evacuării.
97. Pentru lansarea cu aer comprimat a motorului lent de propulsie, supapele de

lansare (fig. SA 32) montate pe chiulase sunt de tipul:
a) Comandate, aerul de comandă provenind direct de la buteliile de aer;
b) Comandate, aerul de comandă provenind de la distribuitorul de aer, iar cel
de lansare din buteliile de lansare, după ce a trecut prin valvula principală de
lansare;
c) Comandate, aerul de comandă provenind de la distribuitorul de aer, iar cel
de lansare direct de la buteliile de lansare;
d) Automate, aerul de comandă provenind de la butelia de aer, respectiv
distribuitor.
98. Volumul total al buteliilor de aer lansare aferente sistemului de pornire a unui
motor principal reversibil trebuie să asigure următorul număr de lansări
consecutive:
a) 6;
b) 8;
c) 10;
d) 12.
99. Figura SA 33 prezintă următoarele variante de sisteme de lansare:

20
a) Sistem de lansare cu supape automate (a) şi sistem de lansare cu supape

comandate (b);
b) Invers faţă de varianta a);
c) Sistem de lansare cu demaror electric;
d) Sistem de lansare cu demaror pneumatic.
100. Inversarea sensului de rotaţie al sistemelor de propulsie navală se face

prin mai multe metode:
a) Utilizând un reductor inversor prevăzut cu mecanism de cuplare, soluţie
aplicată la navele antrenate de motoare nereversibile şi elice cu pas fix;
b) Cu elice cu pas reglabil şi motoare nereversibile, inversarea realizându-se
utilizând o maşină pas, care modifică unghiul de atac al palelor elicei;
c) Cu sisteme de inversare a sensului de rotaţie al motorului principal de
propulsie;
d) În exploatare pot exista toate vriantele anterioare, acestea depinzând de
tipul motorului de antrenare şi de modul de cuplare al motorului cu
propulsorul.
101. Figura SA 34 prezintă:

a) modul în care trebuie repoziţionate camele mecanismului de distribuţie, în
cazul inversării sensului de rotaţie al motorului, prin deplasarea axială a
arborelui de distribuţie;
b) modalitatea de utilizare a aceleiaşi came a mecanismului de distribuţieşi
rotirea arborelui de distribuţie într-o poziţie simetrică;
c) modalitatea de inversare a clapeţilpor rotitori din sistemul de evacuare;
d) servomotorul de inversare a sensului de rotaţie.
102. Figura SA 35 prezintă demarorul electric cu mecanism inerţial de acţionare,

utilizat la pornirea motoarelor navelor fluviale şi a generatoarelor de avarie.
Precizaţi mişcarea pinionului 3 şi greutăţii 6, solidare cu acesta:
a) Mişcare de rotaţie la pornire şi mişcare axială pe arborele cu filet elicoidal 4,
până se cuplează cu coroana dinţată 2 a volantului 1;
b) Mişcare axială la pornire şi mişcare de rotaţie pe arborele cu filet elicoidal 4,
până se cuplează cu coroana dinţată 2 a volantului 1;
c) Mişcare de rotaţie la pornire şi mişcare axială prin efect inerţial pe arborele
cu filet elicoidal 4, până se cuplează cu coroana dinţată 2 a volantului 1,
după creşterea turaţiei devenind condus şi executând o mişcare în sens
invers, decuplându-se;
d) Mişcare de rotaţie la pornire şi mişcare axială pe arborele cu filet elicoidal 4,
fiind antrenat de coroana dinţată 2 a volantului 1.
103. Precizaţi rolul arcului 5 montat cu câte un capăt pe fiecare ax al pinionului

şi electromotorului din figura SA 35, corespunzătoare unui demaror electric cu
mecanism inerţial de acţionare:
a) Reducerea şocului mecanic la intrarea în angrenare;
b) Antrenarea în mişcare axială a coroanei dinţate 2 a volantului 1;
c) Antrenarea în mişcare de rotaţie a coroanei dinţate 2 a volantului 1;
21
d) Reducerea nivelului vibraţiilor torsionale ale sistemului.
104. Figura SA 36 prezintă schema sistemului de inversare a sensului de rotaţie

pentru un motor lent reversibil. Inversarea este iniţiată prin acţionarea manetei
telegrafului din postul de comantă şi control, prin acţionarea pârghiei K. Precizaţi
natura agentului hidraulic care alimentează servomotorul A şi distribuitorul de
siguranţă B:
a) Apa de răcire pistoane conectată cu dispozitivul de protecţie E;
b) Apa de răcire cilindri conectată cu dispozitivul de protecţie E;
c) Uleiul livrat de dispozitvul de blocare a lansării D, după deblocarea acestuia
de către agentul hidraulic ce iese din distribuitorul de siguranţă B;
d) Uleiul din sistemul de ungere MP debitat de pompele de ulei L.
105. Figura SA 36 prezintă schema sistemului de inversare a sensului de rotaţie

pentru un motor lent reversibil. Sistemul mai realizează şi protecţia motorului
prin intermediul dispozitivului E, care are intercepţii cu instalaţia de ungere, apa
de răcire pistoane şi apa de răcire cilindri. Reducerea presiunii într-unul din
sistemele anterioare are drept consecinţă:
a) Întreruperea debitării de ulei prin distribuitorul F spre dispozitivul G de
blocare a alimentării cu combustibil a MP;
b) Întreruperea debitării de combustibil prin distribuitorul F spre dispozitivul G
de blocare a alimentării cu ulei a MP;
c) Întreruperea debitării de aer prin distribuitorul F spre dispozitivul G de
blocare a alimentării cu combustibil a MP;
d) Întreruperea debitării de apă tehnică prin distribuitorul F spre dispozitivul G
de blocare a alimentării cu combustibil a MP.
22
ANEXĂ SA
SA 1 SA 2
SA 3
23
TK1
ALCAP
incalzitoare
SA 4
SA 5
24
SA 6
25
SA 7
SA 8
26
RU-A
VTR-A
circulati
Tanc
e
Transf
er ulei
Fig.
8
SA 9
27
SA 10
SA 11
28
Instalaþ
spãlare
Apã de
mare
ie
separator
La
Preapli
n
SA 12
29
SA 13
SA 14
30
SA 15
1
5
2
SA 16
SA 17
31
SA 18
SA 19
32
SA 20 33
34
SA 21
SA 22
SA 23
35
SA 24
SA 25
36
SA 26
SA 27
37
SA 28
38 SA 29
SA 30 SA 31
SA 33
SA 32 39
SA
38
SA 34
SA 35
40
P
N
M
SA 42
SA 36
41
RĂSPUNSURI SA
Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns

1 d 36 a 71 c
2 d 37 a 72 b
3 a 38 c 73 B
4 a 39 d 74 c
5 c 40 b 75 b
6 d 41 a 76 c
7 d 42 b 77 b
8 a 43 b 78 d
9 b 44 d 79 d
10 a 45 d 80 d
11 d 46 a 81 c
12 c 47 c 82 a
13 c 48 a 83 a
14 a 49 c 84 b
15 c 50 a 85 a
16 d 51 c 86 c
17 b 52 d 87 d
18 a 53 a 88 b
19 d 54 b 89 a
20 b 55 b 90 d
21 d 56 c 91 c
22 c 57 d 92 a
23 b 58 c 93 a
24 c 59 a 94 a
25 d 60 d 95 c
26 c 61 a 96 d
27 d 62 c 97 b
28 b 63 c 98 d
29 a 64 d 99 b
30 a 65 a 100 d
31 a 66 c 101 b
32 c 67 d 102 c
33 c 68 c 103 a
34 d 69 b 104 d
35 d 70 d 105 a
42

Intrebari - Teste-Modulul D

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intrebari - Teste-Modulul D

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Motoare cu ardere internă / Instalaţii de forţă cu abur şi gaze

MODULUL D: Sistemele auxiliare ale MAI (SA)

I. Sistemul de alimentare cu combustibil

1. Precizaţi conexiunile unui separator centrifugal ce realizează prima etapă a

2. Combustibilul este admis în cilindrul motorului diesel prin:

3. Injectorul prezentat în figura SA 2 se deschide datorită presiunii

4. Utilizarea unui filtru dublu de combustibil din sistemul de alimentare continuă

5. Referitor la funcţionarea injectorului din figura SA 2, reperul 3 acţionează

6. Pompa de injecţie din figura SA 3 corespunde uneia dintre tipurile următoare:

7. Referitor la sistemul din figura SA 3, care dintre următoarele afirmaţii este

8. Figura SA 4 prezintă instalaţia de separare a unui motor în doi timpi

9. Precizaţi destinaţia tancului TK1 din figura SA 4, din care se alimentează

10. Separatoarele de combustibil sunt agregate care realizează separarea

11. Subsistemul de combustibil înaltă presiune (de injecţie) realizează:

d) Introducerea combustibilului în cilindri la momentul şi cu parametrii necesari

12. Funcţionarea separatoarelor de combustibil se realizează după un program

13. Figura SA 5 prezintă un separator purificator şi transformarea necesară

14. Prin electrovalvula VCE2 din figura SA 6 se realizează:

15. Prin electrovalvula VCE3 din figura SA 6 se realizează:

16. Figura SA 7 indică modul în care se poate face dozarea cantităţii de

17. Rolul vâscozimetrului din sistemul de alimentare cu combustibil greu a

18. Calculul de alegere a încălzitoarelor finale de combustibil se face cu relaţia

c Kg / m  -densitatea combustibilului, C

19. Vâscozimetrul din figura SA 8 este de tipul:

d) Cu pompă cu roţi dinţate.

II. Sistemul de ungere

22. Schimbătoarele de căldură se află instalate cel mai frecvent pentru

23. Motoarele de propulsie au, uzual, subsisteme separate de ungere a

24. Separatorul de ulei este montat:

25. Pompele separatoarelor centrifugale din figura SA 9:

d) Realizează funcţia de la punctul b), sau, prin comutarea corespunzătoare a

27. Poziţionarea ungătorilor şi a orificiilor de ungere pe suprafaţa cămăşii

29. Debitul pompei de circulaţie ulei este:

30. Subsistemul de ungere al motoarelor auxiliare prezintă următoarele

31. Figura SA 9 prezintă schema sistemului de ungere a unui motor auxiliar.

32. Răcitoarele ulei RU din figura SA 12 sunt alimentate cu:

34. Ungerea arborelui de distribuţie din figura SA 11 se realizează:

35. Figura SA 13 prezintă schema subsistemului de ungere a agregatului de

36. În figura SA 13, poziţia 9 este dispozitivul de protecţie a motorului principal.

a) Dacă presiunea în subsistemul de răcire menţionat scade, se întrerupe

39. Pompele separatoarelor de ulei din figura SA 9:

40. Numărul rezervoarelor de ulei pentru ungerea cilindrilor motorului principal

41. Uleiul de ungere cilindri:

43. Volumul tancului de circulaţie ulei este dependent de:

44. Figura SA 14 prezintă:

45. Figura SA 15 prezintă sistemul de ungere controlat electronic al cilindrilor

46. În figura SA 16 este prezentată:

III. Sistemul de răcire

50. Cămaşa cilindrului din figura SA 17 prezintă inele de etanşare la partea

51. Tancul de expansiune aferent sistemului de răcire al unui motor principal

52. Presiunea maximă în oricare din subsistemele în circuit închis cu apă

53. Tancul de compensă al unuia dintre subsistemele de răcire în circuit închis

a) În poziţia cea mai înaltă din subsistem;

54. Valvula termoregulatoare cu trei căi din subsistemele de răcire în circuit

55. În figura SA 18 se prezintă amplasarea şi poziţionarea prizelor de fund şi a

56. Volumul tancului de compensă din unul dintre subsistemele de răcire în

58. Răcirea injectoarelor se poate face:

59. Temperatura de vaporizare a apei de mare în generatorul de apă tehnică

60. Figura SA 20 prezintă sistemul de răcire cu apă de mare aferent unei

61. Figura SA 20 prezintă sistemul de răcire cu apă de mare aferent unei

62. Ordinea în care este realizată în răcitoare răcirea agenţilor de lucru ce

c) Sunt valabile ambele formulări de la punctele anterioare;

67. Figura SA 22 indică schema globală de răcire controlată de sarcina